Data Loading...
ro_6431_Curriculum-Istoria-Liceu-real-2019-06-24 Flipbook PDF
ro_6431_Curriculum-Istoria-Liceu-real-2019-06-24
151 Views
62 Downloads
FLIP PDF 697.46KB
Proiect, 24.06.2019 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ Ciclul liceal, profil real (clasele X-XII)
Aria curriculară: EDUCAȚIE SOCIOUMANISTICĂ
Chișinău 2019 1
PRELIMINARII Curriculumul la Istoria românilor și universală include ansamblul elementelor esențiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teoretică, precum și a activității practice desfasurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora. Curriculumul la disciplina Istoria românilor și universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățareevaluare. Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor și universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educaţie şi de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și școala prietenoasă copilului. Disciplina școlară Istoria românilor și universală valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare. Curriculumul dezvoltat la disciplina Istoria românilor și universală este parte componentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele liceale. Disciplina Istoria Românilor și universală face parte din trunchiul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe parcursul ciclului liceal (clasa a X-a – a XII-a), în aria curriculară Educație socioumanistică, având un buget de timp de 2 ore/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Documentul actual este o continuitate a Curriculum-ului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cunoștințe și gândire critică la dezvoltarea de abilități și formarea de atitudini și valori - elemente indispensabile cetăţeniei participative. În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor și universală s-a ținut cont de: abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional; necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale; valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice; necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre ciclurile învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal. Curriculumul la disciplina Istoria românilor și universală cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Cadrul conceptual al curriculumului, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități și produse de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Lista bibliografică. (Curriculumul la disciplină include și finalitățile prezentate după fiecare clasă și care reflectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală). Elemente de dezvoltare/noutate Curriculară la disciplina Istoria românilor și universală: a) intensificarea centrării curriculumului pe elev; b) prezentarea conceptului de curriculum din perspectivă sistemică; 2
c) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului liceal, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; d) reformularea competențelor specifice disciplinei; e) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice; f) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic; g) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; h) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaţionalizare, europenizare, tehnologizare etc.; i) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență; j) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a conținuturilor cu alte discipline: Limba și literatura română, Limbi străine, Educație pentru societate, Geografia, Dezvoltare personală, TIC (în contextul implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”, etc.; k) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate (la alegerea profesorului); l) evaluărea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs; m) selectarea noțiunilor și personalităților istorice (pentru fiecare an de studiu); n) introducerea activităților de sinteză, studiilor de caz, în rubrica Activități de învățare, la decizia profesorului; o) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă; p) reducerea numărului unităților de conținut; q) transferarea conținuturilor privind Primul Război Mondial și Marea Unire din clasa a XI-a în clasa a XII-a; r) precizarea conținuturilor obligatorii pentru evaluarea de certificare; * conținuturilor ce nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal; s) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă. La baza elaborării Curriculumului dezvoltat la Istoria românilor și universală pentru treapta liceală au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; raportul de sinteză a evaluării curriculumului la disciplina Istoria românilor și universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare. Modul de abordare în studierea trecutului istoric, pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală. Prezentul document este parte componentă a Curriculumului national și fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angajamentele asumate de către Republica Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile omului, educația interculturalității, stipulate în documente naționale și internaționale: - internaționale - Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017); - europene - Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a 3
Miniștrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) și Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018); - naționale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvoltare a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina școlară istoria pentru învățământul gimnazial și liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017). Funcţiile de bază ale Curriculumului sunt: de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor și universală; de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina data și alte discipline din aria curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei Istoria românilor și universală, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare; de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă); de evaluare a rezultatelor învățării etc. Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinților lor, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor şi ghidurilor metodologice vor respecta integral cerinţele şi recomandările curriculumului în elaborarea materialelor şi organizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațioanl vor utiliza acest document pentru monitorizarea calităţii procesului de învățare la disciplină.
I.
CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ
Reperele conceptuale ale disciplinei Istoria românilor și universală includ o totalitate de concepte, principii și abordări, ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură democratică, constituit din valori, atitudini, abilități, cunoștințe și înțelegere critică. Curriculumul dezvoltat la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrației, drepturilor omului, statului de drept și diversității culturale), prioritizarea finalităților educaționale, integralizarea predării-învățării-evaluării etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil). Curriculumul poate fi adaptat sau modificat în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ, selectat de către instituția de învățământ precum și necesitățile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor și universală se axează pe: Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din perspectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară care vizează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și de model de proiectare a educației și instruirii; fundamente filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – 4
finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum, nivelurile, ariile curriculare; produsele curriculare; procese de dezvoltare curriculară. În ciclul liceal procesul educațional la Istoria românilor și universală are următoarele obiective: - dezvoltarea gândirii critice; - dezvoltarea competenţelor de lucru cu surse istorice (de informare şi aplicare în contexte diferite); - formarea abilităților de analiză şi evaluare a motivaţiilor acţiunii umane, de stabilire a relaţiei dintre acţiunea umană şi valorile unei societăţi democratice; - formarea mecanismelor intelectuale care să combată și să prevină discriminarea şi xenofobia; - stimularea asumării multiculturalităţii şi a multiperspectivității; - oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Educație socioumanistică și alte arii curriculare; - asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare. Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar al finalităților, exprimate în termeni de competențe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelorcheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare-învățare-evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017). Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a pregăti o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina şcolară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socio-umanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristic societății civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamentele sociale. Istoria românilor și universală, fiind o disciplină școlară obligatorie din aria Educație socioumanistică este orientată prioritar spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecăţile şi a încuraja toleranţa și comunicarea/ colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de apreciere a rolului şi semnificaţiei persoanelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenenţa lor etnică, religioasă, sexuală etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Educaţia istorică reprezintă unul din cele mai importante şi actuale aspecte care contribuie la formarea/ dezvoltarea calităților cetăţeanului democratic, patriot și activ, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învăţarea este o construcţie şi nu o însuşire de informaţii transmise şi receptate pasiv. Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competențelor, luarea în considerare a individualităţii lor, a contextului real în care se află. Elevul învaţă să-şi construiască propria cunoaştere, interconectând cunoștințele noi cu cele anterioare şi le reţine prin construirea propriilor semnificaţii sub îndrumarea cadrului didactic care este organizator, facilitator, coordonator. Educația istorică contribuie la dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse. 5
Finalităţile disciplinei Istoria românilor și universală se reflectă nemijlocit în competenţelecheie şi în setul de valori şi atitudini enunţate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, unități de competențe, unităţi de conţinuturi, sugestii metodologice şi de evaluare). Curriculum ca și conținut – include competențe specifice, unități de competență, unități de învațare/ conținut și activități de învățare, finalități pe ani de studii/ cicluri de școlaritate. Competențele specifice disciplinei Istoria românilor și universală au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Unitățile de competență sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an şcolar. Unităților de competențe le sunt asociate unităţi de conţinut, acestea fiind mijloace de dezvoltare a competențelor. Curriculumul conține Tabelul conceptual al competențelor la disciplină (Tabel 3) în care unitățile de competență sunt esalonate pe clase și pe domenii taxonomice de structurare a comepetenței și anume: - Cunoaștere și înțelegere; - Aplicare și operare; - Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: - asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice ale disciplinei, corelând unitățile de competență - activitățile de învățare - unitățile de conținut; - organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare. Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă cu următoarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic, determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice, se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare, la decizia profesorului. Unitatea de de conținut (Detalierile de conținut) incluse în Curriculum sunt: - selectate în baza principiilor care asigură legătura/ conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria ca disciplina școalră; repartiție spațială și în timp, cauzalitate, structuralism, stimularea și accelerarea stadială a intelegenței, învățarea prin acțiune, stimularea și dezvolatarea motivației pentru învățare, învățarea temeinică, cunoașterea sistemică și legătura teoriei cu practica; - parte integrantă a cunoașterii istoriei, Curriculumului ca sistem și a competențelor specifice ale disciplinei; - structurate conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, politică, cultură); de la local la național, european și universal (Tabelul nr.1); dezvoltării gândirii critice și reflexive; principiului multiperspectivității în istorie, coerenţei, continuității și relevanţei.
Spațiul local Spațiul național Spațiul universal
Clasa a X-a profil real 7% 48% 45%
Clasa a XI-a profil real 7% 48% 45%
Clasa a XII-a profil real 7% 48 % 45%
Tabelul nr.1 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut
6
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pentru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procentual de structurare a detalierilor de conţinut prezentate în Tabelul nr.1. Activitățile de învățare constituie acțiuni elementare ale învățării în procesul de formare a unităților de competență, implicit și a competențelor specifice ale disciplinei, raportate la diverse situații de învățare cu un anumit grad de complexitate. Activitățile de învățare bazate pe proiect, prin intermediul cărora elevii sunt implicați în identificarea și soluționarea unor probleme la nivel de clasă, școală sau comunitate din perspectiva specificului disciplinei, trebuie să constituie nu mai puțin de 5% din orele planificate. Din perspectiva evaluării, activitățile de învățare sunt raportate la formarea competențelor specifice și sunt orientate spre atingerea finalităților educaționale la disciplina școlară Istoria românilor și universală, care sunt structurate pe ani de studiu. Curriculumul conține principii și concepte clar definite, păstrează libertatea și responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educațional la disciplină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul are libertatea să regrupeze unitățile de învățare, unitățile de conținut, activitățile de evaluare și să aleagă una dintre activitățile de învățare bazate pe proiect. Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/ interactivă, axare pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc. Curriculum ca proces include, un ansamblu de activităţi interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar şi comunicarea curriculară. Curriculumul ca proces și ca dezvoltare – fiind o abordare operativă, conferă o dimensiune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. (Curriculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și se completează pe parcursul aplicării cu sugestii de îmbunătățire). Curriculum ca produs. Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor și universală reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc. II.
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
În trunchiul disciplinelor școlare pentru învățământul liceal, profil real, disciplina școalră Istoria românilor și universală face parte din aria curriculară Educație socioumanistică și în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ și de anul de studiu poate avea statut de disciplină școlară obligatorie sau la alegere. Procesul educațional la disciplină va fi proiectat în conformitate cu numărul de ore saptamânal și anual pentru profilul real, reflectate în Tabelul nr.2 Administrarea disciplinei școlare Istoria românilor și universală, profil real. Adaptarea curriculumului la disciplină pentru diferit buget de timp anual se va realiza în conformitate cu Instrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învăţământul liceal.
7
Modelul Planului-cadru selectat de către instituția de învățământ
Statutul disciplinei
MODELUL I (Plan-cadru pentru clasele a XIa – a XII-a liceale, profil REAL)
Disciplină obligatorie Disciplină la alegere
Nr. ore săptămâ nal/ anual săptămâ nal anual săptămâ nal anual
MODELUL II. Plan-cadru pentru Disciplină învățământul liceal (pentru LICEUL obligatorie TEORETIC cu profil REAL și UMANIST)
săptămâ nal anual
MODELUL II. Plan-cadru pentru Disciplină învățământul liceal (pentru LICEUL la alegere TEORETIC cu profil REAL)
săptămâ nal anual
Disciplină obligatorie
săptămâ nal anual
MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul liceal, profil REAL, Modulul Instruire academică de bază.
Disciplină la alegere MODELUL IV – Planul-cadru pentru Disciplină învățământul liceal (general), profil real. obligatorie
săptămâ nal anual săptămâ nal anual
X-a
Clasa XI-a
3 ore
-
-
105 ore
-
-
-
1 oră
1 oră
-
34 ore
33 ore
2 ore
2 ore
2 ore
68 ore 2 ore
68 ore 2 ore
68 ore 2 ore
68 ore 2 ore
68 ore -
68 ore
-
-
-
2 ore
2 ore
-
68 ore
66 ore
2 ore
2 ore
2 ore
XII-a
68 ore -
68 68 68 ore ore ore Tabelul nr. 2. Administrarea disciplinei școlare Istoria românilor și universală, profil real. Modalitatea și detalierele de structurare a activității de predare-învățare-evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului. III.
COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ
1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demonstrând înțelegerea continuității și schimbării în istorie. 3. Analiza critică a informației din diferite surse, exprimând poziția cetățeanului activ și responsabil. 4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și spirit critic. 8
5. Manifestarea respecului față de țară și de neam, valorificînd trecutulistoric și a patrimoniul cultural. .
9
IV. Competența specifică
MATRICEA COMPETENȚELOR LA ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ Unități de competență clasa a X-a
1.1 Selectarea terminologiei istorice 1.Utilizarea specifice antichității și evului limbajului istoric în mediu pentru a descrie aspectele diverse situații de evoluției social-economice, învățare și de viață. politice și culturale. 1.2 Formularea enunțurilor cu caracter istoric cu noțiunile specifice perioadelor antică și medievală. 1.3 Prezentarea comunicărilor orale și scrise, utilizând termeni și concepte istorice specifice perioadei studiate. 2.1 Descrierea a schimbărilor ce au 2. Amplasarea în avut loc în spaţiul istoric studiat. timp și spațiu a evenimentelor, 2.2 Analiza schimbărilor teritoriale proceselor, care s-au produs în perioada fenomenelor studiată. demonstrând înțelegerea 2.3 Conceptualizarea continuității continuității și proceselor care au avut loc în schimbării în istorie. epoca antică și medievală, utilizând sursele cartografice și cronologice. 3. Analiza critică a 3.1 Stabilirea tipului sursei în baza criteriilor prestabilite. informației din diferite surse, 3.2 Sistematizarea informațiilor din
clasa a XI-a
clasa a XII-a
1.1 Selectarea terminologiei istorice specifice epocii moderne pentru a descrie aspectele evoluției socialeconomice, politice și culturale.
1.1 Explicarea termenilor istorici, specifici epocii contemporane.
1.2 Formularea enunțurilor cu caracter istoric cu noțiunile specifice epocii moderne.
1.2 Încadrarea termenilorr specifici istoriei contemporane în contexte care implică explicații, interpretări și atitudini.
1.3 Folosirea terminologiei specifice epocii moderne în formularea judecăților de valoare și susținerea propriei opinii. 2.1 Identificarea schimbărilor teritoriale în baza a două sau mai multe hărți. 2.2 Argumentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei moderne cu ajutorul hărţilor și reperelor cronologice; 2.3 Elaborarea concluziilor, în baza informațiilor oferite de hartă, privind consecințele evenimentelor/ proceselor/fenomenelor.
1.3 Aprecierea impactului utilizării corecte a limbajului istoric în comunicare și relaționare eficientă.
3.1 Distingerea faptului de opinie din informația oferită de surse.
3.1 Stabilirea tipului de informație subiectivă/obiectivă oferită de sursa de documentare. 3.2 Compararea argumentelor din diferite
3.2. Comentarea informațiilor din surse 10
2.1 Determinarea schimbărilor teritoriale în baza a două sau mai multe hărți. 2.2.Analiza schimbărilor survenite în spaţii şi timp. 2.3 Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea și amplasarea unui eveniment/proces istoric în timp și spațiu.
exprimând poziția cetățeanului activ și responsabil.
4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și spirit critic.
diferite tipuri de surse pe domenii (economic, social, politic, cultural). 3.3 Formularea opiniilor proprii referitoare la fapte /evenimente/ procese/ fenomene din istorie în baza surselor istorice. 4.1 Identificarea evenimentelor/ proceselor istorice aflate în relație de cauzalitate.
surse pentru formularea unor judecăți proprii privind evoluția societății contemporane. 3.3 Aprecierea diferitor abordări, puncte de 3.3 Cercetarea informației din diferite surse vedere, interpretări reflectate în diverse în vederea stabilirii credibilității și a surse istorice. validilității opiniilor. 4.1 Identificarea relațiilor de cauzalitate din informațiile oferite de sursele investigate.
4.1 Evidențierea relațiilor de cauzalitate din informațiile oferite de sursele investigate.
4.2 Argumentarea relațiilor de cauzalitate/interdependență/cauzăefect stabilite între evenimentele/ procesele istorice din epoca antică și medivală. 4.3 Demonstrarea relației cauză-efect din perspectiva cauzelor imediate/ îndepărtate – efectelor imediate/ îndepărtate.
4.2 Încadrarea relației de cauzalitate în explicarea evenimentelor/ proceselor/fenomenelor istorice.
4.2 Expunerea argumentată a opiniei privind cauzele și consecințele falsificării adevărului istoric în diverse surse.
4.3.Formarea opiniilor relevante despre impactul evenimentelor/ proceselor/ fenomenelor istorice asupra societății, prin prisma multiperspectivității și diversității culturale. 5.1. Identificarea ideilor și aprecierea valorilor general-umane conținute în opere literare, artistice, istorice și filosofice. 5.2 Argumentarea contribuției personalităților în crearea/păstrarea/ promovarea valorilor naționale și a patrimoniului cultural. 5.3 Planificarea și gestionarea proiectelor cu referire la păstrarea/ promovarea valorilor și a patrimoniului local/ național.
4.3 Transferarea abilităților de operare cu relațiile de cauză-efect în perceperea adecvată a situațiilor din viața reală.
5. Manifestarea 5.1 Descrierea obiectivelor turistice ce formează patrimoniul național. respecului față de țară și de neam, valorificînd trecutul istoric și a 5.2.Explorarea oportunităților sociale patrimoniul cultural. și economice în activitățile de . valorificare a trecutului istoric și a patrimoniului cultural. 5.3 Aprecierea rolului istoric al marilor personalități ale neamului în edificarea valorilor naționale.
pentru a susţine/combate puncte de vedere cu referire la istoria modernă.
11
5.1 Identificarea consecinţelor interacţiunii culturale, politice, economice și sociale asupra evoluţiei comunităţii umane. 5.2 Aprecierea impactului regimurilor politice din istoria contemporană asupra mentalităților colective. 5.3 Promovarea ideilor despre unitate și diversitate în cadrul comunității.
V.
UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
CLASA a X-a EPOCA ANTICĂ ȘI MEDIEVALĂ Unități de competență 1.1. Selectarea terminologiei istorice specifice antichității și evului mediu pentru a descrie aspectele evoluției socialeconomice, politice și culturale. 1.2 Formularea enunțurilor cu caracter istoric cu noțiunile specifice perioadelor antică și medievală. 1.3 Prezentarea comunicărilor orale și scrise, utilizând termeni și concepte istorice specifice perioadei studiate.
2.1 Descrierea a schimbărilor ce au avut loc în spaţiul istoric studiat. 2.2 Analiza schimbărilor teritoriale care s-au produs în perioada studiată.
UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Unități de conținut EPOCA ANTICĂ CIVILIZAŢIILE ANTICHITĂŢII Indo-europenizarea. Popoare şi limbi indo-europene. Formarea popoarelor antice în Asia și Europa.* Civilizaţiile Orientului Antic. * Civilizaţia Elenă.* Colonizarea greacă. Civilizaţia Romană.* Civilizaţiile străvechi în spaţiul românesc şi formarea traco-geto-dacilor.*
Activități de învățare și produse recomandate
-identificarea și explicarea termenilor noi în timpul lucrului cu textul istoric; - caracterizare a evenimentelor istorice din spaţiul universal, naţional şi local, utilizând limbajul istoric; - explicarea sensului unor termeni din text; -alcătuirea enunțurilor cu caracter istoric, textelor, eseurilor folosind termeni specifici epocii antice/medievale; -alcătuirea unui eseu pe baza unui plan de idei; -elaborarea unor comunicări scrise despre un POLITICO- eveniment/proces/fenomen istoric studiat aprofundat;
FORME DE ORGANIZARE STATALĂ ÎN ANTICHITATE Modele de organizare politică în lumea antică. De la oraşe-state la imperii.* Modele de organizare politică în Grecia antică. Imperiul lui Alexandru Macedon. Elenismul. Forme de organizare politico-statală în Roma antică. Apariţia statului la geto-daci. Dacia pe timpul lui Burebista. Fărâmiţarea statului dac şi refacerea unităţii lui pe timpul lui Decebal.* Dacia şi Imperiu Roman: războaiele daco-romane; romanizarea geto-dacilor. ECONOMIE ȘI SOCIETATE ÎN LUMEA ANTICĂ Viața economică în lumea antică. Forme de 12
- datarea limitelor cronologice ale unui proces/epocă istorică. -localizarea pe harta istorică a evenimentelor istorice şi realizarea legendei ei; -descrierea evenimentelor istorice utilizând informațiile conținute în hărți; - alcătuirea axelor cronologice ale evenimentelor istorice din spaţiul universal, naţional şi local; - analiza hărţilor istorice; - plasarea pe harta de contur a spațiului de formare a civilizațiilor antice, statelor medievale etc.; -compararea hărților istorice cu scopul determinării
2.3 Conceptualizarea continuității proceselor care au avut loc în epoca antică și medievală, utilizând sursele cartografice și cronologice.
proprietate. Ocupaţiile geto-dacilor.* Structuri sociale în statele lumii antice.* Organizarea socială la geto-daci.* Modul de viaţă în societatea antică orientală, greacă şi romană.* Modul de viaţă la geto-daci. * Traco-geto-dacii în viziunea autorilor antici.* CULTURA POPOARELOR ANTICE Cultura antică – scrisul, literatura, filosofia, ştiinţa. * Cultura antică – arta, religie, mitologie. * Cultura şi religia geto-dacilor. MAREA MIGRAŢIE A POPOARELOR ŞI DECLINUL LUMII ANTICE Criza societăţii antice şi formele ei de manifestare. Marile migraţiuni ale popoarelor şi declinul lumii antice. Căderea Imperiului Roman de Apus.
- selectarea informaţiilor despre evenimentel/procese/ fenomene istorice din diverse surse; -identificarea în text a particularităţilor unor FORMAREA POPOARELOR ȘI STATELOR evenimente/procese/fenomene din epocile medievală și MEDIEVALE antică; Geneza societății medievale. Constituirea noilor -identificarea ideilor şi valorilor umane într-o operă literară, popoare în Europa.* artistică, istorică; Etnogeneza românescă. -determinarearea rolului personalităţilor istorice în baza Formarea şi particularităţile statelor medievale în analizei diferitor surse; Europa (sec. V-XI)* -analiza critică a informațiilor din diferite surse istorice; Fărâmiţarea feudală. Centralizarea statelor în -exerciții de sistematizare a informațiilor din diferite surse Europa.* pe domenii (economic, social, politic, politic); Imperiul Roman de Răsărit (sec. IV-VII). Imperiul - analiza după același algoritm a evenimentelor şi proceselor Bizantin în secolele VII-XV.* istorice asemănătoare; -argumentarea supozițiilor, ideilor înaintate; Monarhiile absolutiste şi caracteristicile lor. - studiu comparativ al evenimentelor/ proceselor/ EPOCA MEDIEVALĂ
3.1 Stabilirea tipului sursei în baza criteriilor prestabilite. 3.2 Sistematizarea informațiilor din diferite tipuri de surse pe domenii (economic, social, politic, cultural). 3.3 Formularea opiniilor proprii referitoare la fapte /evenimente/ procese/ fenomene din istorie în baza surselor istorice.
schimbărilor teritoriale survenite în antichitate și evul mediu; - realizarea pe hartă a unui contur al zonei unde s-au aşezat triburile migratoare; -stabilirea, pe baza analizei şi comparaţiei, elementelor comune şi deosebite ale evenimentelor istorice care au avut loc în acelaşi timp, dar în spaţii diferite. - construirea frizelor cronologice; - elaborarea tabelului cronologic cu privire la principalele evenimente ale unui proces (unei epoci); - realizarea unei investigaţii asupra unor fapte/ procese istorice, din perspective multiple selectate pe criterii cronologice şi spaţiale; -realizarea de scheme, prezentări, grafice, tabele, pentru sistematizarea cunoştinţelor, utilizând TIC;
13
Formaţiuni prestatale româneşti în Transilvania, la Sud şi Est de Carpaţi.* Premisele constituirii statelor medievale. Formarea statului în Transilvania.* Constituirea Ţării Românești. Constituirea Ţării Moldovei.
4.1 Identificarea evenimentelor/ proceselor istorice aflate în relație de cauzalitate. 4.2 Argumentarea relațiilor de cauzalitate/interdependență/cauz ă-efect stabilite între evenimentele/ procesele istorice din epoca antică și medivală. 4.3 Demonstrarea relației cauzăefect din perspectiva cauzelor imediate/îndepărtate – efectelor imediate/ îndepărtate.
fenomenelor; - redactarea unui eseu despre activitatea personalităţilor istorice în baza surselor; -elaborarea unor eseuri tematice argumentative referitoare la un fapt istoric, utilizând informaţii din diferite surse; -exprimarea argumentată a unor opinii, puncte de vedere, convingeri referitoare la un eveniment/proces/fenomen istoric; -elaborarea unor proiecte transdisciplinare cu privire la un eveniment/proces/ fenomen sau personalitate istorică, folosind diverse surse;
ECONOMIE, SOCIETATE ŞI ORGANIZARE POLITICĂ ÎN EVUL MEDIU Viaţa economică în societatea medievală. Apariţia şi dezvoltarea oraşelor medievale.* Economia Țărilor Române (sf.sec.XIV – mijl.sec.XVII) * Viaţa socială în epoca medievală. Ierarhia feudală. -identificarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor din Structuri şi relații sociale în Ţările Române (sf. sec. istoria antică și medievală; XIV– mijl.sec.XVII). * -identificarea relaţiilor de cauzalitate în evoluţia Instituțiile în statul medieval occidental. * Rolul bisericii creştine în epoca medievală şi relaţiile evenimentelor/ proceselor istorice; -exerciții de argumentare a relațiilor de ei cu puterea politică. * cauzalitate/interdependenâî/cauză-efect stabilite între Organizarea politică internă a Țărilor Române în evenimentele/ sec.XIV-mijl.sec.XVII. procesele/fenomenele istorice din epoca antică și medievală; Expansiunea arabă.* Cruciadele medievale. -stabilirea cauzelor îndepărtate și imediate ale uni eveniment/proces/fenomen istoric; EVOLUŢIA STATELOR MEDIEVALE -determinarea efectelor imediate și îndepărtate ale uni ROMÂNEŞTI eveniment/proces/fenomen istoric; Consolidarea poziţiei Moldovei şi Ţării Româneşti - exerciții de demonstrare a relației cauză-efect din în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru perspectiva cauzelor imediate /îndepărtate – efectelor cel Bun. imediate/ îndepărtate. Ţările Române în lupta antiotomană de la mijlocul secolului al XV-lea. Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş. Epoca lui Ştefan cel Mare. Situaţia politică a Ţării Româneşti şi Moldovei în 14
5.1 Descrierea obiectivelor turistice ce formează patrimoniul național. 5.2.Explorarea oportunităților sociale și economice în activitățile de valorificare a trecutului istoric și a patrimoniului cultural. 5.4 Aprecierea rolului istoric al marilor personalități ale neamului în edificarea valorilor naționale.
prima jumătate a secolului al XVI-lea.* Regimulde suzeranitate otomană şi formele lui de manifestare. Războiul antiotoman de sub conducerea lui Mihai Viteazul. Unirea politică a Ţărilor Române. Situaţia politică a Ţărilor Române în primele decenii ale secolului al XVII-lea.*
- identificarea și descrierea principalelor obiective turistice ce formează patrimoniul național. - Efectuarea unei investigații și realizarea unui plan de acțiuni de lungă durată în vederea deschiderii unei afaceri în domeniu; -Argumentarea prin exemple concrete a rolului CULTURA ŞI RELIGIA ÎN EVUL MEDIU Cultura şi religia în Evul Mediu: literatura, artele, personalităților în istorie; -aprecierea contribuției personalităților istorice la păstrarea învăţămîntul, ştiinţa, filosofia. * integrității teritoriale/independenței statului; Cultura românească în sec.XIV-mijlocul sec. XVII. * -exerciţii de autoapreciere în cadrul unor activități de grup; lucru individual etc. CIVILIZAŢIA EUROPEI MEDIEVALE ÎN PERIOADA TRECERII DE LA MEDIEVAL LA MODERN Apariţia spiritului şi elementului modern în Europa occidentală.* Marile descoperiri geografice. Renaşterea şi Umanismul. Manifestări umanismului în spaţiul românesc. * Reforma şi contrareforma. Războiul de 30 de ani. ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂŢARE BAZATE PE PROIECT Produse recomandate:
(la alegere):
Buclet informativ;
Mărturii şi documente privind istoria satului/ Jurnal, pagină de ziar; orașului; Album/Colaj istorico-geografic; Monumente de arhitectură antică și medivală din Postere/afișe; localitate/raion/regiune; Machete; ”Ghid pentru o zi”- excursii/ vizite la muzeu în care elevii Prezentare Power Point, Prezzi etc.; își vor însuși rolul de ghid, prezentând un monument Texte, scenarii; Expoziții tematice; istoric, exponate de muzeu etc.; 15
Realizarea de investigaţii în rezultatul unor vizite tematice la diferite obiective de interes pentru înţelegerea diversităţii socio-culturale la nivel local, regional (lăcaşe de cult, muzee etc.); Realizarea spectacolelor cu tematică istorică, etnografică etc.; Elaborarea proiectelor de salvgardare a patrimoniului cultural.
Video-bloguri etc.
Noțiuni noi/ACTUALIZARE:
Epoca antică: anarhie militară, civilizație, colonizare, elenism, etnogeneză, geto-daci, imperiu, monoteism, oraș-stat, Orient antic, polis, politeism, principat, provincie romană, regat, religie, republică, romanizare, sclavie, senat, stat, traci, triumvirat. Epoca medievală: ”descălecat”, capitulații, centralizare, cronică, cruciadă, dinastie, domeniu feudal, domnie, dregătorie, erezie, ev mediu, fărâmițare feudală, feudalism, inchiziție, Marea migrație, monarhia stărilor, monarhie absolută, monarhie vasalică, nobilime, obște sătească, parlament, peșcheș, raia, răscoală, Renaștere, schismă, Sfat domnesc, sistem electiv-ereditar, suzeranitate, șerb, tribut, Umanism, vasalitate, vlah, voievodat. Personalități: Epoca antică: Alexandru Macedon, Burebista, Constantin cel Mare, Decebal, Iulius Cezar, Pericle*, Traian. Epoca medievală: Alexandru cel Bun, Carol cel Mare*, Elizabeta I, Iustinian, Ludovic al XIV-lea, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Petru Rareș*, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Vlad Țepeș. LA FINELE CLASEI a X-a, ELEVUL POATE: utiliza noțiuni și concepte istorice specifice epocilor antică și medievală în diferite situații de comunicare; argumenta propriile opinii referitoare la fapte /evenimente/ procese/ fenomene din istoria antică și medievală în baza surselor istorice; transfera abilitățile de operare cu relațiile de cauză-efect în perceperea adecvată a situațiilor din viața reală; aprecia rolul istoric al marilor personalități, promovând valorile istorice ale neamului; valorifica patrimoniul național prin elaborarea/organizarea și prezentarea proiectelor de cercetare/salvgardare a monumentelor istorice, vestigiilor de valoare etnografică. *- conținuturi curriculare ce nu vor fi incluse în evaluarea pentru certificare;
16
Clasa a XI-a EPOCA MODERNĂ Unități de competență 1.1 Selectarea terminologiei istorice specifice epocii moderne pentru a descrie aspectele evoluției social-economice, politice și culturale. 1.2 Formularea enunțurilor cu caracter istoric cu noțiuni specifice epocii moderne. 1.3 Folosirea terminologiei specifice epocii moderne în formularea judecăților de valoare și susținerea propriei opinii.
2.1. Identificarea schimbărilor teritoriale în baza a două sau mai multe hărți. 2.2. Argumentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei moderne cu ajutorul hărților și reperelor cronologice. 2.3. Elaborarea concluziilor, în baza informațiilor oferite de
Activități de învățare și produse școlare recomandate UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Unități de conținut ECONOMIE ȘI SOCIETATE (mijlocul secolului al - Elaborarea planului și scrierea comentariului/ eseului/ PRESS la subiect; XVII-lea – mijlocul secolului al XIX-lea). Elaborarea comentariilor cu referință la evenimente/ Societatea preindustrială. Merrcantilismul.* procese/fenomene istorice; Revoluția agrară și consecințele ei.* - Exerciții de completare a tabelului sinoptic; Revoluția industrială: transformări cu caracter - Organizarea discuțiilor/dezbaterilor cu referire la un modernizator. subiect istoric; Economia Țărilor Române. * - Formularea argumentelor de susținere a opiniei proprii; Structuri și relații sociale în Europa Occidentală. * - Realizarea de produse care să fie rezultatul dialogului şi Procese demografice. Urbanizarea: capitală și negocierii în cadrul unei echipe de lucru; provincie.* Viața socială în Țările Române.* REVOLUȚIILE SOCIAL-POLITICE ÎN EPOCA MODERNĂ (mijlocul secolului al XVII-lea – mijlocul secolului al XIX-lea) Anglia: de la monarhie absolută la monarhie. parlamentară. Iluminisul – revoluția ideilor. Războiul de independență al coloniilor engleze din America de Nord și consecințele lui. Franța de la monarhie absolută la republică. Epoca napoleoniană şi impactul ei asupra societăţii europene. Absolutismul luminat – variantă a regimului politic de tip absolutist în ţările Europei Centrale şi de Est în secolul al XVIII-lea.* 17
- Exerciții de elaborare a axei cronologice în baza hărții istorice și materialelor factologice; - Exerciții de citire a hărții istorice și elaborare a frizei cronologice; - Exerciții de comparare în baza hărților a schimbărilor intervenite în istoria modernă; - Realizarea de tabele cronologice pentru a fi utilizate în prezentări tematice; - Compararea schimbărilor teritoriale a unor state raportate la diferite evenimente istorice; - Exerciţii de analiză comparativă a faptelor istorice din perspectivă temporală şi spaţială în contexte diferite de
hartă, privind consecințele evenimentelor/proceselor/ fenomenelor.
3.1. Distingerea faptului de opinie din informația oferită de surse. 3.2. Comentarea informațiilor din surse pentru a susține/ combate puncte de vedere cu referire la istoria modernă. 3.3 Aprecierea diferitor abordări, puncte de vedere/ interpretări, reflectate în diverse surse istorice.
Moldova şi Ţara Românească sub regum fanariot. Revoluția lui Tudor Vladimirescu în anul 1821. Țările Române între 1822-1848. Principatele Române între suzeranitate otomană şi protectorat rusesc. Caracterul contradictoriu al Regulamentelor Organice.* Europa ”Sfintei Alianţe”. Mişcări revoluționare in Europa 1815-1848.* ”Primăvara popoarelor” – anul revoluționar 1848 în Europa.* Revoluția din 1848-1849 în Țările Române.* Drepturile naturale ale omului în actele revoluţiilor moderne. Primele acte constituţionale referitoare la drepturile şi libertăţile omului din Anglia, SUA şi Franţa.
comunicare; - Realizarea unei investigaţii asupra unor fapte/ procese istorice, din perspective multiple selectate pe criterii cronologice şi spaţiale;
- Exerciții de extragere a mesajelor dintr-o sursă istorică; - Exerciții de citire critică a diferitor tipuri de surse istorice; - Cercetarea diferitor puncte de vedere în baza surselor istorice și argumentarea esenței faptului/ procesului/ fenomenului; - Interpretarea critică a informaţiilor oferite de surse istorice diferite; - Exerciții de comparare a surselor istorice oficiale cu cele RELAȚIILE INTERNAȚIONALE (mijlocul secolului neoficiale; - Realizarea unor texte despre fapte/procese/personalități al XVII-lea – mijlocul secolului al XIX-lea). istorice, în baza unor surse diferite, subliniind Relațiile internaționale de la Pacea de la Westfalia la asemănările şi deosebirile; Congresul de la Viena. Principatele Române în contextul ”Problemei orientale”. - Realizarea unui discurs la un subiect istoric în baza informaţiilor oferite de surse; Anul 1812 în istoria românilor. - Elaborarea unor eseuri tematice argumentative referitoare la un fapt istoric, prin folosirea informaţiilor din diferite BASARABIA SUB DOMINAȚIE ȚARISTĂ: DE LA surse; AUTONOMIE LA GUBERNIE - Utilizarea diferitor surse istorice în elaborarea și Lichidarea autonomiei Basarabiei: etape, evenimente, prezentarea proiectelor; consecințe. Economia Basarabiei în componența Imperiului Rus. Politici sociale ale țarismului și colonizarea Basarabiei. Reformele țariste în Basarabia și consecințele lor.
4.1 Identificarea relațiilor de cauzalitate din informațiile STATE NAȚIONALE ȘI MULTENAȚIONALE ÎN A oferite de sursele investigate. 18
- Exerciții de determinare a relațiilor de cauză-efect a fenomenelor și proceselor istorice; - Determinarea caracterului relațiilor de cauzalitate în perioada epocii moderne;
4.2. Încadrarea relației de DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI al XIX-lea. Doctrinele social-politice. cauzalitate în explicarea Regimuri politice în Europa.* evenimentelor/ proceselor/ Unirea Principatelor Române. fenomenelor istorice. 4.3. Formarea opiniilor relevante Reformele lui A.I.Cuza și modernizarea societății despre impactul evenimentelor/ românești. Constituția din 1866. proceselor/ fenomenelor istorice Unificarea Italiei și Germaniei. asupra societății, prin prisma Imperiul Rus și Imperiul Austro-Ungar.* multiperspectivității și Consolidarea statului federativ nord-american. Epoca ”Meiji” în Japonia.* diversității culturale.
- Realizarea discuțiilor pe probleme sensibile şi controversate ale istoriei; - Exerciții de identificare a relaţiilor de cauzalitate în evoluţia evenimentelor/ proceselor istorice; - Exerciţii de descriere a consecinţelor acţiunii umane din spaţii şi perioade istorice folosind surse variate; - Utilizarea surselor istorice pentru a înțelege și deosebi cauza, efectul, consecința și corelația în evenimentele istorice, inclusiv relațiile cauzale pe termeni scurt și lung; - Exerciții de analiză a schimbărilor ce afectează aspectele economice, sociale, politice, valorile și convingerile;
ECONOMIE ȘI SOCIETATE (1850-1914). Civilizația industrială. Industrializarea și consecințele ei. Constituirea capitalismului monopolist. * Economia României (1878-1914) * 5.1. Identificarea ideilor și aprecierea valorilor generalumane conținute în opere literare, artistice, istorice și filosofice. 5.2. Argumentarea contribuției personalităților în crearea/păstrarea/ promovarea valorilor naționale și a patrimoniului cultural. 5.3. Planificarea și gestionarea proiectelor cu referire la păstrarea/promovarea valorilor și a patrimoniului local/național.
- Activități de identificare a ideilor şi valorilor umane întrRELAȚIILE INTERNAȚIONALE ȘI SISTEMUL o operă literară, artistică, istorică; COLONIAL MONDIAL (mijlocul secolului al XIX-lea - Exerciții de determinare a realizărilor culturale ale epocii – începutul secoluluil XX). în baza operelor de artă; Europa între afirmarea națiunilor și rivalitățile Marilor - Exerciții de comparare a ideilor şi valorilor umane puteri. analizând câteva opere literare, artistice, istorice și Obținerea independenței României. filosofice. Politica externă a României (1878-1914). - Realizarea de prezentări/proiecte care să promoveze Evoluția sistemului colonial. anumite valori în funcţie de realităţile locale; - Vizite în arhivă, muzee (reale sau virtuale) în scopul CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN EPOCA MODERNĂ desfășurării unei cercetări, elaborării proiectelor; Curente literare și artistice din perioada modernă.* - Elaborarea unor proiecte pentru protejarea patrimoniului Realizări științifice și tehnice în epoca modernă.* cultural din comunitate; Cultura Țărilor Române/ României în epoca modernă. Cultura din Basarabia în componența Imperiului Rus.* 19
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂŢARE BAZATE PE PROIECT (la alegere):
Proiect de promovare a localității natale. Monumente, valori, tradiții din localitate care au rădăcini din epoca modernă. Realizarea activităților de promovare a valorilor naționale.
Produse recomandate: Tabel conceptual/analitic sincronizat; Friza cronologică Prezentări în diferite formate; Proiect de cercetare; Poster/foto/video Colaj/ziarul istoric/articolul pentru ziar Expoziții tematice Portofoliul
Noțiuni noi/ACTUALIZARE:
burghezie, capitalism, colonizare, fanariot, iluminism, imperialism, liberalism, mercantilism, metropolă, monarhie absolută, monarhie constituțională, monopol, națiune, Problemă orientală, protectorat, republică, reformă, revoluție, revoluție agrară; revoluție industrială. Personalități: Abraham Lincoln, Alexandru Ioan Cuza, Carol I Hohenzollern, Constantin Mavrocordat, Dimitrie Cantemir, Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Napoleon Bonaparte, Otto von Bismarck, Petru I, Tudor Vladimirescu, Vasile Alecsandri. -
LA FINELE CLASEI A XI-A, ELEVUL POATE: - aplica limbajul specific epocii moderne în diverse situații de comunicare orală și scrisă; - elucida schimbările survenite în epoca modernă în timp și spațiu, identificănd transformări calitative; - analiza evenimente și procese din surse diferite, dezvoltând gândirea critică și reflexivă; - încadra relațiile de cauzalitate în explicarea evenimentelor/ proceselor/ fenomenelor istorice din istoria modernă locală, națională și universală; - demonstra deschidere pentru studierea realizărilor societății moderne, valorificând trecutul istoric și patrimoniul cultural al neamului/ umanității. *- conținuturi curriculare ce nu vor fi incluse în evaluarea pentru certificare;
20
Unități de competență
1.1. Explicarea termenilor istorici, specifici epocii contemporane. 1.2. Încadrarea termenilor specifici istoriei contemporane în contexte care implică explicații, interpretări și atitudini. 1.3. Aprecierea impactului utilizării corecte a limbajului istoric în comunicare și relaționare eficientă.
Clasa a XII-a EPOCA CONTEMPORANĂ. Secolul XX- înc. sec. XXI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Unități de conținut LUMEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX Începutul epocii contemporane - crize și transformări.* Rivalitatea marilor puteri și amenințarea păcii. România și Războaiele balcanice.* Primul război mondial - conflict pentru reîmpărțirea lumii.* Românii în Primul Război Mondial: orientări și reorientări. Consecințele primului război mondial. Marea Unire a românilor din 1918. Sfatul Țării - organ legislativ al Basarabiei.
Activități de învățare și produse școlare recomandate - Exerciții de lecturare a surselor istorice pentru a identifica și a explica termenii istorici; - Activități de relaționare corectă a temei/problemei elucidate cu conținutul sursei istorice, folosind corect vocabularul istoric; - Exerciții de aplicare a termenilor istorici în situații noi de comunicare; - Relatarea vizitei la un muzeu, bibliotecă, expoziție pornind de la un algoritm propus; - Elaborarea eseului istoric după algoritm (introducere/dezvoltare/concluzie), utilizând termenii istorici adecvați; - Realizarea în grup a unui mesaj colectiv pentru manifestarea atitudinii într-o problemă istorică; - Activități de grup în care vor fi analizate diverse situații de comunicare și cooperare;
NOUA ORDINE MONDIALĂ DUPĂ PACEA DE LA PARIS Sistemul Versailles-Washington și noua ordine internațională. Liga Națiunilor - intenție și realitate. Politica conciliatoristă a marilor puteri. România și sistemul de la Versailles. - Exerciții de lectură a hărților istorice; Politica externă a României în perioada interbelică. - Plasarea pe hartă a unor evenimente și procese istorice; Nicolae Titulescu – diplomat al păcii. 2.1. Determinarea schimbărilor - Alcătuirea unor frize cronologice pe diverse domenii teritoriale în baza a două sau mai Relațiile româno-sovietice, etape și repercusiuni. (social, cultural, economic, politic etc.); Pactul Ribbentrop-Molotov și impactul lui asupra multe hărți. - Exerciții de analiză comparativă a faptelor istorice din 2.2. Analiza schimbărilor destinului popoarelor din Estul Europei. perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de survenite în spaţii şi timp . comunicare; 2.3 Folosirea mijloacelor şi a EVOLUȚIA SOCIAL-ECONOMICĂ ȘI POLITICĂ A - Compararea dinamicii teritoriale a unor state raportate la tehnologiilor de informare şi STATELOR LUMII ÎN PERIOADA INTERBELICĂ diferite evenimente/procese istorice din epoca comunicare pentru investigarea și Caracteristici comune și specifice ale regimurilor 21
amplasarea unui eveniment/proces istoric în timp și spațiu.
3.1 Stabilirea tipului de informație subiectivă/obiectivă oferită de sursa de documentare. 3.2 Compararea argumentelor din diferite surse pentru formularea unor judecăți proprii privind evoluția societății contemporane. 3.3 Cercetarea informației din diferite surse în vederea stabilirii credibilității și a validilității opiniilor.
politice interbelice România de la democrație la autoritarism-context intern și internațional. Constituirea RASSM: politici și impact. Particularități și similitudini ale evoluției economice a statelor lumii între 1918-1939.* New Deal - model pentru depășirea crizelor economice. Noul cadru de dezvoltare economică în România interbelică. Specificul dezvoltării Basarabiei în componența României Mari.
contemporană; - Realizarea unor texte despre schimbărilor survenite în spaţii şi timp, subliniind asemănările și deosebirile;
- Exerciții de analiză a textelor științifice și a memoriilor martorilor; - Identificarea rolului unor personalități istorice, analizând surse diferite; - Alcătuirea unor liste cu site-uri de Internet pentru temele istorice studiate; Alcătuirea unor postere/afișe cu informații selectate din AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL - IMPACT surse Internet; PENTRU CONTEMPORANIETATE - Rezolvarea unor sarcini de lucru utilizând prezentări Strategii și acțiuni militare în război (1939-1945).* multimedia; Anul 1940 în istoria românilor; Participarea României în cel de-Al Doilea Război - Rezolvarea în echipă a unor situații-problemă pe baza surselor prezentate; Mondial: - Realizarea unui discurs la un subiect istoric controversat din cauze, evenimente și impact; epoca contemporană în baza informaţiilor oferite de surse; Diplomație și coaliții în cel de-al doilea război mondial.* - Dezbaterea unor cazuri reale care implică prejudecăți și Crime împotriva umanității. Procesele de la Nürnberg și stereotipii față de acțiunile oamenilor din epoca stidiată; Tokyo. - Elaborarea unor proiecte trans-disciplinare cu privire la un Crime de război. Holocaustul.Katyn. eveniment/proces/personaj istoric folosind informații Consecințele celui de Al Doilea Război Mondial. diverse;
RĂZBOIUL RECE, O NOUĂ ABORDARE A RELAȚIILOR DIPLOMATICE. Provocările lumii postbelice. Organizații internaționale și rolul lor în lume.* Instaurarea regimurilor de democrație populară în Europa de Sud-Est.* Constituirea lumii bipolare. 4.1 Evidențierea relațiilor de Noua mentalitate politică - context istoric pentru cauzalitate din informațiile oferite căderea comunismului în Europa. 22
- Exerciții de identificare a relațiilor de cauzalitate în evoluția evenimentelor/ proceselor istorice; - Studiu de caz despre consecințele pozitive/negative ale acțiunilor oamenilor/guvernelor pentru evoluția unei comunități. - Elaborarea de afișe tematice: democrație, toleranță,
de sursele investigate. 4.2 Expunerea argumentată a opiniei privind cauzele și consecințele falsificării adevărului istoric în diverse surse. 4.3 Transferarea abilităților de operare cu relațiile de cauză-efect în perceperea adecvată a situațiilor din viața reală.
5.1 Identificarea consecinţelor interacţiunii culturale, politice, economice și sociale asupra evoluţiei comunităţii umane. 5.2 Aprecierea impactului regimurilor politice din istoria contemporană asupra mentalităților colective. 5.3 Promovarea ideilor despre unitate și diversitate în cadrul comunității.
cooperare, Holocaust, Gulag etc. - Elaborarea de comunicări care să valorifice informații oferite de surse diverse; - Exerciții de exprimare argumentată a unor opinii, puncte de vedere, convingeri referitoare la un fapt/proces/personaj istoric; - Exerciții de utilizare a tehnologiilor de informare și comunicare pentru obținerea surselor necesare rezolvării unei situații-problemă; - Realizarea de prezentări, grafice, tabele, pentru sistematizarea cunoștințelor învățate, folosind resurse multimedia; MIȘCĂRI DE EMANCIPARE SOCIAL-POLITICĂ - Realizarea de prezentări care să valorifice experiențele ÎN SECOLUL XX istorice oferite de acțiunea personalităților/ grupurilor în Mișcări anticomuniste în Europa postbelică.* contexte variate; Acțiuni și societăți anticomuniste în RSSM. Fenomenul desidenței.* Proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova. Războiul de pe Nistru. REPUBLICA MOLDOVA LA ETAPA ACTUALĂ Proclamarea independenței Republicii Moldova. -Simularea unor situații în care apar bariere în comunicare Formarea instituțiilor de stat; diferitor persoane/popoare și propunerea unor strategii de Recunoașterea independenței și integrarea în comunitatea depășire a acestora; internațională; -Exerciții de dezvoltare a responsabilității sociale prin Simbolurile de stat; îngrijirea unor monumente istorice; Constituția Republicii Moldova ; Unitatea teritorială -Exerciții de implicare a elevilor în activități de voluntariat la autonomă cu statut special Găgăuzia (Gagauz-Yeri); nivelul comunității; situația socioeconomică; -Realizarea unor activități tip proiect în care elevii propun Viața sociopolitică. Cultura și spiritualitatea. soluții pentru probleme concrete din viața școlii/comunității; CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN SECOLUL XX- ÎNC. -Alcătuirea unor proiecte pentru protejarea valorilor culturale SEC. XXI din comunitate; Realizările tehnico-științifice din epoca contemporană;* -Promovarea interculturalității din perspectiva sărbătorilor, Contribuții românești la dezvoltarea culturii, științei și tradițiilor, obiceiurilor diferitor popoare; ECONOMIE ȘI SOCIETATE POSTBELICĂ Planul Marschall pentru renașterea Europei. Economia planificată, esență și efect. RSSM-consecințele colectivizării forțate. Foametea și deportările. Crearea și evoluția UE. Perspectivele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Societăți liberale și postindustriale. Curente și idei economice în lumea actuală.*
23
tehnicii.* Personalități marcante din RSSM și Republica Moldova. Impactul tehnologiilor asupra vieții cotidiene și asupra mediului; PROBLEMELE GLOBALE ALE SEC. XX- ÎNC. SEC. XXI Problemele globale și soluții pentru depășirea lor. Pericolul terorismului. Problema ecologică.* Consecințele problemelor globale și modalități de supravețuire a omenirii. * Migrații în lumea actuală.* Virtuți și valori contemporane. Sisteme educaționale eficiente.* ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂŢARE BAZATE PE PROIECT (la alegere): Căutăm eroi în localitate la noi A fost război, ecoul lui și azi mai este viu... Rolul femeii în istorie. Mărturiile participanților din comunitatea mea la războiul pentru integritatea statului. Diaspora și rolul ei. Pelerinajul, formă de cunoaștere a patrimoniului cultural
Produse recomandate:
Portretul personalității istorice Scenariu/Dramatizare Interviu alcătuit și realizat Proiect/mini-proiect (eventual, implementat) Proces judiciar simulat
Noțiuni noi/ACTUALIZARE: colhoz, cortina de fier, culac, cultul personalității, depresiune economică, deportare, drept la autodeterminare, GULAG, Holocaust, miracol economic, noua mentalitate, ONU, pluralism politic, probleme globale, revizionism, revoluție culturală, rezistență, război rece, terorism, vot universal, zonă demilitarizată. Personalități: Emil Loteanu, Ion Inculeț, Ferdinand I, Nicolae Titulecu, Carol II, Maria Cebotari, Constantin Brâncuși, Grigore Vieru, Eugen Doga, Maria Bieșu, I.V.Stalin, F.D.Roosevelt, M.S. Gorbacoiv, Winston Churchill, Margareth Thatcher. LA FINELE CLASEI A XII-A, ELEVUL POATE:
aplica vocabularul istoric în construirea discursurilor argumentate, demonstrând pertinență în exprimarea scrisă și orală; amplasa în timp și spațiu evenimentele, procesele și fenomenele istorice, pentru a prezenta continuitatea și schimbarea; analiza critic informația din diferite surse istorice, manifestând responsabilitate în descrierea fenomenelor/proceselor/evenimentelor istorice, explica interdependența dintre fenomenele istorice desfășurate în timp și spațiu, generând judecăți de valoare în comunicări sau cercetări scrise; - demonstra abilități și atitudini pentru valorificarea patrimoniului universal, promovând proiecte comunitare. *- conținuturi curriculare ce nu vor fi incluse în evaluarea pentru certificare. -
24
VI.
REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor și universală răspunde exigenţelor actuale de formare/ dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la profilul absolventului. Competenţele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, se referă la delimitarea operaţiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza şi sintetiza date, informaţii sau relaţii. Capacitatea de a învăţa, acţiona și judeca constituie temelia competenţelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor și universală. Competenţele specifice conţin un șir de cuvinte/ sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spaţiu, timp, limbaj de specialitate, gândire critică şi reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socio-culturală, responsabilitate, instrumente intelectuale necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare cu unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a unităților de competență și a competențelor specifice. În funcţie de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, intereselor, specificul grupului de elevi etc: - strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diverselor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, victorine, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversaţie euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.); - strategii algoritmice (bazate pe exerciţii de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.); - strategii mixte, inductiv-deductive şi deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicţionar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fişe de personaj etc.); - strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin iniţierea şi derularea unor proiecte, implicarea elevilor în activităţi de de voluntariat, de valorificare a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.). În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel vor fi dezvoltate elevilor și competențe digitale, precum: colectarea de informaţii, culegerea şi procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaţionale de specialitate şi de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregistrări audio şi video etc. Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informaționale (inclusiv Internetul) în procesul de predare-învatare a istoriei va favoriza procesul educaţional. Profesorul şi elevul sunt parteneri ai acestui proces, în care profesorul facilitează învăţarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colaborează cu elevul în realizarea demersului didactic: învaţarea prin cooperare, învaţarea în contexte formale şi non-formale, transferul învăţării etc. Curriculum dezvoltat actual, oferă posibilități creative și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinteză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămănând obligatorii. Activităţile de învăţare recomandare pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic şi implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe. În cadrul demersului didactic, unitățile de conţinut din Curriculumul la disciplina Istoria românilor și universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de competență/ competențelor 25
specifice, pot fi dezvoltate și oferă: - abordare transdisciplinară; - structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, politică, cultură); - posibilitatea proiectării în funcție de particularităţile grupului de elevi; - flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de formare a unităților de competență; organizarea unităților de învățare; - libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de competențe; - posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul studieii istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia profesorului în colaborare cu elevul); Dimensiunea cantitativă a conţinuturilor are în vedere numărul de ore rezervate disciplinei Istoria românilor și universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar şi abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre istoria universală: Activităţile de învăţare recomandate sunt racordate la unitățile de competenţe și pot fi preluate, dezvoltate, adaptate sau înlocuite de către cadrul didactic cu cele mai potrivite situaţii şi experienţe de învăţare, care să conducă la realizarea finalităților educaţionale propuse. Opţiunile, alegerile, deciziile sunt ale cadrului didactic, în colaborare cu elevii, fiind unul dintre elementele de noutate ale curriculei date. O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/ dezvoltarea de competențe este abordarea trasdisciplinară, care presupune înterconexiunea dintre: Istorie și Limba română, Limba străină, Geografie, Educație pentru societate/ Educație Civică, Dezvoltare personală, Educație muzicală, Artă plastică etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/ activități comune care presupun caracter integrator și utilitar și le realizează în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite și primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestmentare sau bucate tradițioale, expoziție de lucrări în comunitatea școlară și înafara ei etc. Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2-3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei liceale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului. Evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială în demersul educațional și o componentă curriculară care cuprinde domeniile: cognitive, afective și psihomotorii. Evaluarea rezultatelor școlare ocupă un loc de importanță majoră în procesul integrat de predareînvățare-evaluare și se axează pe principiul pozitiv: evaluarea identifică și stimulează succesul elevilor, nu eșecul acestora. Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feedback permanent și corespuzător, necesar tuturor actorilor proesului educațional la Istoria românilor și universală – elevilor, cadrelor didactice, părinților, factorilor de decizie etc. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor. Evaluarea bazată pe competenţe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în diferite situaţii. Evaluarea nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor și uniersală se axează pe mai multe principii, care: 26
- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor; - se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor (ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional; - implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezultatelor elevilor; - este un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale; - trebuie să-i conducă pe elevi spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a performanțelor obținute. Strategiile de evaluare a competenţelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componente: proiectarea, aplicarea/ implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces şi produs), emiterea judecăţilor/recomandări. Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ: Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, standardul și baremul; Complementare: fișe de observare,investigația, interviul; Active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal reflexiv, hartă conceptuală; Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, dar și de către colegi, precum și comunitatea educațională. Curriculumul conține liste de produse școlare la fiecare clasă. Criteriile de evaluare a produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului şi autoreglării. Pentru copiii cu CES se va utiliza acelaşi sistem criterial de evaluare, dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat. Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate şi clasate în perechi distinctive: - evaluarea rezultatelor - evaluarea bazată pe competențe; - evaluarea unei norme minimale de competenţă - evaluarea competenţei în curs de achiziţie; - evaluarea formativă - evaluarea sumativă; - evaluarea directă - evaluarea indirectă; - evaluarea performanţei - evaluarea cunoștinţelor; - evaluarea bazată pe sarcini de învățare - evaluarea bazată pe proiecte; - evaluarea reciprocă – autoevaluarea. Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate următoarele trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ciclului de învățământ/ anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la clasă. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează obligatoriu la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și competențelor specifice. Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particularitățile de vârstă și psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare. Temele pentru acasă la Istoria Românilor şiI Universală vor respecta Instrucțiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma: - orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; 27
- scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru acasă scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la domiciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute. - de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituţii de stat, interviul, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (-*) în cadrul Compartimentul V. Unități de învățare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de bacalaureat la disciplina Istoria românilor și universală, profil real.
28
VII. 1. 2. 3. 4.
Bibliografie
Achiri, I. şi alţii, Evaluarea standardelor educaţionale, Chişinău, 2009. Bocoș M., Jucan D., Fundamentele pedagogiei: Teoria și metodologia curriculumului: repere și instrumente didactice pentru formmarea profesorilor, Paralela 45, Pitești, 2017. Bocoș M., Chiș V., Management curricular. Volumul I Repere teoretice și aplicative, Paralela 45, Pitești, 2013. Bucun N. Pogolşa L. (coord.) Standarde de competenţă – instrument de realizare a politicilor educaţionale, Chişinău 2010. 272 p.
5.
Bucun N., Pogolşa L., Guţu V. ș. a. Modernizarea şi implementarea curriculumului şcolar din perspectiva şcolii prietenoase copilului, IŞE, 2014
6.
Cabac V. Trei faţete ale evaluării: estimarea, înţelegerea, verificarea, În Revista de teorie şi practică educaţională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34), Chişinău 2005, p. 37-45. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, nr. 432 din 29 mai 2017. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018. Codul educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014. Curriculum școlar, Istoria, clasele V-XII. Chișinău: ME, 2010. Competența intercultiurală. Auxiliar didactic, Pro Didactica, Chișinău, 2015. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989), Dandara O., Autoevaluarea în contextul educaţional, caracteristici şi valenţe formative, În Revista de teorie şi practică educaţională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34), Chişinău 2005, p. 57-59. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniștrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948). Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău, MECC, IȘE, 2018. Ghicov A., Pedagogia aplicativă a performanţei, Chişinău, Pontos, 2012, 208p. Guţu V. Evaluarea standardelor educaţionale, Ghid metodologic, Chişinău, 2009, 15p. Guţu V. Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 2009, 36p. Landsheere de G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învățare. Ghid pentru cadre didactice. București, EDP, 2007. Provocând diversitatea. Educație intercultrală și rezolvare de conflict. EYE Moldova, 2012. Popovici Borzea A., Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive, Polirom, București, 2017 Referenţialul de evaluare și Instrumentele de evaluare aferente standardelor de eficienţă a învăţării la disciplina școlară Istoria românilor și universală, recomandat pentru aprobare prin decizia Consiliului Naţional pentru Curriculum, 2014. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire, OECD Reviews of Evaluation and Assessment in Education, 2011, 188p. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012. Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului, 2013.
7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.
26. 27. 28.
29
29. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252-257, art. nr. 963. 30. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, 2014. 31. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 20162022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347-352, art. nr. 1198. 32. Tagliante C. L´evaluation et la Cadre europeen commun, CLE international, Paris, 2005, 207 p. 33. Toleranța și competența socială. Ghid metodic pentru formatori, Chișinău, 2006. 34. Vogler J. (coordonator). Evaluarea în învăţământul preuniversitar. Iaşi, Polirom, 2000.
30