15(4044) Flipbook PDF

11 aprilie 2020

---

148 Views
147 Downloads
FLIP PDF 6.03MB

DOWNLOAD FLIP

REPORT DMCA

www.libertatea.rs ANUL LXXIV NR. 15 ȍ4044Ȏ

COMUNELE CUVIN gI VÂRgEi

Acìiuni de dezinfecìie * * *

MUNICIPIUL PANCIOVA

Scutiìi de achitarea taxelor în instituìiile preècolare Pag. 6

NECROLOG

Gheorghe Pintor

Pag. 7

MARINA ANCAIiAN ÎN DIALOG CU NICU CIOBANU gI SLAVOMIR GVOZDENOVI*

Antologia – patria a dou£ limbi Pag. 8

FAMILIA MICLEA DIN MARCOV$i

Dragoste èi înìelegere

Ziar al românilor din Serbia SÂMB$T$, 11 aprilie 2020

ADRIAN AMBRUg

Un pingpongist cu performanìe însemnate

Pag. 10

FONDAT ÎN 1945

PRE҃UL 20 DINARI

Adev£ruri în vremuri de corona g

i în alte vremuri lumea a fost r£pus£ de pandemii. Azi, îns£, tr£im vremurile unei pandemii altoite pe diversitatea comunic£rii digitale. Informaìiile ne sunt servite, controlate, dirijate, eronate, ne afecteaz£ în egal£ m£sur£ ca èi virusul în sine. Coronavirusul, prin ƪuxul de informaìii, a infectat nu doar trupul omului. Degradeaz£ suƪetul. În vieìile noastre îèi fac loc tot felul de scenarii apocaliptice, se caut£ previziunile profeìilor, titlurile vin s£ èocheze, iar recomand£rile autorit£ìilor nu au relevanìa dorit£. Statisticile celor îmboln£viìi se proceseaz£ la repezeal£. Oamenii devin cifre. Iat£ cât de Ƥrav este învelièul, balanìa lumii, încât èi cea mai mic£ informaìie/dezinformaìie la nivel global ne d£ peste cap întregul concept existenìial. Acum mai mult ca oricând observ£m cât de fragile ne sunt valorile èi care ne mai sunt acele valori care ne pot proteja în vremuri ca acestea. Pân£ mai ieri am crezut în totul èi nimic! În ceea ce a crezut omul modern (tehnologiile soƤsticate, genetica èi medicina reproductiv£ etc), azi nu ne mai ajut£ cu nimic. Vrând-nevrând ni se limiteaz£ èi drepturile, iar omul cu drepturi limitate este uèor de manipulat. Nimeni nu deìine adev£rul absolut, mai cu seam£ atunci când èi el devine mijloc de manipulare. Ne încearc£ un sentiment de revolt£ pe sistemul de s£n£tate, degradat, pus la p£mânt de minciunile care ne-au fost servite ciclic, de retorica f£r£ temei a politrucilor însetaìi de putere (ast£zi aƪ£m c£ Serbia din cele 10 ì£ri din regiune se aƪ£ pe penultimul loc la test£rile f£cute la un milion de cet£ìeni. Sincer, nici nu m£ aèteptam la mai bine. Apropo, în Germania autorit£ìile de s£n£tate au estimat c£ laboratoarele deruleaz£, s£pt£mânal, pân£ la 500.000 de teste pentru depistarea coronavirusului; în Serbia pân£ în prezent au fost testate în jur de 10.000 de persoane). Dincolo de victimele umane, coronavirusul aduce fric£, însingurare, suspiciune, spaim£, degradare. Ne uit£m pe furiè la cei pe care îi întâlnim s£ vedem dac£ au m£nuèi, ce fel de m£èti au. În oraèe dispare f£ina de pe rafturi, din farmacii dispar produsele de dezinfectare, paracetamolul, medicamentele vitale. M£ètile de protecìie se vând cu bucata (în alte ì£ri în magazinele alimentare se distribuie gratis). Drojdia uscat£ a devenit un articol de lux. În sfârèit e timpul s£ înìelegem, sper s£ înìelegem, c£ vieìile nu mai depind de activiètii politici, pân£ èi vieìile lor nu mai depind de ei. Adev£rul e c£ niciodat£ nu au depins de ei. Viaìa tr£it£ în haos pe toìi îi vulnerabilizeaz£. Viaìa tr£it£ în carantin£ înfrânge speranìa. Se cuib£reète spaima. Neputinìa de a Ƥ st£pânul propriei vieìi e o dovad£ c£ niciodat£ nu eram st£pânii adev£raìi, poate doar în imaginaìia noastr£. Lipsesc cuvintele adev£rate, mesajele de încurajare. Mesajele rostite la conferinìele de pres£ nu aduc liniète, mai degrab£ genereaz£

Citiìi ziarul ,,Libertatea” pe telefonul mobil Pag. 9

Fereastra noastr£ spre Europa

Stimaìi cititori Ƥdeli ai s£pt£mânalului ,,Libertatea”, din dorinìa de a v£ apropia èi mai mult de conìinutul ziarului nostru v£ suger£m s£ instalaìi aplicaìia pentru telefonul mobil Android S£pt£mânalul ,,Libertatea”. Aplicaìia o puteìi prelua de pe Google Play. Pag. 5

,,Viaìa nu e o curs£, ci o c£l£torie care trebuie savurat£ pas cu pas. Ieri e o istorie, mâine e mister, iar azi e un cadou... Bucur£-te de el!”

panic£, lumea nu are încredere în adev£rul rostit, e prea puìin£ transparenì£ în comunicatele de pres£. Coronavirusul ne arat£ toate golurile sistemului medical, social, politic, de la o ìar£ la alta. Nimeni nu vrea s£-èi asume incompetenìa, lipsa de organizare, înìelepciune, de toleranì£. Chiar nici în aceste zile nu exist£ îng£duinì£, r£bdare. Minciuna iese la iveal£ ca èi lumina din întuneric. gi înc£ mult£ minciun£ r£mâne ascuns£. Citesc c£ în unele ì£ri, precum Australia, Spania, SUA, Polonia, Germania, România se lucreaz£ la descoperirea vaccinului miraculos (ochii îmi obosesc c£utând s£ aƪu c£ èi Serbia se g£seète printre aceste ì£ri, îns£ nic£ieri nimic). Coronavirusul ne face s£ înìelegem cât suntem de mici, de neimportanìi ca oameni, ca state, ca popoare. Cu aproape 1.500.000 de infectaìi cu coronavirus, omenirea d£ semne de oboseal£, de un dezastru global èi dac£ nu se pune cap£t acestui r£u planetar unele voci anunì£ sfârèitul civilizaìiei. E o provocare, periclitare, nu doar a s£n£t£ìii globale èi a securit£ìii biologice, ci èi a securit£ìii globale. Consiliul de Securitate al ONU tace. Cert e c£ previzunile ne proiecteaz£ în faìa unui cataclism. De câteva zile virusul a trecut pe continentul african, p£mântul cu cele mai multe epidemii (tuberculoza, malaria, SIDA, ebola) care deja au f£cut ravagii pe acest continent. Dezastrul global abia acum ar putea s£ intre în faza exponenìial£. Unde am ajuns ca oameni, ca societate, ruinând echilibrul acestei planete? Nimic nu va mai Ƥ precum putea s£ Ƥe înainte de pandemie. Lumea se va schimba, omul de ieri, mâine va Ƥ altul, priorit£ìile ne vor Ƥ altele. Vremurile de coronavirus privite în alte ipostaze sunt un test pentru întreaga omenire. Dac£ acum nu înv£ì£m lecìia pierzaniei, ceea ce va urma ar putea Ƥ cu mult mai grav. Dac£ vom sc£pa de coronavirusuri, de suspiciune, degradare, spaime, crize de toate felurile, niciodat£. Efectele sindromului postcoronavirus se vor resimìi înc£ mult£ vreme, mai cumplit èi mai nefast decât coronavirusul. Chiar dac£ în spatele marilor tragedii întotdeauna, în paralel, încolìeète èi un viitor, boabele r£ului care au cuprins întregul P£mânt oricând pot regenera. Oare în aceste vremuri de corona, reuèi-vom s£ aƪ£m adev£rul care ne va lumina? Vom avea discern£mântul s£ înìelegem c£ deasupra oric£ror regimuri politice, cercuri de interese, care în faìa eternit£ìii nu sunt decât niète gr£unìe de nisip în furtun£, ucid suƪetul, trebuie s£ Ƥm slujitori Ƥdeli ai acelor valorilor care ìin de echilibrul existenìei – credinìa, compasiunea, cuviinìa? E un bun prilej ca omul s£-èi reseteze priorit£ìile. Va Ƥ oare înìelept pentru aceast£ provocare? Nicu CIOBANU

Predica în vremea bisericilor goale

Pag. 5

7 APRILIE – ZIUA MONDIAL$ A S$N$T$iII

Anul acesta a fost dedicat£ asistentelor medicale Pag. 5



LUMEA și NOI

11 aprilie 2020

Uniunea Europeană acordă 4,9 milioane   euro pentru aparatură medicală

Săptămânal editat de Casa de  Presă și Editură „Libertatea” primul număr a apărut pe data de   mai 

Eufrozina  GREONEANŢ

FONDATOR: Consiliul Naţional  al Minorităţii Naţionale Române  Director: Nicu CIOBANU Redactor responsabil:  Teodora SMOLEAN Redacţia: Marina ANCAIŢAN,  Eufrozina GREONEANŢ, Ana  GINU, Tiberiu LĂPĂDAT,  Dan MATA, Ion MĂRGAN,  Ionel MIAT, Valentin MIC,  Vasilie PETRICĂ, Florin RAȘA,  Mariana STRATULAT, George  SUBU;  Machetare artistică:  Mihaela DAVID TARBUK,  Tehnoredactare computerizată:  Silvia TRUIA, Marin GAȘPĂR (tehnoredactor/web‐master).  Preluarea fragmentară sau în totalitate a textelor apărute în  ziarul „Libertatea”, fără  consinţământul Redacţiei, este interzisă; Anunţuri publicitare  se primesc pe adresa redacţiei:  Ž. Zrenjanina,  Panciova, tel/fax:   și ; [email protected]. [email protected] Tipografi  a:  DOO „MAGYAR SZO KFT” Editarea săptămânalului  „Libertatea” este subvenţionată  de Secretariatul Provincial  pentru Cultură, Informare Publică  și Culte CONT CURENT:  NIU „Libertatea” Pančevo;  BANKA INTESA 

Ministrul  Integrării  Europene,  Jadranka  Joksimović, ambasadorul Uniunii Europene în  Serbia,  Sem  Fabrizi  și  coordonatorul  Biroului  Națiunilor  Unite pentru  Servicii de  Proiect  în  Serbia, Mikela Telatin, au semnat la Belgrad, pe  data de  3 aprilie  Convenția privind o donație de  4,9 milioane euro. Este vorba despre asistența  oferită  Serbiei  de  către  Uniunea  Europeană  pentru combaterea pandemiei de coronavirus.  Această  sumă  va  asigura  aprovizionarea  cu  aparate  de  respirat,  teste  de  laborator,  măști,  combinezoane  de  protecție,  monitoare  pentru  terapia  intensivă,  alte  materiale  și  utilaje medicale. Această tranșă face parte din  suma de  93,4  milioane   euro pe care  Uniunea  Europeană  o  va  acorda  Serbiei  pentru  măsuri  de durată scurtă și medie în asanarea urmărilor  provocate de pandemia cu COVID‐19. După  cum  a  afi  rmat  ministrul  Jadranka  Joksimović,  „Uniunea  Europeană  a  reacționat  rapid  la  cerințele  Serbiei,  doar  că  procedura  de achiziționare a echipamentului medical nu  este deloc simplă, existând numeroase restricții  în export”.  De asemenea,  Jadranka  Joksimović  a  subliniat  că  odată  cu  încheierea  pandemiei  COVID ‐ 19 se așteaptă la o asistență a Uniunii  Europene pentru redresarea economiei.  La rândul său, Sem Fabrizi a menționat că  „ajutorul  Uniunii  Europene  este  multilateral  și  cu  efect  pe  termen  lung,  menit  nu  doar  domeniului  sanitar  și  sectorului  economic,  susținându‐se  întreprinderile  mari și  mijlocii,  drept sectoarele cele  mai afectate”.  După cum  a afi  rmat Fabrizi, „pe lângă asistența fi  nanciară  Uniunea  Europeană  va  oferi  și  un  set  de  asistențe  nefi  nanciare  prin  care  se  asigură  că  Serbia este tratată în același mod ca și celelalte  țări membre”.

A sosit prima parte a ajutorului  acordat de UNICEF În  Serbia a ajuns și prima parte din ajutor  în echipamentul de protecție pe care UNICEF,  împreună  cu  unii  parteneri  din  sectorul  privat, l‐a asigurat pentru sistemul de sănătate  din  Serbia  în  lupta  împotriva  pandemiei  de  coronavirus.  Echipamentul  conține  1.549  de  combinezoane, 9.000 de măști N95, 99.950 de  măști chirurgicale, 25.000 de măști de protecție  cu plastic transparent, 71.900 de mănuși și alte  echipamente importante.

Noi măsuri în plină epidemie  COVID ‐ 19 Wekeendul lăsat în urma noastră a fost o grea  încercare pentru cetățeni, întrucât restricțiile de  circulație au fost valabile  începând de sâmbătă,  de la ora 13  până luni la ora 5. S‐a înregistrat  un  număr  însemnat de  încălcări a acestor  măsuri.  Astfel,  ministrul  Afacerilor  Interne,  Nebojša  Stefanović,  a  afi  rmat  că  „măsura  privind  interdicția  de  mișcare  au  încălcat‐o  600  până  la  700  de  cetățeni”.  După  cum  a  spus  prim‐ ministrul  Ana  Brnabić,  în  caz  că    epidemia  va  fi    în ascensiune    măsurile vor  fi   extinse  la  mai  multe  zile,  totul  depinzând  de  evoluția  la  zi  a  situației. Referitor la criticile apărute în presă cum că  măsurile care țin de starea de urgență adoptate  în Serbia nu sunt în conformitate cu Constituția,  președintele Alexandar Vučić a afi  rmat:  „Această  problemă  ține  de  Curtea  Constituțională.  Obligația ce  îmi revine, dar și  obligația  altor  persoane  responsabile  din  țară,  este să protejăm viețile cetățenilor”. 

Vučić  a  afi  rmat  că  urmează  o  analiză  a  permiselor emise pentru circulația cetățenilor  în  perioada  interdicțiilor,  deoarece  s‐au  consemnat  neregularități.  El a  recomandat ca  Paștile să fi  e sărbătorite numai în familie. 

O garnizoană a Primei Brigăzi  a Armatei,  infectată  cu COVID‐19 În urma testărilor  s‐a constatat că o întreagă  garnizoană a Primei Brigăzi a Armatei Serbiei  este infectată cu COVID ‐ 19. Este vorba despre  acei soldați care  în perioada  13‐16  martie s‐au  ocupat  de  primirea  cetățenilor  sârbi  reîntorși  din  străinătate  și  plasarea    lor  în    carantinele  de  la  Moravić  și  Palić.  Cel  mai  mare  fl  ux  de  cetățeni  care  s‐au  întors  în  acea  perioada  în  țară s‐a consemnat în Serbia și România. 

O lună de la apariția  epidemiei  în Serbia Pe 6 martie în Serbia a fost depistat primul  caz  de  coronavirus.  După  o  lună    au  fost  înregistrate  în  total  1.908  cazuri  de  infectare  cu COVID‐19. Pe  6 aprilie au fost testate 959  de  persoane,  dintre  care  284  sunt  pozitive.   Au  fost  înregistrate  51  de  decese.  Conform  epidemiologului  Predrag  Kon,  în  această  perioadă  au  fost  internate  1.082  de  persoane,  în  timp  ce  88  de  pacienți  se  afl  ă  în  carantină  instituționalizată  la  Târgul  Belgrădean.  În  plus,  98  de  pacienți  sunt  conectați  la  aparate  de respirat.

VOJVOĐANSKA BANKA    BANKA POŠTANSKA ŠTEDIONICA    CONTURI VALUTARE:  (pentru EUROPA) 

Benefi  ciary (Field ): IBAN:  RS NIU LIBERTATEA PANCEVO Account with Bank  (Field A): SBPORSBG Intermediary Bank  (Field A): DEUTDEFF CONTURI VALUTARE:  (pentru S.U.A.)  

Benefi  ciary (Field ): IBAN:  RS  NIU LIBERTATEA PANCEVO Account with Bank  (Field A): SBPORSBG Intermediary Bank  (Field A 5=%$$7:: Ordinul „Frăție și  Unitate cu Coroană  de Aur”, conferit de  președintele RSF  Iugoslavia  ‐  mai   Ordinul „Meritul  Cultural” în grad de  „Ofi  țer”, Categoria  F ‐ promovarea  culturii, conferit  de președintele  României  ‐  decembrie  Săptămânalul „Libertatea” se poate  procura la sediul Casei din Panciova  și la punctele de corespondenţă din  Vârșeţ, strada Feliks Mileker nr.   (Tel: ) și Novi Sad,  Bul. M.Pupina nr. , etaj III  (Tel: ).  Abonamentul anual pentru  Serbia este de  dinari, pentru  ţările din Europa  euro, iar  pentru S.U.A.  dolari.

Unele țări din Europa se pregătesc  să iasă treptat din izolare Germania implementează  măsuri noi Începând  cu  19  aprilie,  Ger‐  mania  va  începe  să  implementeze  o  listă  de  măsuri  pentru  ieșirea  țării  din  izolare:  redeschiderea  magazinelor și a școlilor din anumite  regiuni,  relaxarea  con‐trolului  la  frontiere, dar cu păstrarea regulilor  de distanțare socială. Cu  toate  acestea,  Guvernul  german nu poate oferi o dată precisă  când vor fi   ridicate restricțiile. Vor  fi    în  continuare  interzise  marile  adunări  și  sărbătorile  private,  iar  purtarea de  măști va  fi   obligatorie  în trenuri, autobuze, întreprinderi  și instituții publice.

În Austria sunt permise  și fularele dacă nu există  măști După  cum  a  anunțat  can‐  celarul  Sebastian  Kurz,  începând  de  săptămâna  viitoare  Austria  pregătește  redeschiderea  maga‐  zinelor mici, fi  ind aceasta o primă  etapă a sfârșitului izolării. Această măsură poate fi   aplicată  doar  cu  condiția  ca  populația  să  respecte  celelalte  măsuri  de  izolare,  iar  purtarea  măștii,  deja  obligatorie  în  supermarketuri,  va  fi    extinsă  la  transportul  public  și  micile  magazine.  În  lipsa  măștii 

sunt  acceptate  un  fular  sau  o  eșarfă.  În  cazul  în  care  totul  se  desfășoară  potrivit  planului,  de  la  1  mai  urmează să  fi  e  redeschise  toate  celelalte  magazine  și  centre  comerciale.

Cehia se redeschide  săptămâna aceasta

Conform  informațiilor  apărute  la  6  aprilie  pe  site‐ul  Worldometers, în întreaga lume au fost infectate peste 1.274.000 de  persoane cu coronavirus.  Epidemia a cuprins 206 țări și teritorii din  întreaga lume, înregistrându‐se peste 69.400 de decese, în timp ce  246.648 de persoane s‐au vindecat.

O  altă  țară  care  va  începe  să  elimine  restricțiile    este  Cehia,  care încearcă astfel să contracareze  efectele  economice  care  au  paralizat țara. Praga  a  anunţat  duminică  cel  mai mic bilanţ de noi contaminări  de  la  22  martie.  În  cazul  în  care  această  tendinţă  continuă  Guvernul urmează să autorizeze o  redeschidere a anumitor magazine  (a  celor  care  vând  materiale  de  construcţii sau papetărie), dar și o  reluare a unor activităţi sportive în  aer liber  fără adunări, de exemplu  tenisul.

deschise și după depășirea crizei.  Executivul  de  la  Roma  prevede,  de  asemenea,  o  aplicație  pe  smartphone  după  model  sud‐ coreean    pentru  cartografi  erea  deplasărilor  făcute  de  bolnavi  în  cele  48  de  ore  care  au  precedat  apariției simptomelor. Primele  activități  care  ar  urma să fi  e reluate în Italia țin de  lanțurile de aprovizionare pentru  sectorul alimentar și farmaceutic.  Barurile,  restaurantele,  disco‐  tecile  ori  sălile  de  sport  ar  urma  să  fi  e  ultimele  care  se  redeschid.  Transportul  public  ar  urma  să  mențină  o  frecvență  redusă,  cu  ocuparea unui loc din două.

Plan strategic  în Italia

Și  alte țări elimină  unele restricții 

Ministerul Sănătății din Italia  a  prezentat  un  plan  strategic  în  cinci  puncte  ,,pentru  ieșirea  graduală”  din  pandemie.  Acesta  preconizează  portul  generalizat  al  măștilor,  distanțarea  în  public  și  la  muncă  și  o  rețea  de  spitale  pentru COVID‐19 care vor rămâne 

Marea  Britanie  a  precizat  că  economia  națională  va  suferi  pierderi  ireparabile dacă  izolarea  se  va  întinde  dincolo  de  luna  iunie.  Măsurile  de  eliminare  a  restricțiilor vor începe după Paști,  când se vor redeschise o serie de  școli, magazine și restaurante.

La rândul lor, Franța, Spania,  Belgia  și  Finlanda  sunt  printre  țările  care  au  înfi  ințat  comisii  alcătuite  din  epidemiologi,  me‐  dici, avocați și economiști, pentru  a  examina  o  eliminare  treptată  a  măsurilor,  având  drept  obiectiv  evitarea  unui  al  doilea  val  de  infecții. Spania  este  gata  să  ridice,  începând  de  săptămâna  viitoare,  interdicția  impusă  luna  trecută  tuturor  afacerilor  considerate  neesențiale,  printre  care  se  numără  unele  companii  din  producție și construcții. Revenirea  la    viața  normală  va  necesita  schimbări  uriașe  de  organizare.  Danemarca și Belgia, de exemplu,  au  în  vedere  împărțirea  claselor  și  a  săptămânii  școlare  în  două,  pentru  a  permite  o  mai  bună  distanțare socială. În  același  timp,  după  cum  a  anunțat  președintele  Klaus  Iohannis  în  România  starea  de  urgență a  fost  prelungită cu  încă  30 de zile, adică până la 16 mai a.c.  (Sursa: Stirileprotv.ro)

VOIVODINA

11 aprilie 2020

BOŠKO VU,UREVI*, PREgEDINTELE CAMEREI ECONOMICE DIN VOIVODINA

3

Economia voivodinean£ a reacìionat bine la coronavirus Este impotant c£ s-a men҈inut producìia èi c£ se întreprind toate m£surile necesare pentru protec҈ia muncitorilor, iar piaìa s£ Ƥe aprovizionat£.

S

tarea extraordinar£ èi coronavirusul multe au schimbat în munc£, în gestionare èi în producìie. Dup£ cum a aƤrmat Boško Vu«urevi©, preèedintele Camerei Economice din Voivodina, producìia din Voivodina continu£, economia funcìioneaz£ poate pe alocuri într-un ritm mai încetinit, îns£ este clar c£ ea a reacìionat bine la noua situaìie, c£ a dat dovad£ de vitalitate èi c£ aèa va r£mâne èi în continuare. Cea mai mare lovitur£ a fost simìit£ în domeniul osp£t£ritului èi turismului – restaurantele, hotelurile, capacit£ìile de cazare èi logistica acestora. Este important c£ s-a men҄inut producìia èi c£ se întreprind toate m£surile necesare pentru protec҄ia muncitorilor, iar piaìa s£ Ƥe aprovizionat£, a spus Vu«urevi©. Aceasta este important èi din aspectul momentului când totul va reveni la starea nomal£, ceea ce ar trebui s£ se întâmple, în baza aètept£rilor mele, peste circa patru luni sau poate mai târziu – pe la Ƥnele anului, când economia va reuèi s£ se revitalizeze èi s£ revin£ la nivel de dinaintea proclam£rii st£rii de urgen҄£. Dânsul a ad£ugat c£, în baza datelor disponibile la ora actual£, nu exist£ concedieri ale muncitorilor, c£ toìi se acomodeaz£ la noua situaìie èi acolo unde este posibil se munceète de la domiciliu. Pe lâng£ aceasta, responsabilitatea social£ a oamenilor de afaceri este mare èi mulìi sunt preg£tiìi s£ ofere ajutor pentru ca starea actual£ s£ se dep£èeasc£ cât mai uèor.

Problema este global£ èi Ƥecare în felul lui se lupt£ cu aceasta. Acum trebuie men҄inut£ producìia èi p£strat£ s£n£tatea oamenilor, dar Ƥindc£ este redus£ transferarea banilor din str£in£tate èi au fost prelungite termenele de achitare, unii oameni de afaceri s-ar putea confrunta cu o anumit£ lips£ de materii prime, îns£ sper£m c£ aceasta nu se va întâmpla.

Producìia agricol£ – f£r£ întreruperi Când este vorba de agricultur£, dânsul a subliniat c£ în discuìiile pe care le-a avut cu numeroèi

reprezentaìi ai acestei ramuri economice din cadrul întreprinderilor mari èi cooperativelor agricole sau cu agricultori, s-a accentuat c£ noua producìie agricol£ se desf£èoar£ f£r£ întreruperi, c£ au fost asigurate cantit£ìi suƤciente de materii prime èi c£ cheltuielile la însâm£nì£rile din anul acesta vor Ƥ ceva mai mici în raport cu cele din anul trecut. Toate lucr£rile se desf£èoar£ în mod normal. Îns£mânìarea sfeclei de zah£r s-a efectuat pe mai mult de 80 la sut£ din suprafaìa

total£ planiƤcat£ èi se preg£teète îns£mânìarea soiei, porumbului èi ƪorii-soarelui, iar specialiètii din acest domeniu aƤrm£ c£ din bun£ vreme au fost asigurate cantit£ìile necesare de material semincer èi de îngr£è£minte chimice. Exist£ èi cantit£ìi suƤciente de motorin£, al c£rei preì este ceva mai redus. Anul acesta, în baza calculelor specialiètilor, preìurile la inputurile pentru îns£mânì£rile de prim£var£ vor Ƥ cu trei pân£ la cinci la sut£ mai reduse faì£ de cele din anul trecut, chiar dac£ în acestea nu se calculeaz£ cheltuielile pentru motorin£, care la fel sunt mai mici decât cele din anul trecut, a spus dânsul.

Comerìul este aprovizionat Preèedintele Camerei Economice din Voivodina a aƤrmat c£ toate lanìurile comerciale au aèteptat foarte preg£tite starea de urgen҄£, iar aprovizionarea este bun£ èi nu exist£ lipsuri. În toate pr£v£liile exist£ cantit£ìi suƤciente de f£in£, ulei comestibil èi de celelalte produse agroalimentare, a spus Boško Vu«urevi©, preèedintele Camerei Economice din Voivodina.

PÂN$ LA NOUA PRODUCiIE DE GRÂU

F£in£ suƤcient£ pentru noi èi pentru alìii Specialiètii spun c£ se aèteapt£ recolte solide de grâu pentru pâine. gi anul acesta ca èi în Ƥecare an, dispunem de grâu suƤcient, deci èi de f£in£, pentru necesit£ìile proprii, dar èi pentru export, spune Zdravko Sajatovi©, preèedintele Asociaìiei „Žitounija” din Novi Sad. iara noastr£ se aƪ£ în vârful ì£rilor membre ale CEFTA când este vorba despre exportul de grâu èi de f£in£. Anual în Serbia se produc circa 1,1 milioane tone de f£in£, iar 150.000 de tone din aceast£ cantitate se export£ èi restul se foloseète pentru necesit£ìile autohtone, adic£ ale brut£riilor, industriei de paste f£inoase èi de produse conditorii, dar èi ca nutreìuri concentrate. Avem suƤcient£ f£in£, spune dânsul, èi accentueaz£ c£ morile autohtone sunt pline de f£in£, dar exist£ èi foarte mari stocuri, în poƤda faptului c£ consumatorii din cauza epidemiei de coronavirus cump£r£ f£in£ în cantit£ìi mari, aèa cum cump£r£ èi alte produse agroalimentare, respectiv în cantit£ìi mult mai mari decât necesit£ìile lor obiènuite. Nu este nevoie ca f£ina s£ se depoziteze, nu numai în cadrul morilor, ci nici în gospod£riile cet£ìenilor, mai ales c£ peste ceva mai mult de trei luni soseète noul grâu, noua producìie de grâu èi c£ conducerea de stat a anunìat in-

terdic҄ia provizorie a exportului de gr£u èi de f£in£.

Starea actual£ a grâului – bun£ În toamna anului trecut, s£ reamintim, au fost îns£mânìate 570.000 de hectare cu grâu èi, dup£ cum aƤrm£ specialiètii, starea actual£ a grâului este bun£ Grâul s-a ref£cut în general èi se aèteapt£ o producìie solid£. Anul trecut s-au produs în total 2,3 milioane tone de grâu, iar recolta medie a dep£èit 4,7 tone la hectar. Dac£ condiìiile climatice vor Ƥ favorabile, se poate aètepta ca producìia de grâu din acest an s£ Ƥe mult mai bun£ decât cea de anul trecut, spune Vukosav Sakovi©, directorul Asociaìiei „Žito Srbija”. Din producìia de grâu de anul trecut, a continuat dânsul, au fost exportate 320.000 tone de grâu èi f£in£.

NOVI SAD: M$SURI PENTRU COMBATEREA CORONAVIRUSULUI

A declarat Miloš Vu«evi©, primarul Oraèului Novi Sad. „Spaìiile, adic£ halele Târgului din Novi Sad sunt preg£tite pentru cazarea pacienìilor, în caz c£ se întâmpl£ cel mai r£u scenariu”, a declarat Miloš Vu«evi©, primarul Oraèului Novi Sad èi èeful Comandamentului or£èenesc pentru starea de urgenì£. Totul este preg£tit pentru cel mai r£u scenariu posibil, ca s£ nu ne surprind£ nimic, ca s£ putem acìiona eƤcace. „Aceia care încearc£ acum s£ realizeze extraproƤt, vor primi pedepse corepunz£toare, în conformitate cu legea, èi le vor Ƥ închise pr£v£liile èi capacit£҄ile, c£ci în aceast£ situa҄ie nu este permis s£ câètige de pe urma greut£ìilor în care se aƪ£ poporul nostru! Când trece totul, noi ne vom ocupa de economia, de refacerea statului èi a oraèului, iar acum cel mai important este s£ protej£m vieìile cet£ìenilor, a spus Vu«evi©. Aceasta se refer£ la aceia care nu respect£ intervalul orar în care este interzis£ circula҄ia tuturor cet£҄enilor pe strad£ èi deciziile privind izolarea, dar èi la aceia la

care s-a constatat c£ s-au infectat cu corornavirus èi nu r£mân în localit£ìile în care le este domiciliul, ci pericliteaz£ s£n£tatea altora”. Dânsul a accentuat faptul c£ la Novi Sad tr£iesc mul҄i oameni umani èi solidari, care în diverse moduri èi atât cât pot ei au ajutat èi ajut£, iar aceasta este deosebit de important pentru Ƥecare cet£ìean care are nevoie de ajutor.

Mul҄i oameni de afaceri s-au anunìat s£ ajute èi au donat bani èi produse Rezervelor Marfare, pe care apoi s£ le vom distribui cet£èenilor. Multe femei confec҄ioneaz£ m£nuèi, altele distribuie mâncare, adic£ Ƥecare ajut£ cum poate. Este o mare satisfacìie s£ tr£ieèti în acest oraè în care exist£ atâìia oameni buni èi solidari, a spus dânsul. Dânsul s-a referit èi la decizia privind ajutorul menit pensionarilor social periclitaìi, decizie care a fost adoptat£ de c£tre Consiliul Or£èenesc din Novi Sad. Este vorba de ajutorul menit pensionarilor social periclitaìi care au pensii lunare mai mici de 30.000 de dinari, iar num£rul lor în Oraèul Novi Sad este de 33.000. Dânsul a ad£ugat c£ Oraèul Novi Sad va continua s£ ajute èi pe ceilalìi pensionari èi pe celelalte categorii de cet£҄eni social periclitaìi, precum èi pe cet£ìenii care nu-èi pot p£r£si casele èi apartamentele. Primarul Oraèului Novi Sad a apelat la oamenii de afaceri s£ nu concedieze muncitorii, ci s£ aètepte noile m£suri pe care le va adopta statul.

O ton£ de f£in£ – 220 de euro Specialiètii în materie aƤrm£ c£ în anul economic trecut au fost exportate 154.000 tone de f£in£, iar în perioada 2017-2018 – 206.000 de tone. Au fost èi ani, nu prea de mult, spun specialiètii în acest£ materie, când pe piaìa str£in s-au plasat èi peste 255.000 tone de f£in£. Calculele analiètilor agroeconomici arat£ c£ un kilogram de f£in£, în dependenì£ de contract, a avut preìul de circa 220 de euro tona.

Pagin£ redactat£ de George SUBU

Suntem preg£tiìi pentru orice scenariu

Totdeauna am avut grâu, dar èi f£in£ mai mult£ decât ce am avut nevoie èi nu exist£ motive ca aèa s£ nu Ƥe èi în continuare, spun specialiètii din acest domeniu. Doar din cauza situaìiei din lume – pandemia provocat£ de coronavirus, cererea este tot mai mare pe piaìa str£in£, atât faì£ de grâu, cât èi faì£ de f£in£, astfel c£ se aèteapta c£ s£ Ƥe anulat£ interdic҄ia exportului.



RETROVIZOR

11 aprilie 2020

Restricţii, responsabilitate,  contradicţii și recunoștinţe Mircea LELEA

Trăim    vremuri  grele  în  care  ni  se  spune  să  stăm  acasă,    să  purtăm  mănuși și mască dacă trebuie neapărat  să  ajungem  în  contact  fi  zic  cu  alte  persoane.  Am  înţeles.  Majoritatea  suntem  ascultători.  Poate  că  boala  nouă  ce  bântuie  planeta  îi  amenință  cel mai puțin pe cei mai conștiincioși.  Tinerii se descurcă: lucrează de acasă,  se protejează pe ei înșiși, dar au grijă  și de alții. Pensionarii sunt obligaţi să  stea  în case.    În  fi  ecare  zi  sau atunci  când este nevoie voluntarii și familiile  lor  le  duc  cele  trebuincioase.  Totuși,  sunt  și  cetăţeni  cu  vârstă  venerabilă  care  abia  așteaptă  acele  câteva  ore  din săptămână în care alimentarele se  deschid numai pentru ei.     Unii nu prea au cine să îi ajute și  să le aducă cele necesare. Nu vor să îi  împovăreze  pe  voluntari  și  încearcă  să  se  aprovizioneze  singuri.  Există  și  persoane  cărora  le  ajunge  ceea  ce  au    acasă,    dar  sunt  indiscreți,  le  place  să  vadă,  să  audă,  să  ia  cu  asalt  alimentarele  și farmaciile de parcă ar  fi    sfârșitul  lumii.  Mai  comentează  că  nu pot ieși la o plimbare, însă în cele  câteva  ore    când  o  pot  face  jertfesc  plimbarea  pentru  a  sta  la  cozi;  și  nu  neapărat  pentru că ar avea  nevoie de  ceva. Sunt curioși să afl  e câte vreo nouă  teorie  a  conspiraţiei  care  în  rândul  acestei  generaţii  nu  se  răspândește  atât de repede, ea neavând acces atât  de mare la internet.  Nu  doar  persoanele  vârsnice  fac  probleme.  Acestea  au  foarte  mulţi  autori  creativi.    În  perioada  în  care  erau limitate deplasările niște indivizi,  încă  necunoscuţi  autorităţilor,    s‐au  gândit să profi  te de cele câteva ore pe  care le mai aveau până la ora 13 (când  începea  restricţia)  pentru  a  face  un  grătar;  nu  în  curtea  unuia  dintre  ei,   ci  pe  Fruška  Gora.  Nu  am  afl  at  dacă  grătarul    a  fost  gustos  sau  nu.    Nu  contează.  Știm însă că au ars vreo zece 

hectare  de  livadă  în  zona  rezervației  naturale. A  fost  arestată  o  ziaristă.  După  ce a petrecut o noapte la poliţie a fost  eliberată,    dar  va  fi    judecată  pentru  că și‐a făcut meseria: a informat că la  Centrul  Clinic  al  Voivodinei  medicii  nu  primesc  sufi  cient  echipament  ca  să  poată  munci  în  condiţiile  în  care  vor  fi    protejaţi  de  infectarea  cu  COVID‐19.    A  urmat  o  conferinţă  de  presă în care demnitarii ne‐au convins  că  depozitul  acestei  clinici  este  plin  de echipament de protecţie. Este bine  că e așa. Nimeni nu a pus la îndoială  acest  lucru.  S‐a  spus  că  ehipamentul  nu ajunge la angajaţi și nu că acesta nu  ar exista.  Nu este același  lucru, chiar  dacă unora le pare așa. Cei care ne‐au spus de mii de ori că  un condamnat este nevinovat atâta timp  cât nu se dovedește în instanţă vinovăţia  acestuia, în cazul acestei ziariste au spus  că informaţiile publicate sunt minciuni.  Să  înţelegem  că  acum  nu  mai  avem  nevoie de dovezi? La  cel  mai  înalt  nivel  politic  contradicţiile  continuă  să  fi  e  condi‐ mentul  principal  al  conferinţelor  de  presă  și  al  apariţiilor  în  public  ale  demnitarilor.  Deși  au  spus  că  în  perioada pandemiei nu vor vorbi despre  oponenţii  politici,  ei  nu  ratează  nicio  ocazie  să  ne  reamintească  faptul  că  în  perioada  în  care  aceștia  au  fost  la  guvernare  nu  s‐au  făcut    investiții  în  spitale,  că  se  investește  abia  de  câţiva  ani încoace,  de când este la conducerea  ţării  actuala  garnitură.    Dacă  opoziţia  încearcă să spună ceva sau să lanseze o  iniţiativă  pe  moment  este    acuzată  că  face  politică  în  vremuri  potrivnice.  Să  înţelegem  că  momentul  este  oportun  doar  pentru  cei  care  o  fac  de  la  cârma  ţării?  Aceștia  ne  tot  acuză  că  noi,  cetăţenii,  suntem  iresponsabili,    că  ei  muncesc zi și noapte pentru a gestiona  situaţia,  că  e  treaba  noastră  dacă  le  suntem sau nu recunoscători. Treaba lor  este  să  gestioneze  criza  pentru  că  asta  le este misiunea  și pentru aceasta sunt  plătiţi,  la  fel  cum  ziariștii  sunt  plătiţi  să  informeze  și să  fi  e  „câinii  de  pază ai  societăţii“.

,,LIBERTATEA” LA

Nemulțumiților le‐a luat  Dumnezeu … darul! Florian  COPCEA

Am  preferat  să  pun  în  capul  acestor  comentarii  acest  proverb  românesc  imediat  ce  am  citit  pe  un  website  declarația  unui  lider  român  din  Timoc  hotărât,  și  bine  ar  fi  ,  să  câștige  un  scaun  de  deputat  în  Parlamentul  Republican.  Cum  am  și lăsat să se înțeleagă, sunt de acord  că românii din Serbia de Nord‐Est au  nevoie de un reprezentat în înaltul for  democratic al țării, dar mă întreb care  români? Nu discut șansa potențialului  parlamentar,  dar  mă  îngrijorează  pe  undeva  lipsa  acută  de…  realitate  sesizată  în  declarația  menționată.  El  ne  sugerează  că  nu  prea  ar  avea  sorți  de  izbândă,  ce  păcat,  din  lipsă  de  surse  fi  nanciare.  Să  fi  e  această  mărturisire    motivația  subtilă  a  unui  eventual eșec? Este posibil, mai ales că  participă pe lista unei alianțe politice  și  nu  a  partidului  românesc  din  care  cu onor face parte. Nu  vom  analiza  posibilitățile  acestui  lider‐intelectual  de  a  accede  într‐o  ierarhie  pe  care  și‐o  doresc  foarte  mulți.  În  schimb  vom  pune  sub  lupă  câteva  considerente  care,  judecând  la  rece,  mă  determină  să  nu cred că puținii români din Timoc,  Morava,  Homolie și sudul‐Dunării ar  fi   puși în împrejurarea să câștige ceva.  Iluzii, da! Cum  se  știe,  românii  din  Serbia  sunt  dezbinați  și  auto‐ deznaționalizați,  deci  este  puțin  probabil  că  acest  curajos  candidat  va  obține  sufragiile  necesare,  motiv  pentru  care  mă  gândesc  cu  insistență  la  resortul  care  a  pus  în  mișcare  decizia  sa  pe  care,  o  spun  cu  convingere,  o  aplaud.  Evident  că  minoritatea  românească  din  această  parte a Serbiei parcurge un fenomen  greu de explicat. Vorbitorii de limba  română s‐au culcat, în urmă cu câțiva  ani,  români/rumâni  și  s‐au  trezit  vlasi/vlahi.  Ce  au  făcut  partizanii  ideii  de  românism  din  entitățile  culturale  și  politice  din  acest  spațiu  multilingvistic, chipurile, românești? 

Nimic!  De  fapt  s‐au  culcat  pe  urechea că arlechinii de la București,  furnizorii lor de fonduri bănești fără  rambursare, le vor ține în continuare  trena și ei, ca niște mirese, vor trece  prin românime și vor fi   stropiți cu apă  de  colonie.  Numai  că  parfumul  s‐a  dovedit a  fi   apă de ploaie  nesfi  nțită.  De  ce  s‐a  întâmplat  acest  lucru?  Fiindcă  majoritatea  dintre  ei  s‐au  crezut  mai  deștepți  decât  restul  lumii, că ei sunt buricul pământului,  lefegi  permanenți  ai  Ministerului/ Departamentului  pentru  Românii  de  Pretutindeni.  Iată  că  ulciorul  nu  a  mai  mers  la  fântână,  s‐a  spart  și  se  afl  ă  acum  în  stadiu  de  piesă  de  muzeu,  fi  lantropii  de  la  București  și‐au  retras  …,,ambasada”  și  i‐au  lăsat  ai  nimănui.  Micile  ,,ciupeli”  de  bani  destinați  unor  proiecte  care  au  adâncit  și  continuă  să  lărgească  prăpastia  între  români  s‐au  dovedit  insufi  ciente  pentru  a  întreține  chiolhanuri, orgolii politice, sistemul  de șomaj ș.a.m.d. Întrebat  de  publicist  de  ce  nu  are  fonduri  pe  care  să  le  pună  în  jocul  electoral,  omul  nostru,  de  altfel  un  om  rațional,  care  își  cunoaște  foarte  bine  interesul,  a  replicat  cu  nonșalanță:  întrebați  Bucureștiul  și  Belgradul.  Hoooopa!  Ce  să  se  fi    întâmplat?  Rezultă  din  răspuns  două  ipoteze:  1.  a  solicitat  bani  pentru  campania  electorală  și  a  fost  refuzat  și  că  2.  românii  din  Serbia  de  Nord‐Est  nu  există,  deși  sunt.  Paradoxal,  nu?  Dacă  ne‐am  lua  după  recensământul  din  2002  și‐au  declarat  liber  apartenența  la  naționalitatea românească un număr  de 2.339 de persoane. Restul…, până  la  200.000  de  români  (cifră  desigur  neofi  cială!) și‐au găsit  identitatea  în  tabăra vlahă. De ce, de ce? Nu  am  să  arunc  vina  numai  pe  reprezentanții  instituțiilor  statului  român  specializate  în  protecția  minoritarilor  români  din  ,,oazele”  de  lângă  frontiere,  ci  și  pe  cei  care  au  primit  bani  să‐i  investească  în  activități  de  păstrarea  și  valorizarea  patrimoniului  cultural, 

DE ANI (1945‐2020)

a supraviețuirii  limbii române. Nici  unii, nici alții, nu din inerție, ci din  interese, nu au mișcat niciun deget.  Cei din urmă, de zeci de ori, s‐au afl  at  în  ipostaza dezonorantă de a  lupta,  da,  acesta  este  cuvântul,  de  a  lupta  contra  valorilor  perene  românești.  O  închipuită  deosebire  au  inventat  între  ei  și  frații  lor  din  Voivodina  a  căror  limbă  română  nu  putea  fi  pricepută  fi  indcă  era  prea…  literară  și că ei sunt sprijiniți în demersurile  de  păstrare  a  identității,  de  PA  Voivodina,  că…  Nu  mai  are  rost  să  înșirăm  acum  motivele  pentru  care  liderii și pseudoliderii din Serbia de  Nord‐Est  s‐au  simțit  complexați,  și  de o altă…nație, fapt care a favorizat,  nu  încap  dubii,  apariția  curentului  vlah la care au aderat zeci de mii de  vorbitori de limba română. Dacă  am  contabiliza  câte  sute  de  mii  de  dolari  sau  euro  au  primit aceștia în numele unui fi  ctiv  românism,  am  ajunge  la  concluzia  că  statul  român  a  aruncat  pe  apa  Sâmbetei  bani  munciți/trudiți  de  români  și  care  au  fost  direcționați  haiducește  spre  alte  ținte  decât  cele  pentru  care  au  fost  destinați.  Dureros  este  faptul  că  o  parte  dintre  acești  bani  au  servit  unor  grupuri ostile românismului pentru  a  distruge  unitatea  comunității.  De  aceea  uneori  ne‐am  arătat  indignarea  și  ne‐am  întrebat  dacă  nu  cumva  Bucureștiul,  El  Dorado  inșilor  fără  cetățenie  certă,  asta  a  dorit.  Și  atunci,  dacă  așa  o  fi  ,  la  ce  altceva  să  se  mai  aștepte  liderul  meu  care  speră,  totuși,  și  eu  sper,  să  ajungă  parlamentar…?  Poate  că  atunci vom constata cât de fi  del este  românilor,  românilor  din  Serbia  de  Nord‐Est  care,  pe  zi  ce  trece  devin  tot mai puțin și vorbesc și mai puțin  ,,limba  rumânească”.  Nu  am  vrea,  într‐o zi, să rostim ceea ce Eminescu  publica  în  ziarul  ,,Timpul”  din  14  noiembrie 1880: ,, Elemente străine,  îmbătrânite și sterpe, s‐au amestecat  în  poporul  nostru  și  joacă  comedia  patriotismului și a naţionalismului”.

 

Trecerea ,,Libertății” la Panciova ,,Cupa Libertății”  În  anul  1961,  cu  prilejul  Primei  Conferințe  a  țărilor  nealiniate de la Belgrad (1‐7 septembrie), „Libertatea” apare în  ediție specială  iar  în  numerele care au urmat, ziarul publică  Declarațiile  Conferinței  de  la  Belgrad,  precum  și  o  seamă  de  relatări  și  aprecieri  cu  privire  la  această  reuniune.  Și,  tot  în  1961,  redacția  ,,Libertății”    revine, după o  pauză de câțiva  ani,  la  practica  de  a  organiza  concursuri  literare.  De  data  aceasta,  însă,  numai  pentru  proză  scurtă.  La  concursul  din  1961, premiul I nu s‐a decernat, premiul II i‐a revenit lucrării  ,,Un curcubeu și o fată bălaie” de Mihai Avramescu. Premiul  III, de asemenea nu s‐a decernat, însă, au fost menționate mai  multe lucrări: ,,Urciorul” de Simion Drăguța, ,,Ceva mai multe  pietre”  de  Slavco  Almăjan  și  ,,Uica  război”  de  Aurelia  Pența  Mândrea. 

 Trecerea ,,Libertății” la Panciova În  noiembrie  1962,  redacția  săptămânalului  ,,Libertatea”,  pe urmă și redacțiile celorlalte publicații: ,,Lumina”, „Bucuria  copiilor”  și  Editura  „Libertatea”  au  trecut  de  la  Vârșeț  la  Panciova.  Motivul:  Panciova  era  pe  atunci  sediul  cercual  (județean) și de aci se planifi  ca editarea unui puternic centru  informativ,  chiar  și  a  unui  cămin  al  presei,  a  unui  post  de  radio și a unei tipografi  i moderne. Promisiuni irealizabile. La  promisiuni  s‐a  rămas.  Nici  centru,  nici  cămin  al  presei,  nici  tipografi  e  modernă.  Acum,  după  trei  decenii  și  ceva,  putem 

liber  constata  că  altele  au  fost  motivele  trecerii  publicațiilor  românești din Vârșeț în Panciova. Din păcate, însă, nu putem  aduce argumente. Pe data de 11 noiembrie apare primul număr al ziarului la  Tipografi  a ,,6 Oktobar” din Panciova. De altfel, două luni mai  în  vreme,  Consiliul  muncitoresc  al  Casei  de  presă  și  editură  Libertatea a anunțat  în ziar concurs pentru completarea  mai  multor  locuri  de  muncă  vacante  în  serviciile  tehnice.  Astfel,  după trecerea ziarului, a publicațiilor și a Editurii, serviciul de  contabilitate s‐a desfi  ințat, iar la Panciova au fost angajate cadre  noi. Este vorba de 13 persoane: un șef al sectorului economic,  un șef contabil, un secretar – casier, un ziarist corespondent,  un librar la Vârșeț și un șef al librăriei respective, un corector,   un  magazioner,  un  facturist  și  un  curier.  Au  fost  primiți:  Eduard  Riger,  Branko  Stokić,  Cornelia  Damianov,  Ofelia  Bălan, Iozefi  na Bălică, Anuța Tăpălagă, Aurelia Mândrea, Ana  Stoiacov, Mărioara și Vasa Maroc și Ilia Stamatov. La funcția de  director și redactor responsabil a fost Aurel Trifu, până în anul  1963, când este înlocuit de Aurel Gavrilov, acesta fi  ind de altfel  primul redactor responsabil al ,,Libertății”.  Imediat  după  venirea  în  fruntea  redacției  ,,Libertății”,  Aurel Gavrilov încearcă unele modifi  cări în structura ziarului.  ,,Libertatea” se transformă într‐o gazetă de caracter iugoslav,  un săptămânal multitematic de informare generală: politică,  economică, culturală, sportivă etc. cu rubrici bine concepute  care au acoperit această varietate tematică.  În anul 1965, redacția ziarului marchează două decenii de 

apariție. În cele două decenii în spațiul nostru iugoslav, dar și  pe plan mai larg, au avut loc numeroase procese economice,  politice,  sociale,  culturale...    ,,Libertatea”  le‐a  urmărit  și  înregistrat, încercând să stimuleze și să sprijine unele dintre  acestea și în felul acesta aducându‐și contribuția la înfăptuirea  țelurilor  de  bază  ale  dezvoltării  și  edifi  cării  comunității  noastre,  se  accentuează  în  editorialul  numărului  jubiliar  al  ,,Libertății”. Cu fi  ecare număr, se menționează în continuarea textului,  a  fost  lărgit  și  registrul  temelor:  dinamica  mișcării  politico‐ sociale și economice a scos în permanență în relief problemele  care  au  însemnat  pentru  redacție  sarcini  și  obligații  noi.  Primele alegeri libere și primele organe reprezentative la care  pentru  întâia  oară  au  fost  reprezentate  toate  naționalitățile,  apoi  naționalizarea  industriei,  a  comerțului,  a  băncilor  etc.,  noile drepturi în ceea ce privește asigurarea socială și sanitară o  seamă de măsuri care... au fost detailat prezentate în coloanele  ziarului nostru.                       ‐ va urma ‐                                                                           Costa ROȘU din ,,Libertatea 1945‐1995, ani de memorie jurnalistică”

ÎN FOCAR

11 aprilie 2020

Predica în vremea bisericilor goale Deèi compar£ pandemia de coronavirus cu Potopul din vremea lui Noe, PS Daniil transmite nu doar mustrare, ci èi încurajare. El spune c£ peste toate valurile tulburi ale apelor vremurilor pe care le tr£im se înalì£ Crucea atotbiruitoare a lui Hristos. Predica integral£:

Predica în vremea bisericilor goale PreasƤnìitul P£rinte Daniil, episcop locìiitor al Daciei Felix retras din motive de s£n£tate, a transmis duminic£ o predic£ mai puìin obiènuit£, adresându-se ,,Preacucernicelor Ziduri, Preacuvioèilor Pereìi, Preacuvioaselor Strane èi Scaune din bisericile noastre ortodoxe”.

V

orbind obiectelor èi zidurilor, ierarhul atrage atenìia c£ boala èi neputinìa de a trece pragul bisericii în aceste zile sunt urmare a nepoc£inìei oamenilor. El reclam£ c£ am fost cu toìii ,,mai mult reci, de Paèti èi de Cr£ciun, mai mult c£ldicei în Duminici èi s£rb£tori; mai mult absenìi la Praznice èi zile sƤnte”.

Preacucernice Ziduri, Preacuvioèi Pereìi, Preacuvioase Strane èi Scaune, din bisericile noastre ortodoxe, De sute de ani, de zeci de ani, sau de ani èi ani, cu toìii aìi auzit èi aìi ascultat, de Ƥecare dat£, cuvântul dumnezeieètilor Evanghelii citite la Sfânta èi dumnezeiasca Liturghie: ecteniile cântate, rug£ciunile rostite, cânt£rile liturgice în£lìate èi predicile predicate. În voi sunt înscrise toate acestea. Voi v-aìi cutremurat la cântarea ,,SƤnte Dumnezeule”, voi v-aìi plecat capetele la imnul ,,Heruvic”, voi v-aìi înfricoèat la cântarea ,,Pe Tine Te l£ud£m”, voi v-aìi bucurat la împ£rt£èirea slujitorilor èi a credincioèilor, voi aìi l£crimat dup£ Otpust, r£mânând singuri în biseric£, dup£ plecarea credin-

PANDEMIA DE CORONAVIRUS RECONFIGUREAZ$ CALENDARUL MANIFEST$RILOR EUROPENE

Prim£vara se amân£ Ne-am obiènuit ca lunile mai èi iunie s£ vin£ cu evenimentele culturale care Ƥe s-au desf£èurat în mai multe ì£ri europene, Ƥe au fost urm£rite de un public european larg. Este vorba despre manifest£ri cu tradiìie èi cu termene bine Ƥxate. Anul acesta, ordinea lor nu va mai Ƥ respectat£. Unele au fost amânate, altele anulate. Festivalul de Filme de la Cannes nu va avea loc în perioada 12-23 mai, ci la sfârèit de iunie èi început de iulie. În funcìie de cum va evolua situaìia în Franìa èi în lume, organizatorii vor lua o decizie Ƥnal£ în acord cu Guvernul Franìei, Consiliul Oraèului Cannes, consiliul director al festivalului, cineaètii èi partenerii evenimentului. Nici Noaptea European£ a Muzeelor nu va avea loc în termenul prev£zut – în mai, Ƥind reprogramat£ pentru data de 14 noiembrie. Evenimentul ,,Muzee de 10” se va desf£èura în perioada 9-15 noiembrie. Deèi restricìiile de circulaìie èi carantina au închis muzeele, cele din Serbia, dar èi din lume, se folosesc de reìelele sociale èi platformele digitale pentru a ajunge la public. În plus, Consiliul Internaìional al Muzeelor a început o campanie pe reìelele de socializare prin hashtagul

#MuseumsAndChill pentru promovarea activit£ìilor muzeelor care ajung acas£ la public. Organizatorii Eurovisionului, a c£rui Ƥnal£ adesea s-a suprapus cu Noaptea European£ a Muzeelor, au mers un pas mai departe èi au anulat ediìia din acest an. Uniunea European£ de Radio èi Televiziune a decis ca ,,din cauza incertitudinii create de r£spândirea a COVID-19 în Europa èi restricìiile impuse de guvernele emiì£torilor, dar èi de autorit£ìilor i£rilor de Jos, s£ nu continue evenimentele”. Eurovisionul din acest an trebuia s£ aib£ loc la Roterdam în zilele de 12, 14 èi 16 mai. Cine èi-a f£cut planuri s£ mearg£ la Viena pentru a asista la concertul nocturn estival al Filarmonicii Vieneze nu are decât s£ le amâne. Acest eveniment care are loc în mod tradiìional pe data de 21 iunie, de Ziua Internaìional£ a Muzicii, a fost reprogramat pentru 18 septembrie, îns£, dup£ cum au comunicat organizatorii, ,,data depinde de evoluìia situaìiei èi necesit£ o conƤrmare din partea instituìiilor responsabile”. De altfel, concertul estival al Filarmonicii Vieneze are loc în gr£dina castelului Schönbrunn èi este gratuit. Marina ANCAIiAN

cioèilor, numai cu Dumnezeu Cel pururea prezent èi atotprezent, cu Maica Domnului èi cu toìi sƤnìii. În voi a fost dorul cel mai aprins de la o Liturghie la alta. În voi a fost dragostea cea mai înƪ£c£rat£, de la o Evanghelie la alta, în voi a fost cutremurarea cea mai sfânt£ de la o Prefacere la alta. Adeseori i-aìi primit pe credincioèii veniìi, mai mult reci, de Paèti èi de Cr£ciun, mai mult c£ldicei în Duminici èi s£rb£tori, mai mult absenìi la Praznice èi zile sƤnte. Glasul clopotelor v-a mângâiat, împietrirea credincioèilor v-a întristat, nepoc£inìa oamenilor v-a mâhnit. De aceea, de câteva s£pt£mâni, împietriìii èi neatenìii oameni de pân£ ieri, nu v£ mai pot trece pragul, uèile bisericilor Ƥind încuiate, precum înaintea fecioarelor celor neînìelepte, din Pilda celor zece fecioare. Ploile Potopului au început, iar uèa corabiei lui Noe se încuie pe dinafar£. Apele morìii încep s£ creasc£; dealurile vor Ƥ acoperite, munìii vor Ƥ înecaìi, doar vârful Araratului eshatologic aèteapt£ corabia lui Noe èi a Bisericii lui Hristos. Curcubeul leg£mântului se va ar£ta în nori, mireasma jertfei lui Noe se va în£lìa spre cer, un Parastas tainic se va sluji neîncetat pentru suƪetele tuturor celor încununaìi cu moartea prin coronavirus èi înecaìi în apele acestor vremuri. De aceea, va predic vou£, ziduri sƤnte, pereìi cucernici, strane cuvioase ale lui David èi scaune t£cute èi smerite ale Vameèului. Plâng SƤnìii pe pereìii zugr£viìi ortodox, se tânguiesc Potirele în SƤntele Altare, jelesc Praporii din naos, l£crimeaz£ Icoanele de pe iconostas, pentru lumân£rile care nu se mai aprind. Dar Crucea atotbiruitoare a lui Hristos se înalì£ mai presus decât toìi èi decât toate valurile tulburi ale apelor vremurilor pe care le tr£im. Preacucernice Ziduri, Preacuvioèi Pereìi, lertaìi-ne pe noi cei ce am fost èi înc£ suntem doar ,,pereìi v£ruiìi’’, în Biserica lui Hristos. + Daniil Arhiereul (H£ì£gel, 29 martie 2020, Duminica a IV-a din Postul Mare)

5

7 APRILIE ȃ ZIUA MONDIAL$ A S$N$T$iII

Anul acesta a fost dedicat£ asistentelor medicale În Ƥecare an pe 7 aprilie se s£rb£toreète Ziua Mondial£ a S£n£t£ìii. Anul acesta a fost marcat£ în perioada de pandemie a coronavirusului, Ƥind dedicat£ asistentelor medicale èi moaèelor, amintindu-le liderilor mondiali de rolul acestor profesii la p£strarea s£n£t£ìii mondiale, ne informeaz£ Avocatul Provincial al Poporului. Organizaìia Mondial£ a S£n£t£ìii a proclamat 2020 Anul Mondial al Asistentelor Medicale èi al Moaèelor cu dorinìa de a evidenìia însemn£tatea lor pentru sistemul medical. Ele muncesc la toate nivele, în diferite circumstanìe èi sunt de neînlocuit în asigurarea îngrijirii medicale. Avocatul Provincial al Poporului îèi exprim£ mulìumirea faì£ de cadrele medicale care se g£sesc în prima linie de ap£rare contra pandemiei de coronavirus. În ultimele luni pandemia de coronavirus a scos în evidenì£ necesitatea unor investiìii mai mari în sistemele de protecìie sanitar£ în toat£ lumea, unei susìineri èi respectului mai mare pentru aceèti muncitori èi cadrele din instituìiile de s£n£tate. Folosind aceast£ ocazie, Avocatul Provincial al Popo-

rului face apel ca Ƥecare dintre noi, în m£sura posibilit£ìilor èi responsabilit£ìilor sale, s£ fac£ ceea ce îi este cu putinì£ pentru a proteja comunitatea în circumstanìele actuale. „Prin faptul c£ ne protej£m pe noi înèine trimitem un mesaj de sprijin cadrelor medicale care în aceste zile sunt cei mai expuse riscului pentru c£ îèi fac sarcinile, cu scopul de a ne purta de grij£ èi de a ne proteja s£n£tatea”, se subliniaz£ în comunicatul trimis de Avocatul Poporului. Decizia ca data de 7 aprilie s£ Ƥe Ziua Mondial£ a S£n£t£ìii a fost adoptat£ la Prima Adunare a Organizaìiei Mondiale a S£n£t£ìii (OMS) în anul 1948 la Geneva. Începând din anul 1950, OMS èi alte instituìii organizeaz£ în Ƥecare an evenimente internaìionale, regionale èi locale. V£ reamintim c£ pân£ pe data de 6 aprilie 2020, conform statisticilor realizate de Worldometers, în toat£ lumea au fost infectate cu coronavirus 1.274.976 de persoane, dintre care 265.887 s-au vindecat, iar 69.501 au murit. În momentul în care scriem acest text, în Serbia sunt infectaìi 1.908 de oameni, iar 51 au murit. Teodora SMOLEAN

Tabela cu situaìia din lume èi din câteva dintre cele mai afectate ì£ri de coronavirus, worldometers.info (Datele sunt din 6 apriie 2020)

„gcoala mea” în limbile comunit£ìilor naìionale pe YouTube Radioteleviziunea Voivodinei transmite orele din cadrul proiectului ,,gcoala mea“ al Radioteleviziunii Serbiei subtitrate în patru limbi ale comunit£ìilor naìionale - maghiar£, român£, slovac£ èi rutean£. Primele trei cursuri sunt accesibile pe canalul YouTube „Nastava titlovana na manjinske jezike RTV-RTS“ care poate Ƥ accesat pe urm£toarele linkuri: https://youtu.be/oNWPVgSGH5g https://youtu.be/vVtUj4SX8TM https://youtu.be/gmlqyKwACFM Pentru a activa subtitrarea e nevoie s£ daìi un click pe CC în colìul din dreapta al playerului YouTube. Pentru a alege limba dorit£ ap£saìi pe pictograma rotund£ din colìul din partea dreapt£, iar apoi daìi click pe opìiunea ,,Subtitles”. Pe portalul rtv.rs g£siìi linkul pentru un acces mai rapid la canalul YouTube. Daìi click pe bannerul „Nastava titlovana na jezike nacionalnih zajednica” în coloana din dreapta a site-ului, la secìiunile pentru minorit£ìi èi apoi accesaìi bannerul cu denumirea limbii. Radioteleviziunea Voivodinei va continua s£ publice cursurile din cadrul „gcolii mele“ în limbile comunit£ìilor naìionale pentru ca elevii care frecventeaz£ orele în limbile lor materne s£ poat£ Ƥ la curent cu materia.

Citiìi ziarul ,,Libertatea” pe telefonul mobil Stimaìi cititori Ƥdeli ai s£pt£mânalului ,,Libertatea”, din dorinìa de a v£ apropia èi mai mult de conìinutul ziarului nostru v£ suger£m s£ instalaìi aplicaìia Android pentru telefonul mobil S£pt£mânalul ,,Libertatea”. Aplicaìia o puteìi prelua de pe Google Play. Astfel veìi putea citi ziarul vostru preferat oriunde, la orice or£.

6

PERISCOP LOCAL

11 aprilie 2020

PROF. DRD. TATIANA PETRIC$, VOLUNTAR DIN VÂRgEi

GHRUHvQVOXMEDXPDQLWă‫܊‬LL

În vremea de strâmtorare prin care trece omenirea, un num£r mare de tineri din Oraèul Vârèeì nu a putut sta nep£s£tor, ci s-a al£turat reìelei de voluntari, care st£ zilnic la dispoziìia celor ce au nevoie, mai ales a cet£ìenilor cu vârsta peste 65 de ani, care nu au voie s£ ias£ din cas£ din cauza restricìiilor, a persoanelor cu dizbilit£ìi èi a familiilor monoparentale.

7

RĠL DFH‫܈‬WLD DX DFXP OD vQGHPkQă R QRXă PRGD OLWDWH FXP VăúL SURFXUH WRDWHFHOHQHFHVDUHIăUăDVHH[SXQH ULVFXOXL GH FRQWDJLHUH$QXPH SRW DSHOD OD YROXQWDUL FDUH SH OkQJă SURFXUDUHDGHDOLPHQWHPDLFXPSă Uă‫܈‬LPHGLFDPHQWHSHQWUXDFHLDFDUH DXQHYRLH‫܈‬LOHSRWSOLPEDDQLPDOHOH GHFRPSDQLH 0XQFă GH YROXQWDULDW IDFH ‫܈‬L LQWHUORFXWRDUHD QRDVWUă SURI GUG

7DWLDQD 3HWULFă FDUH úLD FRQVDFUDW WLPSXO OLEHU SHQWUX D DMXWD SHUVRD QHOH L]RODWH OD GRPLFLOLX GLQ FDX]D FRQWDJLRVXOXLYLUXV 'LQSULPD]LDVWăULLGHXUJHQ‫܊‬ă VXQWLQFOXVăvQUH‫܊‬HDXDGHYROXQWDUL DWGHSHOkQJă3ULPăULD9kU‫܈‬H‫)܊‬DS WXO Fă vPL SRW DMXWD FRQFHWă‫܊‬HQLL FX YkUVWD SHVWH  GH DQL FDUH QX SRW LH‫܈‬LGLQFDVHOHORUHVWHSHQWUXPLQH vQ SULPXO UkQG R EXFXULH ‫܈‬L XQ OX

FUXQRELO0ăEXFXUăIDSWXOVăvLYăG PXOWXPL‫܊‬LDSRLVă‫܈‬WLXFăDPIăFXW RIDSWăEXQăSHQWUXRUD‫܈‬XOPHX/X FUăPúDSWHGLQúDSWH]LOHvQ¿HFDUH ]LGHODRUDSkQăODRUD&kQG FROHJLLGLQFDGUXOÄFDOOFHQWHU´XOXL SULPHVF XQ DSHO HL ¿LQG GLDSRQL ELOLWLPSGHGHRUHQLOGLVWLEXLH QRXăúLQRLPHUJHPSHWHUHQ)DFHP FXPSăUDWXULOH QHFHVDUH SOLPEăP DQLPăOX‫܊‬HOH GH FRPSDQLH ULGLFăP SHQVLLOH FHORU EăWUkQL ‫܈‬L OH GXFHP OD GRPLFLOLXO ORU 'H IRDUWH PXOWH RUL HL QH UăVSOăWHVF FX ÀRUL FXOHVH GLQSURSULLOHJUăGLQL‫܈‬LFX]kPEHWH PHQ‫܊‬LRQHD]ă7DWLDQD 5H‫܊‬HDXDGHYROXQWDULGLQ2UD‫܈‬XO 9kU‫܈‬H‫܊‬HVWHVXV‫܊‬LQXWăGH3ULPăULH‫܈‬L GHDXWRULWă‫܊‬LOHORFDOHFDUHDSHOHD]ă ODWR‫܊‬LFHLFHDXSRVLELOLWDWHDVăGH YLQăYROXQWDUL‫܈‬LVăLDMXWHSHFRQFH Wă‫܊‬HQLLORUFDUHQXDXDFHDVWăSRVLEL OLWDWH1XHVWHQLPLFPDLIUXPRV‫܈‬L PDLQRELOGHFkWVăQHDÀăPvQVOXMED XPDQLWă‫܊‬LL ‫܈‬L Vă ‫܈‬WLP Fă DP UHDGXV FXLYD]kPEHWXOSHID‫܊‬ă 0DULDQD675$78/$7

ÎNTREPRINDEREA EDILITARǧ PUBLIC$ „2 OCTOMBRIE” DIN VÂRgEi A ÎNCEPUT

O acìiune ampl£ de dezinfecìie a blocurilor de locuit /D UHFRPDQGDUHD &RPDQGDPHQWXOXL ORFDO SHQWUX VWDUHD GH XUJHQ‫܊‬ă DO 2UD‫܈‬XOXL 9kU‫܈‬H‫܊‬ ÌQWUHSULQGHUHD (GLOLWDU3XEOLFă Ä 2FWRPEULH´ D  vQFHSXW R DPSOă DF‫܊‬LXQH GH GH]LQIHFĠLH D WXWXURU EORFXULORU GH ORFXLW GLQ RUD‫ ܈‬$QJDMD ‫܊‬LL ÌQWUHSULQGHULL Ä 2FWRPEULH´ GH]LQIHFWHD]ă FRULGRDUHOHOLIWXULOHLQWUDUHDSULQFLSDOă‫܈‬LVFă ULOH GLQ FDGUXO EORFXULORU GH OD SDUWHU SkQă OD XOWLPXOHWDM $F‫܊‬LXQHDGHGH]LQIHF‫܊‬LHDvQFHSXWvQEORFXO GLQ3LD‫܊‬D9LFWRULHLYL]DYLGHVHGLXO3ULPăULHL $ FRQWLQXDW vQ 3LD‫܊‬D 7LQHUH‫܊‬LL ‫܈‬L vQ D‫܈‬DQXPL WD 3LDĠă 0LOLWDUă ÌQ ]LOHOH XUPăWRDUH DX IRVW GH]LQIHFWDWH ‫܈‬L DOWH EORFXUL GH ORFXLW GLQ RUD‫܈‬ FRQIRUPXQXLSURJUDPELQHVWDELOLWFDUHDIRVW WULPLVDGPLQLVWUDWRULORUGHEORF 'H]LQIHFWDQ‫܊‬LLIRORVL‫܊‬LVXQWSHED]ăGHFORU‫܈‬LQXVXQWWR[LFL&HWă‫܊‬HQLORUOLVHUHFRPDQGăVăQXLQWUHvQFRQWDFW GLUHFWFXMHWXOGHSXOYHUL]DUH &RQIRUP GHFODUDĠLLORU UHSUH]HQWDQ‫܊‬LORU 0XQLFLSDOLWă‫܊‬LL DVWIHO GH DF‫܊‬LXQL YRU DYHD ORF ]LOQLF DWkW WLPS FkW VLWXD‫܊‬LDRYDLPSXQH ÌQSDUDOHOFXDFHDVWDFRQWLQXăLJLHQL]DUHD‫܈‬LGH]LQIHFĠLDVWUă]LORU‫܈‬LWURWXDUHORUGLQRUD‫܈‬ 0675$78/$7

MUNICIPIUL PANCIOVA

CRONICA COMUNEI COVIN

$F‫܊‬LXQLGHGH]LQIHF‫܊‬LH În conformintate cu ordonanìa Comandamentului local pentru starea de urgenì£ al Comunei Cuvin în zilele de 2 èi 4 aprile au fost efectuate acìiuni de dezinfecìie a str£zilor din Comuna Cuvin. $X IRVW GH]LQIHFWDWH ‫܈‬L DFFHVH OH OD &ăPLQXO GH 6ăQăWDWH IDUPD FLL EăQFL R¿FLXO SR‫܈‬WDO ‫܈‬L VFăULOH EORFXULORU GH ORFXLW $F‫܊‬LXQHD GH GH]LQIHF‫܊‬LHDIRVWHIHFWXDWăvQFROD ERUDUHFX8QLXQHD3RPSLHULORU‫܈‬LFX DMXWRUXO DJULFXOWRULORU GLQ &RPXQD &XYLQ $FĠLXQLOH GH GH]LQIHFĠLH VH UHDOL]HD]ăFXRVROX‫܊‬LHFDUHFRQ‫܊‬LQH GH]LQIHFWDQWSHED]ăGHFORUDFHDV WD ¿LQG DVLJXUDWă GH ÌQWUHSULQGHUHD (GLOLWDU3XEOLFă Ä.RYLQVNL NRPX QDODF´ 3UH‫܈‬HGLQWD &RPXQHL &XYLQ 6DQMD3HWURYLüFDUHHVWH‫܈‬LFRPDQ WDQWXO&RPDQGDPHQWXOXLORFDOSHQ WUXVWDUHDGHXUJHQ‫܊‬ăVDvQWkOQLWFX HFKLSHOHGHYROXQWDULFDUHDXSDUWLFL SDWODDF‫܊‬LXQLOHGHGH]LQIHF‫܊‬LH &RPDQGDPHQWXO ORFDO SHQWUX VWDUHD GH XUJHQ‫܊‬ă DO &RPXQHL &X YLQDGHFLVFăvQFHSkQGFXGDWDGH  DSULOLH DGPLQLVWUDWRULL GH EORFXUL GLQ&RPXQD&XYLQSRWSUHOXDGH OLWULGHGH]LQIHFWDQWSHFOăGLUHFRQ IRUP RUGRQDQ‫܊‬HORU ‫܈‬L UHFRPDQGăUL ORU GLQ  PDUWLH VXPD UHVSHFWLYă

HUDOLWULSHFOăGLUH 7RĠLDGPLQLV WUDWRULLGHEORFXULSRWVăSUHLDDFHúWL GH]LQIHFWDQĠL OD &ăPLQXO 3RPSLHUL ORU

Un gest nobil &RPSDQLDÄ3RGXQDYOMH´DGRQDW  GH SDFKHWH FX VFXWHFH SHQWUX EHEHOX‫܈‬L&UXFLL5R‫܈‬LH&XYLQFXPH VDMXOÄ&RSLLORU6HUELHLFXGUDJRVWH ÌPSUHXQă VXQWHP PDL SXWHUQLFL´ $FHHD‫܈‬LGRQD‫܊‬LHDIRVWIDFXWă‫܈‬LFăWUH &UXFHD5R‫܈‬LHGLQ%DþND3DODQND

Conìinuturi culturale on-line ÌQ SHULRDGD VWăULL GH XUJHQ‫܊‬ă &HQWUXO &XOWXUDO GLQ &XYLQ YD SX EOLFD XQHOH vQUHJLVWUăUL RQOLQH ÌQ FHSkQG GLQ  DSULOLH SH SDJLQD GH IDFHERRN D &HQWUXOXL &XOWXUDO GLQ &XYLQ VXQW SRVWDWH IRWRJUD¿L GLQ FDUWHD Ä&XYLQXO vQ PHPRULD QRDV WUă´ PRQRJUD¿H IRWR D &XYLQXOXL (VWH YRUEă GH IRWRJUD¿L YHFKL FDUH SUH]LQWă&XYLQXOGHDOWăGDWă3HFD QDOXO \RXWXEH DO &HQWUXOXL &XOWXUDO GLQ &XYLQ HVWH SRVWDW VSHFWDFROXO Ä&RPHGLDHURULORU´GXSăWH[WXOOXL :LOOLDP 6KDNHVSHDUH PRQWDWă GH 7HDWUXGH$PDWRULGLQ&XYLQvQUH JLDOXL-RYDQ*UXMLü $QD$/%86$9,&,

VIRUSUL CORONA

Scuti҄i de achitarea taxelor în instituìiile preècolare Situaìia actual£ din Comuna Jitiète De la introducerea st£rii de urgenì£, toate ècolile èi instituìile preècolare din întreaga ìar£ nu lucreaz£, îns£ acest fapt nu a scutit p£rinìii de achitarea taxelor lunare pentru acestea. La ultima èedinì£ a Comandamentului pentru starea de urgenì£ a fost adus£ hot£rârea ca p£rinìii ai c£ror copii sunt înscrièi la Instituìia Preècolar£ ”Decija radost” s£ Ƥe scuìi de

achitarea taxelor pân£ la încheierea acestei st£ri. Aceast£ hot£râre este valabil£ èi pentru copiii înscrièi la gr£diniìele private care primesc subvenìii din partea oraèului. Instituìia Preècolar£ ”Decija radost” are 20 de obiective, în care sunt înscrièi 2700 de copii cu vârsta cuprins£ între 1 èi 6,5 ani. În 9 ècoli generale de la sate

sunt înscrièi 735 de copii. În afar£ de Satu-Nou, Ivanovo èi Banatski Brestovac, exist£ creèe pentru copiii cu vârsta cuprins£ între 3 èi 5,5 ani, unde sunt înscrièi 300 de preècolari. În Panciova exist£ èi dou£ gr£diniìe private, înregistrate oƤcial. În una din ele – ”Kefalica”, oraèul subvenìioneaz£ din buget 40 de copii. M. V.

Transport public numai pentru cadrele medicale Din data de 24 martie, Comandamentul pentru starea de urgenì£ a adus hot£rârea cum s£ Ƥe determinat transportul public pentru toìi angajaìii în domeniul s£n£t£ìii, dar èi pentru ceilalìi angajaìi care au permis de munc£. Saša Pavlov, primarul Municipiului Panciova, menìioneaz£ c£ trensaportul public este interzis, dar cei angajaìi în domeniul s£n£t£ìii èi muncii sociale vor avea asigurat transport gratuit pân£ la locul de munc£ èi retur. - Acest serviciu va Ƥ gratuit, iar transportul va Ƥ asigurat èi pentru angajaìii din sectorul protecìiei sociale, pentru c£ ei se ocup£ de cele mai sensibile categorii de cet£ìeni. De asemenea, parcul de maèini al Administraìiei Municipale, laolalt£ cu èoferii ei, sunt la disapoziìia instituìiilor de ocrotire a s£n£t£ìii din Panciova, a menìionat primarul Saša Pavlov. Informaìii despre funcìionarea transportului public se aƪ£ èi pe site-ul Municipiului Panciova (www. pancevo.rs), respectiv pe site-ul ÎEP „ATP Pan«evo” (www.jkpatppa.rs). V. P.

Pân£ la sfârèitul s£pt£mânii trecute, virusul corona a infectat în Districtul Banatului Central Banat 11 cet£ìeni. Secretarul Provincial pentru S£n£tate, Zoran Gojkovi©, a declarat într-o recent£ conferinì£ de pres£ c£ un num£r de 191 de cet£ìeni cu boala coronavirus au fost înregistraìi pân£ în prezent în Voivodina, 55 dintre ei Ƥind înregistraìi în Novi Sad, iar opt persoane din Voivodina au murit ca urmare a coronavirusului. Conform informaìiilor disponibile pân£ acum, în Comuna Jitiète nu exist£ nici un caz de COVID-19, iar în autoizolare se aƪ£ 86 de persoane. Aceste persoane au venit din str£in£tate, aèadar respect£ legea èi nu a existat nicio înc£lcare a autoizol£rii. Reamintim cet£ìenilor c£ amenzile pentru înc£lcarea limit£rii circulaìiei ating pân£ la 150.000 de dinari, respectiv pedepsirea cu închisoarea este prev£zut£ pentru aceia care repet£ infracìiunea. Pân£ în prezent, pe teritoriul acestei comune nu a existat nicio nerespectare a m£surilor. Totuèi, în câteva localit£ìi din Comuna Jitiète exist£ persoane care încalc£ interdicìia de circula҄ie prescris£. Voluntarii din toate cele 12 comunit£ìi locale sunt bine repartiza҄i èi se aƪ£ în serviciul tuturor cet£ìenilor. S£pt£mâna viitoare vor Ƥ distribuite 2.000 de pachete umanitare în valoare de 2.500 de dinari din partea Guvernului Provincial èi a Comunei Jitiète, pentru toìi pensionarii cu pensii mai mici de 30.000 de dinari, cu cele mai necesare alimente (f£in£, zah£r, ulei, lapte) èi produse de igien£. Nu este nevoie ca pensionarii s£ se înregistreze pentru pachete, exist£ liste èi Ƥecare pensionar va primi un pachet la domiciliu. Când este vorba de marketurile din comun£, ele sunt aprovizionate foarte bine, dar un num£r mare de cet£ìeni a observat c£ la unele produse alimentare a crescut preìul cu zeci de dinari. Aceste creèteri de preì sunt observate în special în localit£ìiile unde nu sunt mai multe marketuri, adic£ unde nu exist£ concurenì£. F. RAgA

11 aprilie 2020

COMUNA ALIBUNAR: APROVIZIONAREA CET$҃ENILOR ÎN CONDI҃IILE IMPUSE DE EPIDEMIA DE CORONAVIRUS

Alc£tuirea listei de priorit£҄i Suntem îngrijora҈i din cauza noului virus, care este atât de contagios. gcolile sunt închise, s£lile de spectacole èi-au anulat evenimentele. in cauza situa҄iei impuse de epidemia de coronavirus, pie҄ele èi-au suspendat activitatea, astfel c£ cet£҄enii sunt nevoi҄i s£ se aprovizioneze cu alimente de la magazinele din sat. Dar èi acestea îèi desf£èoar£ activitatea dup£ un program redus, astfel c£ èi de acest lucru trebuie s£ ҄in£ cont consumatorii. În aceste condi҄ii extreme, cet£҄enii se comport£ disciplinat èi respect£ cu stricte҄e recomand£rile medicilor èi ale organelor pentru men҄inerea ordinii. To҄i sunt informa҄i în ce interval orar sunt în vigoare m£surile restrictive, îns£ aceasta nu trebuie s£ prezinte un motiv pentru per-

aduce alimentele necesare la domiciliu. La propunerea Comandamentului pentru starea de urgen҄£ s-au format echipe de voluntari care activeaz£ pe lâng£ comunit£҄ile locale. În condi҄iile impuse de epidemia de coronavirus, tinerii volunatari sunt foarte solicita҄i de popula҄ia vârstnic£, iar activitatea lor beneƤc£ este de invidiat. Pentru curajul care l-au ar£tat în aceast£ situa҄ie când ne lupt£m din r£sputeri cu virusul contagios, îi felicit£m pe aceèti bravi tineri, care pot învinge orice obstacol care le st£ în fa҄£. Dac£ suntem printre norocoèii care au posibilitatea s£ stea acas£, singurul motiv pentru care am ieèi ar Ƥ aprovizionarea cu alimente. Ca s£ evit£m acest aspect de contagiere cu virusul, ar trebui s£ ne protej£m pentru o perioad£ cât mai lung£. În primul rând, pe cei mai în vârst£ trebuie s£ îi

soanele vulnerabile ca s£-èi p£r£seasc£ domiciliul. Pentru a nu-èi pune via҄a în pericol, autorit£҄ile le recomand£ s£ apeleze la ajutorul echipei de voluntari, care le va

aprovizion£m cu medicamente pentru r£ceal£ èi grip£, s£ruri de rehidratare a pielii, fructe èi legume proaspete. De asemenea, nu trebuie neglijat£ nici aprovi-

D

zionarea cu ap£ potabil£, iar dac£ se folosesc Ƥltre, se recomand£ s£ avem Ƥltru suplimentar. Dac£ se foloseète ap£ îmbuteliat£, trebuie s£ lu£m în considerare cantitatea necesar£ pentru mai mult timp. Apa îmbuteliat£ nu se stric£, se poate folosi chiar èi dup£ ce vom ieèi din izolare. În aceast£ perioad£ de izolare din cauza epidemiei de coronavirus, trebuie s£ avem în cas£ alimente proaspete, alimente congelate èi conservate, respectiv produse pe care le cump£r£m èi le putem folosi pe termen lung. Aceste produse alimentare se pot folosi èi dup£ ce va trece aceast£ criz£. Totuèi nu trebuie s£ exager£m, ci s£ facem lista de priorit£҄i èi s£ calcul£m necesit£҄ile membrilor familiei. Pentru unii dintre noi poate c£ acesta este momentul oportun când avem èansa unic£ de a citi o carte sau de a face ceva ce ne-am dorit, dar nu am avut timp sau curaj. Când va trece aceast£ criz£, pe care nimeni nu èi-a dorit-o, vom avea èi mintea limpede, pentru a vedea cum se pot repara eventualele daune, dar nu e bine s£ ne facem griji de pe acum. C£ci, dup£ ploaie èi furtun£, cerul se va însenina. Trecem printr-o situa҄ie nou£, o stare de criz£, care ne sperie èi Ƥecare dintre noi încearc£ s£ fac£ ce este mai bine pentru propria-i persoan£, pentru cei dragi èi pentru cei din jur. S£n£tatea este prioritatea num£rul unu în acest moment, pentru c£ s£n£tatea e mai bun£ decât toate! Ion M$RGAN

APELUL AUTORIT$҃ILOR COMUNALE

Interdic҄iile sunt valabile pentru întreaga popula҄ie Autorit£҄ile comunale apeleaz£ la cet£҄eni s£ respecte cu stricte҄e interdic҄iile prev£zute de lege èi s£ evite adun£rile în parcuri èi în zonele publice destinate recrea҄iei èi sportului. De asemenea, ei sunt avertiza҄i s£ respecte m£surile prescrise èi astfel s£ evite contraven҄iile juridice. Comandamentul comunal pentru starea de urgen҄£, în baza atribu҄iilor sale de combatere a coronavirusului, informeaz£ cet£҄enii din Comuna Alibunar despre formarea Centrului de Consultan҄£ Psihologic£, care ofer£ informa҄ii utile în leg£tur£ cu apari҄ia unor crize legate de urm£rile nefaste ale coronavirusului. Echipa de specialièti în domeniu, cu sprijinul voluntarilor, va oferi informa҄ii utile în privin҄a dep£èirii problemelor psihice ap£rute ca urmare a contagierii cu acest virus. I. M$RGAN

ÎN DISTRICTUL BANATUL CENTRAL, CELE MAI PUiINE CAZURI DE INFECTARE CONFIRMATE CU CORONAVIRUS DIN VOIVODINA

A început distribuirea a 15.000 de pachete cu alimente èi produse de igien£

PERISCOP LOCAL

7

NECROLOG

GHEORGHE PINTOR (1964-2020) Este doliu în muzica româneasc£. Ne-a p£r£sit înc£ un muzician cunoscut èi apreciat. A murit un artist de o candoare extraordinar£, un om bun èi h£r£zit de Dumnezeu. Din data de 30 martie, violonistul Gheorghe Pintor nu mai este cu noi. A fost înfrânt atunci când, în lupta lung£ èi grea, boala cumplit£ l-a r£pus. A plecat prea devreme pe drumul cel veènic, la vârsta de numai 56 de ani, pe care i-a împlinit în luna februarie. Cu vioara a cochetat de foarte tân£r, astfel c£ de mic s-a îndreptat spre apele muzicale. A fost membru al mai multor orchestre, a concertat atât în Serbia, cât èi în ì£rile din vecin£tate, având numeroase înregistr£ri la Postul de Radio Novi Sad. Pentru a prezenta activitatea muzical£ a lui Gheorghe Pintor, red£m un fragment preluat din „Lexiconul soliètilor vocali èi instrumentièti ai Postului de Radio Novi Sad” de Ileana Ocolièan Baba èi publicat la Editura „Libertatea” din Panciova: ,,Pintor Gheorghe s-a n£scut la Vârèeì pe data de 9 februarie 1964. A urmat gcoala Elementar£ èi Medie de Muzic£ „Isidor Baji©” din Novi Sad, Desp£rì£mântul instrumental – vioar£, apoi a urmat Academia de Arte din Novi Sad, iar studiile muzicale le-a absolvit la Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu” din Bucureèti. gi-a luat masteratul la Conservatoriul din Boston, S.U.A. A înv£ìat cu profesorii Ružica Kova« èi Jovan Maruševi© din Novi Sad, Dan Cump£t£ din Bucureèti, Victor Romanul din Boston, S.U.A. Interpretul preferat îi este Itzhak Perlman, un eminent violonist de renume mondial, ale c£rui interpret£ri le ascult£ cu pl£cere. În anul 1974 debuteaz£ pe scena gcolii Elementare de Muzic£ „Isidor Baji©” din Novi Sad. Gheorghe Pintor cânt£ cu numeroase orchestre dintre care aminim: Filarmonica Tineretului Voivodinean între anii 1982-1984; Orchestra Conservatorului din Boston; Orchestra de Camer£ din Boston între anii 1990-1991; Orchestra Simfonic£ din Porthlend, în anul 1996. În anul 1993 a fost membru al Cvartetului de Coarde din Belgrad, a mai cântat cu Filarmonica din Belgrad între anii 1993-1995. În anul 1980, Gheorghe Pintor a cântat la manifestarea muzical£ „Pavle Beljanski” de la Novi Sad. În anul 1981 a evoluat în unul din concertele din cadrul Memorialului ,,Franjo Krezma” de la Osjek. În anul 1982 èi-a dat concursul, cu brio, la Festivalul ,,George Enescu” din Bucureèti, în acelaèi an a concertat la ,,Ion Vidu” din Timièoara. În anul 1983 s-a prezentat èi la manifestarea muzical£ ,,Markneukirchen” din Germania, pentru ca în anul 1986 s£ participe la emulaìia „Portogruaro” din Italia. Este membru al Orchestrei Simfonice din Milano, Italia. La capitolul concursuri amintim c£ Gheorghe Pintor s-a prezentat în special la concursuri de vioar£ din domeniul muzicii culte. În anul 1977 èi 1979 la Novi Sad, în 1976 la Sombor, în 1981 la Sarajevo, în 1984 èi 1985 la Zagreb. Gheorghe Pintor este deìin£tor al mai multor premii, dintre care amintim: în anul 1979 premiul întâi la competiìiile de la Novi Sad èi Ljubljana, în 1981 premiul doi la Sarajevo èi în 1984 premiul doi la Zagreb” – a comsemnat în conìinutul „Lexiconului” autoarea Ileana Ocolièan Baba. Muzicianul Gheorghe Pintor a interpretat la vioar£ mai multe cântece, Ƥind acompaniat de Orchestra de Muzic£ Popular£ a Postului de Radio Novi Sad, dirijat£ de maestrul Lucian Petrovici, cu care a avut numeroase înregistr£ri. Ne lu£m r£mas bun de la acest mare instrumentist, care va r£mâne veènic în amintirea acelora care l-au iubit èi apreciat! Drum lin c£tre stele, Om bun! Dumnezeu s£-l odihneasc£ în pace! Teodora SMOLEAN

INCENDIU PUTERNIC ÎN TORAC Pân£ la sfârèitul s£pt£mânii trecute, în Voivodina au fost conƤrmate 191 cazuri de pacienìi infectaìi cu coronavirus. Privit pe districte, cel mai mare num£r de pacienìi se aƪ£ în Districtul Ba«ka de Sud – 68, urmeaz£ Banatul de Sud cu 40 de infectaìi, Districtul Banatul de Nord – 23, Districtul Srem 20, Ba«ka de Nord 17, Ba«ka de Vest cu 12 pacienìi, iar Districtul Banatul Central este pe ultimul loc în Voivodina cu doar 11 persoane conƤrmate pozitiv la COVID-19. Asociaìiile sportive din Zrenianin, împreun£ cu activiètii Crucii Roèii din oraèul de pe Bega, s-au implicat activ în acìiunea de ambalare a pachetelor de ajutor menite celor mai vulnerabile ca-

tegorii de cet£ìeni din Municipiu. Pachetele sunt distribuite pensionarilor ale c£ror venituri sunt mai mici de 30.000 dinari, aceast£ acìiune Ƥind în curs de desf£èurare la Sala Sporturilor „Madison”. Printre cei care fac voluntariat în aceste circumstanìe extraordinare sunt èi reprezentanìi ai Clubului de Fotbal ,,Radni«ki”, ai Academiei de Fotbal ,,Bambi”, ai Clubului de Handbal Feminin, ,,Proleter”, ai Uniunii Sportive a Municipiului, precum èi angajaìi ai Întreprinderii Publice ,,Sportski Objekti” din oraèul de pe Bega. Conform datelor sucursalei Fondului de Asigur£ri èi S£n£tate èi a Centrului de Asistenì£ Social£, în Municipiul Zrenianin exist£ aproximativ 15.000 de pensionari cu

venit lunar sub 30.000 de dinari èi sunt preg£tite tot atâtea pachete cu produse alimentare de baz£ èi produse de igien£ personal£. Aceste pachete au fost furnizate destinatarilor de c£tre Municipalitatea Zrenianin èi donatori. Distribuirea pachetelor a început luni, 6 aprilie curent, èi se face prin personalul de criz£ în toate comunit£ìile locale, pe baza listelor furnizate. Ajutoarele sunt livrate la adresele de domiciliu ale pensionarilor èi cet£ìenilor social vulnerabili de c£tre voluntari de pe teren, iar distribuìia a început dup£ completarea èi ambalarea tuturor produselor alimentare, pân£ la sfârèitul s£pt£mânii în curs. Dan MATA

O cas£ a fost mistuit£ de ƪ£c£ri O cas£ din Torac, aƪat£ pe strada Bratstva Jedinstva, a fost cuprins£ de ƪ£c£ri marìi pe la ora 11. Pompierii din Torac èi Jitiète au intervenit la timp cu autospeciale pentru a stinge incendiul. gapte pompieri au participat la intervenìie, care a durat pân£ la ora 17.30, iar proprietara casei este bine. Potrivit pompierilor, ƪ£c£rile s-au extins pe o suprafaì£ mare, a ars în întregime acoperièul casei èi focul a cuprins câteva camere din interiorul acesteia. Deocamdata nu se cunosc cauzele incendiului. F. RAgA

8

REVERBERAiII CULTURALE

11 aprilie 2020

VITRINA C$RiII

MEDALION LITERAR

,QYLWD‫܊‬LHODGLDORJ

SLAVOMIR GVOZDENOVI* ȍ1953Ȏ

Nicu Ciobanu, Slavomir Gvozdenovi©, ,,Lirica româno-sârb£ / Rumunsko-srpska lirika” (antologie bilingv£ a liricii româno-sârbe din Serbia/România), Panciova, Editura ,,Libertatea”, 2020

$

QLYHUVDUHD D  GH DQL GH H[LVWHQ‫܊‬ă D &DVHL GH 3UHVă ‫܈‬L (GLWXUă /LEHUWDWHD´ YkUVWă SH FDUH DFHDVWă LQVWLWX‫܊‬LH R YD vPSOLQL SH GDWDGHPDLvQFHSHIăUăSXWLQ‫܊‬ăGH WăJDGă ± OD PRGXO vQ FDUH L VH SRWULYH‫܈‬WH FXSXEOLFDUHDDQWRORJLHLELOLQJYHDOLULFLL URPkQRVkUEHGLQ6HUELD‫܈‬L5RPkQLD$Q WRORJDWRUL VXQW 1LFX &LREDQX GLUHFWRU DO &DVHL GH 3UHVă ‫܈‬L (GLWXUă /LEHUWDWHD  ‫܈‬L GU 6ODYRPLU *YR]GHQRYLü SUH‫܈‬HGLQWH GH RQRDUH DO 8QLXQLL 6kUELORU GLQ 5RPkQLD  HLvQ‫܈‬L‫܈‬LSRH‫܊‬L‫܈‬LRDPHQLLPSOLFD‫܊‬LvQYLD‫܊‬D FXOWXUDOăDFRPXQLWă‫܊‬LORUGLQFDUHIDFSDUWH ,PSRUWDQ‫܊‬DDFHVWHLFăU‫܊‬LSHQWUXDSURSLHUHD FHORUGRXăFRPXQLWă‫܊‬LDLGHQWL¿FDWR‫܈‬L0L QLVWHUXOSHQWUX$GPLQLVWUD‫܊‬LDGH6WDW‫܈‬L$X WRJXYHUQDUHD/RFDOăGLQ5HSXEOLFD6HUELD vQWUXFkWDVSULMLQLWDSDUL‫܊‬LDHLSULQSURLHFWXO 'LDORJXO LQWHUFXOWXUDO LPSXOV DO FUHD‫܊‬LHL ‫܈‬LQRLORUYDORUL´ &DUWHD DUH XQ WLWOX VLPSOX SH FkW VH SRDWHGHFODU/LULFDURPkQRVkUEă5X PXQVNRVUSVND OLULND´ GDU DFHVW OXFUX QX WUHEXLH Vă QH vQ‫܈‬HOH VXELHFWXO H FRPSOH[ &kQG VSXQHP FRPSOH[´ QH JkQGLP OD IDSWXOFăDWkWSRH]LDGHOLPEăURPkQăGLQ 6HUELDFkW‫܈‬LOLULFDGHOLPEăVkUEăGLQ5R PkQLD DX R LVWRULH OXQJă GH FHO SX‫܊‬LQ  GH DQL Fk‫܊‬L VXQW FXSULQ‫܈‬L vQ DQWRORJLD GH ID‫܊‬ă ÌQGHSDJLQLQHvQWkOQLPFX GH SRH‫܊‬L 'H FH WRFPDL " 5ăVSXQVXO vO RIHUăGU6ODYRPLU*YR]GHQRYLüVHOHF‫܊‬LD DIRVWIăFXWăvQED]DFăU‫܊‬LORUWLSăULWH‫܈‬LD

Z$PEZI PESTE ITHACA

UHSUH]HQWDWLYLWă‫܊‬LL´ $WkW 1LFX &LREDQX FkW‫܈‬LGU6ODYRPLU*YR]GHQRYLüSUH]LQWă UDGLRJUD¿D SRH]LHL FRPXQLWă‫܊‬LORU GLQ FDUH IDF SDUWH GDU PDL PXOW GHFkW DWkW ULGLFă VXELHFWHFRPSOH[H6ăDPLQWLPGRDUGRXă Ì‫܈‬LDUHURVWXODFHDVWăDQWRORJLH"&XPHVWH SHUFHSXW DWULEXWXO GH OLWHUDWXUă  SRH]LH PLQRULWDUă´" &HL GRL DXWRUL VH UDSRUWHD]ă OD&DVDGH3UHVă‫܈‬L(GLWXUă/LEHUWDWHD´‫܈‬L OD(GLWXUD8QLXQLL6kUELORUGLQ5RPkQLDFD ¿LQG LQVWLWX‫܊‬LL VXE WXWHOD FăURUD VH GHVIă ‫܈‬RDUăDFWLYLWDWHDHGLWRULDOăDURPkQLORUGLQ 6HUELDUHVSHFWLYDVkUELORUGLQ5RPkQLD ÌQWUXFkWDQWRORJLDFXSULQGHSRH‫܊‬LSRVW EHOLFL UHSUH]HQWDWLYL FDUWHD HVWH R RFD]LD QXPDL EXQă FD FHL FDUH QX FXQRVF SRH]LD FHORU GRXă FRPXQLWă‫܊‬L Vă IDFă vQ VIkU‫܈‬LW DFHVW OXFUX $QWRORJLD HVWH FD R PD‫܈‬LQă D WLPSXOXL FDUH QH GXFH OD vQFHSXWXUL OD SRH‫܊‬LL GLQ SULPHOH JHQHUD‫܊‬LL vQWUH FDUH -RYDQ *DMHU 0LKDL $YUDPHVFX 6LPLRQ 'UăJX‫܊‬D 6ODYNR9HVQLü9ODGLPLU ýRNRY 5DGX)ORUD,RQ%ăODQÌQFRQWLQXDUHDFă OăWRULHLvLFXQRD‫܈‬WHP´VDXQHUHYHGHP´ FX,RQ0LOR‫)܈‬ORULFD‫܇‬WHIDQ$XUHO0LRF 0LRGUDJ 0LOR‫ ܈‬äLYD 3RSRYLü -RYDQ ýR ODNRYLü ĈRND 0LUMDQLü 'XãDQ 3HWURYLü 6ODYFR $OPăMDQ 9ODGD %DU]LQ ýHGRPLU 0LOHQNRYLü'UDJD0LUMDQLü,YR0XQüDQ )HOLFLD 0DULQD 0XQWHDQX 6UEROMXE 0Lã NRYLü(XJHQLD%ăOWHDQX1HIDFXQVHPQ VăQHRSULPDVXSUDSRH]LHLORU‫܈‬L2OLPSLX %DOR‫܈‬0ăULRDUD%DED9RMQRYLü,RDQ)OR UD 'RUX (XJHQ 3RSLQ ,RDQ %DED 3HWUX

&kUGX $XURUD 5RWDULX 3ODQMDQLQ 6ODYR PLU*YR]GHQRYLü,OHDQD8UVX9DVLOH%DU EX 'XãDQ %DMVNL 0LURVODY 5RVLü 9DVD %DUEX 3DYHO *ăWăLDQ‫܊‬X /D XUPăWRDUHD VWD‫܊‬LH QH D‫܈‬WHDSWă´  0LKDLOR 9DVLOLHYLFL 0LODGLQ6LPRQRYLü1LFX&LREDQX/MXEL FD5DMNLü%ODJRMHýRERWLQ6LPRQLGD%X JDUVNL âRODMD /MXELQND 3HULQDF 6WDQNRY 9DOHQWLQ 0LF 3UHGUDJ 'HVSRWRYLü %RUNR ,OLQ0DULDQD6WUDWXODW=RUDQ9XNVDQRYLü *RUDQ0UDNLüÌLXUPăULPPDLGHSDUWHSH $OHNVDQGDU6WRMNRYLü0LUFHD/HOHD‫܈‬LSH $QWRQHOD0LF 7UDGXFHULOH SRH]LLORU vQ VkUEă VDX vQ URPkQă OH VHPQHD]ă ¿H DXWRULL vQ‫܈‬L‫܈‬L DO‫܊‬L SRH‫܊‬LSUH]HQ‫܊‬LvQDQWRORJLHVDXRDPHQLGH FRQGHL vQWUH FDUH &DUPHQ %ODJD /XFLDQ $OH[LX9DOHULX'UXPH‫܈‬%RJGDQND3HWUR YLü0LKDHOD/D]RYLü'RDUFHLFDUHIDFWUD GXFHULOLWHUDUH‫܈‬WLXFkWHIRUWQHFHVLWăDFHVW OXFUXSHQWUXFăWUDGXFHUHDOLWHUDUăvQVHDP QăPXOWPDLPXOWGHFkWVăFXQR‫܈‬WLWHUPHQLL HFKLYDOHQ‫܊‬LÌQVHDPQăVăSăVWUH]LDXWHQWLFL WDWHDSRHWXOXLHPR‫܊‬LDYHUVXOXL0XQFDWUD GXFăWRULORUOLWHUDULQHGHVFKLGHSRDUWDVSUH DOWHFRPXQLWă‫܊‬LFXOWXULRDPHQL

]ăSH]LOHDXFă]XWFDRVDELH SHVWHRUDúSHVWHFRSDFLSHVWHDULSL WXOHVWUkQJHDLQHRERVLWăODSLHSW SULQOLEUăULLLQLPDWDvQFăO]HDJXULGHDXU vQWHDWUXYkQWXULOHĠLDXVLPĠLWMDUXOFXYLQWHORU GHJHQXQFKLvĠLVWăUH]HPDWăRELVHULFă vQSDUFDLGDWRFROWUDQGD¿UXOXL DLSHFHWOXLWFXXPăUXORSRYHVWHGHGUDJRVWH FXvQJHULLQHSULFHSXĠL XPEUDOXL'LRJHQHVHQFăO]HDODWLQHvQSDOPă OHDLGDWGLQFăFLXOăGLQPkQă DKHXOXLIXUQLFLLLVWRULHL DLSăúLWvQFăUĠLFXRLDUQăDVHPHQHD SHFkQGHXWUHFHDPSULQPXOĠLPH QHFXQRVFXWVLQJXU FXPkLQLOHJRDOHvLvQWLQGHDPVDUHD&DUWKDJLQHL DPĠkúQLWODWLQHQLHUEDU LQYRFkQGSORLGHODSWH vQ]DGDUWHVPXOJHDPGLQYLVGLQFHQXúL DLVWUăIXOJHUDWGLQ]ăSH]LFD RVDELH DPvQFKLVRFKLL (Traducere din limba sârbă: Lucian ALEXIU) $VWHD¿LQGVSXVHDMXQJHPODFRQFOX]LDFăDQWRORJLD /LULFD URPkQRVkUEă  5XPXQVNRVUSVND OLULND´ IDFH PDL PXOW GHFkW DWkW ,PSXOVLRQHD]ă FUHD‫܊‬LD OLWHUDUă GL DORJXO FXOWXUDO OLWHUDWXUD ± YDORUL FDUH vQWUH DOWHOH QH GH¿QHVF (VWH QHFHVDUă DFHDVWă DQWRORJLH" 'D FDWHJRULF ÌQ DFHDVWăFDUWHVXQWHPQRL,DUGDFăQRLvQ‫܈‬LQHQXQHID FHPDX]L‫܊‬L‫܈‬LQXSUH]HQWăPFHDYHPQRLPDLYDORURVFD VăvOSDUDIUD]ăPSHFRDXWRUXODQWRORJLHL1LFX&LREDQX QLPHQLQXRYDIDFH 0DULQD$1&$,‫܉‬$1

0$5,1$$1&$,‫܉‬$1Ì1',$/2*&81,&8&,2%$18‫܇‬,6/$920,5*92='(129,û

Antologia – patria a dou£ limbi * Ambele lirici îЮi au rădăcinile în propria tradiаie literară, în speci¿cul genezei Юi evoluаiei lor *

Tradiаiile se regăsesc în temelia cărаilor noastre

'HFHDYHPQHYRLHGHRDVWIHO GHDQWRORJLH" 6ODYRPLU *YR]GHQRYLü &RQ VLGHUFăDFHDVWăFDUWHHVWHQHFHVDUă ÌQDFHOD‫܈‬LWLPSHDHVWH‫܈‬LRPHPRULH VHQWLPHQWDOă 3RDWHGHDFHHD/MXERPLU6LPR YLüDFXPFk‫܊‬LYDDQLOD'HFHUQDUHD 0DULL 'LSORPH GH %D]LD‫ ܈‬FHO PDL LPSRUWDQW SUHPLX OLWHUDU DO VkUELORU GLQ 5RPkQLD ‫܈‬L DO GLDVSRUHL VkUEH vQ JHQHUDO D D¿UPDW GHVSUH QRL Fă VXQWHPXQJKLYHFLGHÀRULvQIHUHDV WUă $¿UPD‫܊‬LD HVWH YDODELOă ‫܈‬L SHQ WUX URPkQLL GLQ 6HUELD 1XPDL Fă ÄJUăGLQDULL´GXSăFkWHYDVHFROHGH JUăGLQăULW GH GUDJRVWH ‫܈‬L JULML SHQ WUXOLPEăvQFHSVăRERVHDVFăVă‫܈‬L SLDUGă VXÀXO ,DWă GH FH DQWRORJLD Ä/LULFD URPkQRVkUEă  Ɋɭɦɭɧɫɤɨ ɫɪɩɫɤɚɥɢɪɢɤɚ´ 8QGHVHLQWHUVHFWHD]ă‫܈‬LXQGH VH GHVSDUW OLULFLOH FHORU GRXă FR PXQLWă‫܊‬L" 1LFX&LREDQX1XVHGHVSDUW‫܈‬L QXVHLQWHUVHFWHD]ăGDUVHLQWHUVHF WHD]ă‫܈‬LVHGHVSDUW)LHFDUHvQSDUWH FRQWULEXLH OD OXPHD FUHD‫܊‬LHL FDUH H XQD‫܈‬LDFHHD‫܈‬LODFHHDFHvQVHDPQă OLWHUDWXUă ¿HFDUH v‫܈‬L DUH SURSULXO GHVWLQSURSULDFDOH6HLQWHUVHFWHD ]ă vQ DFHO SXQFW vQ FDUH DWkW OLULFD URPkQHDVFăFkW‫܈‬LFHDVkUEHDVFăVH FRQWRSHVFvQYDORULOHXQLYHUVDOH6H ÄGHVSDUW´ DFROR XQGH FX VLQH DGXF

SURSULD¿LQ‫܊‬ăLGHQWLWDWHOLWHUDUăHV WHWLFăGLVWLQFWLYă‫܈‬LDVWIHOFRQWULEXLH ODFUHDUHDGHQRLYDORUL$PEHOHOL ULFLv‫܈‬LDXUăGăFLQLOHvQSURSULDWUDGL ‫܊‬LH OLWHUDUă vQ VSHFL¿FXO JHQH]HL ‫܈‬L HYROX‫܊‬LHLORUvQSHULRDGHOHSDUFXUVH vQREVWDFROHOHvQWkPSLQDWHvQGHWHU PLQDQWHOHJHQHUDOHFXOWXUDOHOLWHUD UHSROLWLFHvQFDUHVDXFRQWXUDWHWF 1RL DP DYXW SDUWH GH R GHVFKLGHUH VSUH YDORULOH RFFLGHQWDOH Pă UHIHU OD VRFLHWDWHD LXJRVODYă FD vQWUHJ )LUHVFFăDFHDUHDOLWDWHDIRVWEHQH ¿Fă ‫܈‬L SHQWUX DFWXO GH FUHD‫܊‬LH SHQ WUXOLWHUDWXUDQRDVWUă±FDUHVăQXQH LPDJLQăPFăDWUHFXWIăUăGHVHLVPH 5XSWXUD GH FHHD FH D UHSUH]HQWDW WUDGL‫܊‬LRQDOXO‫܈‬LFRWLWXUDVSUHPRGHU QLVPQXVDIăFXW‫܈‬LQXDIRVWDWkWGH X‫܈‬RDUăFXPQLVHSDUHQRXăDVWă]L 6ăQXQHPDLDPăJLP$GHYăUXO HVWHFăFHOHGRXăPLQRULWă‫܊‬LHWQLFH± URPkQă‫܈‬LVkUEă±FDUHv‫܈‬LSăVWUHD]ă OLPED ‫܈‬L FUHD‫܊‬LD VFULLWRULL FDUH VH PDQLIHVWă SULQWUR FUHD‫܊‬LH DXWHQWLFă ‫܈‬LvQPLOHQLXOWUHLVXQWWRWX‫܈‬LPLQR ULWă‫܊‬L$VWDGHPXOWHRULDvQVHPQDW XQUăXQHFHVDUXQFRSLOQHGRULWGDU FDUHWUHEXLDOHJăQDWPLQRULWă‫܊‬LFDUH DXDYXWXQGUXPGLVWLQFWLDUOLWHUD WXUDGRYHGH‫܈‬WHFăQXFXQRD‫܈‬WHGHFkW OLPLWHOHFUHD‫܊‬LHL3HUHQLWDWHDFUHD‫܊‬LHL HVWHGRYDGDFăHDSRDWHVXSUDYLH‫܊‬XL WXWXURUVLVWHPHORU‫܈‬LUHJLPXULORUSR OLWLFH 6SXQHD‫܊‬LvQWH[WXOLQWURGXFWLY Fă VHOHF‫܊‬LD SRH‫܊‬LORU D IRVW IăFXWă

Slavomir Gvozdenovi©

Nicu Ciobanu

vQ ED]D FăU‫܊‬LORU WLSăULWH ‫܈‬L D UH SUH]HQWDWLYLWă‫܊‬LL´ ([SOLFD‫܊‬L PDL vQGHDSURDSHFULWHULLOHGHVHOHF‫܊‬LH

6ă SUHVXSXQHP Fă VXQW SHU VRDQHFDUHQXDXDYXWSkQăDFXP WDQJHQ‫܊‬ăFXSRH]LDVkUEăGLQ5R PkQLD ‫܈‬L QLFL FX SRH]LD URPkQă GLQ6HUELD&XFHSURPLVLXQLYLQH vQ ID‫܊‬D ORU DQWRORJLD GHVSUH FDUH YRUELP"

6ODYRPLU *YR]GHQRYLü &D ‫܈‬L OD ¿HFDUH DQWRORJLH VHOHF‫܊‬LD SRH PHORUDIRVWIăFXWăvQED]DFăU‫܊‬LORU UHSUH]HQWDWLYLWDWHDvQVHPQkQGFULWH ULXOHVWHWLFYDORDUHDHVWHWLFăDYHU VXULORU7UHEXLHVăUHFXQRVFQXQHD IRVWGHORFX‫܈‬RUQLFLFROHJXOXL1LFX &LREDQX QLFL PLH PDL DOHV FkQG WUHEXLDVăUHQXQ‫܊‬ăPODXQHOHSRHPH &XFHOHPDLEXQHJkQGXULDPvQFHU DFWVăGHVHQăP´GRXăSDWULL¿HFD UHSDWULDSURSULHLVDOHOLPELÌQDFH OD‫܈‬L WLPS SH OkQJă SULPXO FULWHULX FHOYDORULFDWUHEXLWVă‫܊‬LQHPFRQW‫܈‬L GHWUDGL‫܊‬LDFXOWXULORUQRDVWUHGHFRQ WLQXLWDWHDORU6SUHH[HPSOXFXOWXUD VFULVăDVkUELORUGLQ5RPkQLDGHD]L FăU‫܊‬L SXEOLFD‫܊‬LL OXFUăUL WLSăULWH vQ 7LPL‫܈‬RDUD$UDG 6kQQLFRODX 0DUH 7XUQXO6HYHULQ%XFXUH‫܈‬WL HVWHPDL YHFKHGHVHFROH$PLQWLULGLQFR SLOăULHÌQWUXQPRGVDXDOWXODFHDV WHWUDGL‫܊‬LLVXQWRJOLQGLWHvQDQWRORJLH FRPXQă UHJăVLQGXVH vQ WHPHOLD FăU‫܊‬LORUQRDVWUHvQPRGHUQLWDWHDORU vQ‫܈‬LGLQFHOHGRXăFDSLWROHHXURSH QHDOHFXOWXULL

1LFX &LREDQX $QWRORJLD QX YLQH FX SURPLVLXQL DQWRORJLD YLQH FX LQFHUWLWXGLQL FXPDUL ULVFXULFX ULVFXODQWRORJDWRUXOXLFDUHHVWHFRQ ‫܈‬WLHQW Fă IDSWHOH DX HFRX vQ WLPS 7LPSXO QH YD FRQ¿UPD VDX LQ¿UPD YDORDUHDDQWRORJLHLQRDVWUH1XVXQ WHP SHUIHF‫܊‬L DVWIHO Fă QLFL IDSWHOH QRDVWUH vQ FD]XO QRVWUX DQWRORJLD  QXSRWDYHDQLPEXOSHUIHF‫܊‬LXQLL 1XSUHVXSXQHP‫܈‬WLPFăQLPHQL GLQWUHQRLQXDDYXWWDQJHQ‫܊‬HGHFkW VXSHU¿FLDOFXSRH]LDVkUEăGLQ5R PkQLD‫܈‬LDVWDQXQHRQRUHD]ă/DIHO HFD]XO‫܈‬LFXSRH‫܊‬LLVkUELGLQ5RPk QLDYL]DYLGHOLULFDURPkQHDVFăGLQ 6HUELD 0DL UăX QLFL PXO‫܊‬L GLQWUH URPkQLL GH DLFL VDX GLQ 5RPkQLD QXFXQRVFSRH]LDQRDVWUă$GHYăUXO HVWHFăFHOHGRXăOLWHUDWXULSHRDULH H[WLQVă VXQW SUHD SX‫܊‬LQ FXQRVFXWH $ELDvQXOWLPLLDQLOLWHUDWXULOH

QRDVWUH VH LPSXQ PDL SUHJQDQW vQ DWHQ‫܊‬LD XQRU FHUFHWăWRUL SH PăVXUD vQFDUHHOHvQVHOHVXQWLQWHUHVDWHGHD ¿Yă]XWH6ăQXQHvQ‫܈‬HOăPFUHD‫܊‬LD QRDVWUăOLWHUDUăHVWHX‫܈‬RUPDUJLQDOL ]DWăFKLDU‫܈‬LvQFDGUXOSURSULHLFRPX QLWă‫܊‬L HWQLFH 3ULQ Antologia liricii româno-sârbe din Serbia/România QHDÀăPvQID‫܊‬DSULPHLDQWRORJLLGH DFHVWJHQ(DDGXFHSHFkWSRVLELO± SULQRUGLQHDFURQRORJLFăDDXWRULORU vQFHSXWXULOHFDUHDVWă]LUH]LVWăXQRU HYDOXăUL FULWLFH WUHSWHOH HYROXWLYH DOHJHQXOXLYRPFXQRD‫܈‬WHSHULRDGH OHSULQFDUHVHD¿UPă‫܈‬LVHFRQ¿UPă YRPSXWHDFRQVWDWDFăSULQYDORULOH HVWHWLFHFRQ‫܊‬LQXWXODFHVWHLDQWRORJLL DUSXWHD¿‫܈‬LSXQFWGHUHSHUvQWUXQ VSD‫܊‬LX OLWHUDU FDUH GHSă‫܈‬H‫܈‬WH FDGUXO HWQLF PLQRULWDU FKLDU GDFă PXOWă YUHPH DFHVWHL SRH]LL LD IRVW PHQLW DWULEXWXO ÄPLQRULWDU´ ± ÄOLWHUDWXUă PLQRULWDUă´ ÄSRH]LH PLQRULWDUă´ HWF±¿UHVFQXFXLQWHQ‫܊‬LDGHÄDQH ÀDWD´FLGHDSURPRYDDFHOFRQFHSW FăPDULOHRSHUHSRWVăDSDUăGRDUvQ PDULOHFHQWUHQLFLRGDWăODSHULIHULD VDXvQDIDUDVSD‫܊‬LXOXLLQGLJHQ±OLQJ YLVWLFOLWHUDUFXOWXUDO±¿LQGPHUHX ‫܊‬LQXWăODRGLVWDQ‫܊‬ăXPLOLWRDUH 3ULQ Antologia liricii româno-sârbe din Serbia/România FLWLWRUXO DYL]DW v‫܈‬L YD vPSURVSăWD PHPRULD LDU FHO QHLQL‫܊‬LDW YD DYHD RFD]LDVăGHVFRSHUHvQFHLGHSR H‫܊‬L R DGHYăUDWă JDOHULH GH LSRVWD]H DOH LPDJLQDUXOXL PRGHOH YLEUD‫܊‬LL SRHWLFH R GLYHUVLWDWH D VSLULWXOXL FUHDWRU H[HPSOH GHPQH GH WRDWă DGPLUD‫܊‬LD(XQ¿ULFHOGHOXPLQăFX FDUHDOXQJăPvQWXQHULFXOHOvQYUH PXULOH GLQ XUPă ¿LQG FX PXOW PDL QHJUXGHFkWvQDOWHYUHPXULWRWDWkW GH QHJUH 'DFă OXPHD DU ¿ vQGUHS WDWă VSUH DUWă VSUH FUHD‫܊‬LH HD DU ¿ XQORFPXOWPDLIHULFLWSHQWUXYLD‫܊‬D GH]LFX]L

CASA ROMÂNEASC$

11 aprilie 2020

FAMILIA MICLEA DIN MARCOV$i

9

Dragoste èi înìelegere Într-una din zilele de februarie, când a ap£rut soarele mult aèteptat, i-am cunoscut mai bine pe membrii familiei Miclea din satul de codru Marcov£ì, de lâng£ Vârèeì. Soìii Pavel èi Cristina sunt mulìumiìi de cele realizate, deoarece investiìiile au dat roade mai mari decât cele aèteptate. Casa frumoas£, care se aƪ£ pe strada central£, este mereu plin£ de oaspeìi èi prieteni. La intrare m-a întâmpinat Pavel, iar apoi èi Cristina, zâmb£reaì£ èi dispus£ s£ stea de vorb£.

P

avel, capul familiei, a terminat primele patru clase ale ècolii generale în satul natal, iar ciclul V-VIII l-a f£cut la Vârèeì în limba român£. A urmat apoi gcoala Medie de Agricultur£, proƤlul medicin£ veterinar£. Totuèi, nu a practicat aceast£ profesie. Reîntors din armat£, s-a angajat ca taximetrist.

de la câteva meciuri importante èi decisive pentru echipa lui, Pavel a prins tot mai mult curaj. Spune c£ a ap£rat peste 10 lovituri de departajare. Cu echipa din Marcov£ì a participat cu regularitate la „Cupa Libert£ìii”. Turneul Ƥnal de minifotbal al „Cupei Libert£ìii”, la care a participat èi echipa Marcov£ìului, reprezint£ pentru Pavel cel

dup£ ce a pierdut în Ƥnal£ cu 4:2 de la petroviceni. Într-o amintire frumoas£ i-a r£mas èi „Cupa ècolarilor” organizat£ la Alibunar, unde echipa ècolii „Olga Petrov Radiši©” a cucerit locul II. Modelul lui Pavel este cunoscutul portar Iker Casilias.

poezii. Poezia scris£ de Cristina are un rol de înv£ì£tur£. Fiecare poezie ofer£ cititorului o lecìie din viaì£. În studenìie a fost èi actriì£. A ap£rut în câteva dintre spectacolele trupei Facult£ìii de Înv£ì£tori. Cristina este o gospodin£ tân£r£, cu suƪet blând èi nobil. Se pare

ochièorii, cei doi au realizat c£ nimic nu se poate compara cu o aèa frumuseìe. O perioad£ de timp Cristina a fost angajat£ la farmacie. A lucrat la ècoala general£ din Mramorac ca înv£ì£toare. Cristina spune aceasta a fost o perioad£ foarte frumoas£.

Vasilia este o fetiì£ cuminte, cu un zâmbet fermec£tor. Ador£ p£puèile èi toate celelalte juc£rii. Când timpul este frumos, Vasilia descoper£ minunit£ìiile naturii în curte, în gr£din£ sau pe strad£. Mereu o urm£resc ochii mamei Cristina. Pavel èi Cristina sunt mândri de fetiìa lor care anul acesta a fost botezat£ în Biserica Greco-Catolic£, cunoscut£ ca Biserica Unit£ din M£rcov£ì. Este o pl£cere s£-i asculìi pe Pavel èi pe Cristina vorbind depre fetiìa lor.

Interlocutorul nostru provine dintr-o familie de oameni oneèti èi harnici. P£rinìii lui Vasilie èi Mariana au terminat ècoala medie la Vârèeì. Pavel are o sor£ mai mare, Natalia, care este c£s£torit£ la Vârèeì. Aproape opt ani Pavel a condus o cistern£ de lapte din cadrul Ƥrmei sale „Pavel Trans”. A preluat laptele de la agricultori èi l-a livrat Ƥrmei „Imlek” din Vârèeì. Aceast£ afacere s-a dovedit a Ƥ proƤtabil£, dar, din p£cate, doar câìiva ani. În vremurile tulburi Ƥrma „Imlek” din Vârèeì a dat faliment. La scurt timp dup£ aceea Pavel s-a angajat la Ƥrma de transport „Stup” din Vârèeì pe post de èofer. În timpul liber Pavel a practicat sportul, pasiune care îl urm£reète èi ast£zi. A început s£ practice sportul în clasa I în curtea ècolii sau în „Vale”, cum se spune la Marcov£ì. În Ƥecare zi a fost pe terenul de fotbal, pe post de portar. Din punctul lui de vedere portarul trebuie s£ aib£ voinì£, inteligenì£, vitez£, forì£ èi îndemânare. Pavel Miclea este numele de portar cel mai rostit în sportul din Marcov£ì. Interlocutorul nostru este o persoan£ sociabil£, care atrage atenìia èi în afara terenului. Întotdeauna este dispus s£ îi ajute pe alìi oameni. A descoperit tainele sportului cu mingea èi a fost remarcat pentru abilit£ìile lui de portar. Dup£ experienìele

mai frumos moment în viaìa lui de sportiv. De trei ori a fost proclamat ca cel mai bun portar al „Cupei Libert£ìii”. În fotbal, ca èi în alte sporturi, exist£ momente pl£cute èi mai puìin pl£cute pe care Ƥecare ar vrea s£ le ètearg£ din amintire. Pavel sparge acest stereotip èi susìine c£ fotbalul este mult prea frumos èi interesant ca s£ Ƥe ìinut minte cu momente grele. Pavel a practicat fotbalul èi în Suedia. Cu echipa Marcov£ìului a cucerit în oraèul Ionkoping dou£ medalii de aur la „Cupa Libert£ìii” din str£in£tate. La ediìia urm£toare echipa lui Pavel s-a clasat pe locul II,

Agricultura este o alt£ preocupare a lui Pavel. Interlocutorul nostru spune c£ situaìia în agricultur£ este catastrofal£ din cauza preìurilor mici ale produselor. Ar Ƥ bine dac£ statul ar avea mai mult£ înìelegere pentru agricultori èi munca lor, adaug£ Pavel. El spune c£ deìine toate utilajele agricole necesare pentru o agricultur£ modern£. Cultiv£ 120 de iug£re. Din cauza situaìiei grele tot mai mulìi tineri renunì£ la agricultur£ èi pleac£ în str£in£tate.

Din Maramorac la Marcov£ì De Ƥecare dat£ când venea la Vârèeì Cristina Sterian din Maramorac îèi vizita bunicii din Marcov£ì. Aèa l-a cunoscut pe Pavel. S-au g£sit cele dou£ suƪete care mult timp s-au c£utat. A fost dragoste la prima vedere. În anul urm£tor Cristina èi Pavel èi-au spus „da”, iar la M£rcov£ì au f£cut o nunt£ mare. Cristina s-a n£scut în 1992 la Panciova. Primele clase le-a terminat la Deliblata, unde ambii p£rinìi au fost înv£ì£tori. Dup£ aceea s-au mutat la Mramorac, sat în care a terminat ècoala general£. Apoi s-a înscris la gcoala Medie de Farmacie. Cristina îèi trage r£d£cinile din familia Sterian din Marcov£ì. A terminat èi Facultatea de Înv£ì£tori. Cristina este o înv£ì£toare al c£rei devotament pentru profesie èi copiii nu cunoaète limite. În puìinul timp liber scrie

c£ este prea modest£. Are ambiìia de a-èi realiza visurile. Cristina iubeète viaìa la sat la fel ca èi Pavel. Cristina èi Pavel au o c£snicie fericit£, iar bucuria lor a sporit-o naèterea Vasiliei. Fetiìa este zâna familiei, iar 2019 a fost cel mai frumos an din viaìa lui Pavel èi a Cristinei. Când micuìa lor prinìes£ a deschis pentru prima dat£

În cas£ la familia Miclea este mereu vesel. Pavel èi Cristina ador£ c£l£toriile. Le place s£ cerceteze, s£ viziteze locuri èi ì£ri noi. Întregii familiei Miclea îi ur£m s£n£tate èi îi adres£m mulìumiri pentru timpul acordat. Vasilie PETRIC$

10

SPORT

11 aprilie 2020

ADRIAN AMBRUg DIN NICOLINi

Un juc£tor de tenis de mas£ cu performanìe însemnate

A

stfel, s£pt£mâna trecut£ am stat de vorb£ cu juc£torul de tenis de mas£ din Nicolinì Adrian Ambruè. Numele lui Adrian Ambruè este cunoscut în lumea tenisului de mas£ din ìara noastr£,el prin jocurile sale a impresionat pe toìi. Andrian este n£scut pe data de 19 aprilie 1996. A fost elev al ècolii generale „ 2 Octombrie“ din Nicolinì, èi a absolvit cu success liceul „Borislav Petrov Braca“ din Vârèeì în prezent este student la facultatea de Farmacie din Timièoara. A început s£ joace tenis de mas£ în urm£ cu 16 ani, mai precis tenisul de mas£ îl practic£ de la vârsta de 8 ani, la clubul de tenis de mas£ „Rapid“ din Nicolinì al c£rui membru este èi în prezent iar ca antrenor îl are pe Milan Agadièan care a avut un rol deosebit în decursul acestor ani. Sub îndrumarea acestui antrenor pasionat de sportul cu mingea de celuloid, Adrian a transformat de la început dorinìa de a face performanì£ în acest sport. Adrian ne- a explicat de ce a început s£ se ocupe cu acest minunat sport. “În perioada aceea tenisul de mas£ era foarte popular èi mulìi copii de vârsta mea au început s£ antreneze iar eu v£zând cum se desf£èoar£ antrenamentele am hot£rât s£ încerc èi eu. De la primul meu antrenament am îndr£git foarte mult acest sport èi am continuat s£ îl practic”. Adrian a câètigat multe premii èi medalii la competiìiile naìionale de tenis de mas£ pentru copii

èi junior.Tenisul de mas£ este un sport în care juc£torul trebuie s£ aleag£ cea mai bun£ soluìie pentru a pune mingea pe mas£ în jum£tatea adversarului în câteva secunde, el este responsabilul principal pentru plasarea mingii èi rezultatul obìinut. Atenìia èi concentrarea joac£ un rol însemnat. De la Adrian Ambruè am înìeles c£ tenisul tenisul de mas£ este un sport foarte solicitant èi necesit£ o mulìime de abilit£ìi precum intuiìie èi vitez£ foarte rapid£, o concentrare la un nivel maxim, calm èi o munc£ permanent£ care este dup£ p£rerea lui cea mai important£ în cariera unui sportiv.Adrian are un stil de joc foarte spectaculos, precum am spus el pe parcursul acestor ani a obìinut o mulìime de premii la competiìile naìionale precum èi la competiìii internaìionale atât individual cât èi împreun£ cu echipa. Unele dintre cele mai importante succese sunt ocuparea locului 1 la Campionatul Provinciei Autonome Voivodina pe echip£ èi multe alte medalii obìinute la competiìile naìionale. Pe plan individual cele mai importante

succese le-a obìinut la Campionatul Voivodinei unde a ocupat în dou£ rânduri medalia de argint. La competiìia Top 24 pentru cadeìii mici din oraèul Trstenik a ocupat locul 3 iar la Top 12 care a avut loc la Kikinda a obìinut medalia de argint. Tot în acel an a participat èi la Top 12 pentru cadeìi la Zrenjanin unde sa plasat pe locul 8. El a f£cut antrenamente în Ƥecare zi de când este la facultate, mai puìin din cauz£ c£ timpul nu- i permite, vara face câte dou£ antrenamente zilnic. Adrian ne menìioneaz£ urm£toarele „La aceste competiìii am avut foarte multe meciuri interesante care mi-au r£mas în amintire dar îmi este greu s£ aleg unul singur”. În aceast£ perioad£ el a fost èi membru al echipei naìionale a Serbiei cu care a participat la diferite competiìii internaìionale dintre care îèi aminteète cu deosebit£ pl£cere de turneul de la Bistriìa din (România) unde a ocupat locul 3 pe echipe èi locul 2 la individuale.În momentul de faì£ Adrian împreun£ cu colegii s£i de la echipa de tenis de mas£ „Rapid” din Nicolinì care se g£seète în divizia a doua a Serbie în sezonul prezent sper£ s£ obìin£ èi în continuare rezultate cât mai bune èi s£ intre într- un rang mai înalt. La sfârèit Adrian a dat un mesaj pentru tineri copii care vreau sš se ocupe de tenis de mas£ “Doresc s£ încurajez pe toìi tinerii s£ practice sportul pentru c£ acesta este deosebit de important în dezvoltarea personal£ iar cu munc£ èi devotament vor ap£rea èi rezultatele”. Îi mulìumim foarte mult pentru informaìile acordate èi îi dorim mult succes în sport èi la facultate. Vasilie PETRIC$

MARIAN GEAN

Un iubitor mare de sport La pagina sport o s£ v£ prezent£m înc£ un mare sportist. Este vorba despre Marian Gean din Alibunar care este un handbalist foarte bun. Marian Gean este c£s£torit èi are doi copii tr£ieète la Alibunar unde a terminat si scoala elementara si liceul de economie “Dositej Obradovi©”, iar Facultatea de Educaìie, Fizic£ èi Sport a absolvit-o la Timièoara, în present este angajat ca profesor de educaìie Ƥzic£. Marian a început s£ se ocupe cu handbalul din clasa a cincea a ècolii generale sub conducerea profesorului de educaìie Ƥzic£ Bocèan Nicolae care din p£cate prea repede a trecut în neƤnì£. În cinstea profesorului în Ƥecare an la Alibunar se organizeaz£ un turneu de handbal ”Memorialul Nicolae Bocèan” unde particip£ multe echipe de handbal. În momentul de faì£ Marian este activ la C.H. Budu©nost din Alibunar care se g£seète în liga a doua Voivodinean£. Marin este un mare iubitor al sportului în general, pe lâng£ handbal în timpul liber împreun£ cu colegii s£i practic£ èi minifotbalul, baschetul, volei, tenis de cânp èi sportul cel mai interesant din punctul lui de vedere schi alpin cu alte cuvinte toat£ viaìa lui este legat£ de di-

CLUBUL DE HANDBAL „VLADIMIROVAC” DIN PETROV$SÂLA

Un club de handbal cu suƪet èi inim£ mare Clubul de handbal din Petrov£sâla în bocata sa tradiìie care în acest an împlineète 61 de ani de existenì£ cu mai multe succese dar èi înfrângeri dureroase continu£ èi mai departe pe drumul sportiv din sat. În urm£ cu doi ani clubul a avut o sc£dere în rezultate èi din cauza aceast£ sa ajuns la o reorganizare a clubului èi sa ales o conducere nou£. Darijan Nani© din Petrov£sâla a fost ales preèedintele al clubului care a preluat clubul èi a început s£ activeze împreun£ cu juc£tori la ridicarea clubului. De la Darijan Nani© am înìeles c£ nu a fost uèor dar juc£tori au încredere deplin£ în club èi au început de la început. Clubul „Vladimirovac” se aƪ£ momental în liga a treia a ligii Banatului de Sud. În activitatea clubului nu doar rezultatul este cel mai important lucru în competiìie ci èi planul de lucru al clubului dar èi respectarea reciproc£ care predomin£ în cadrul clubului pentru ca s£ supravieìuiasc£ sportul adic£ handbalul în Petrov£sâla. Pentru a realiza acest lucru în sat este deschis£ o ècoal£ de handbal pentru toìi tineri èi copii cu vârst£ de la 7 pân£ la 16 ani. Clubul realizeaz£ o cooperarea èi un acordul cu antrenorul din Panciova, Tomi© Dragoslav, care are

rezultate bune èi o comunicare excelent£ cu copiii. Prin aceast£ cooperare a început ècoala de handbal pentru copii din Petrov£sâla. Foètii juc£tori se întorc în club pentru al ajuta èi a lucra cu copii. gcoala are peste 60 de copii interesaìi s£ practice acest sport. Clubul primeète sprijin din partea tuturor membrilor, p£rinìilor, comunei, federaìiilor sportive èi a fanilor. Cu ocazia m£rc£ri a 70 de ani de la handbal în Banatul de Sud, clubul primeète o invitaìie din oraèul Panciova èi Asociaìia Sporiv£ unde au fost invitaìi în luna noiembrie 2019 la un turneu de handbal care a fost în sala de sport din Panciova. Copii obìin rezultate bune la acest turneu având în vedere c£ activitatea ècolii de handbal a început în luna septembrie 2019. La acest turneu primesc èi primele cupe èi medalii de la Asociaìia Sportiv£ èi câteva mingii de handbal în semn de recunoètinì£ pentru participare. O surpriz£ la turneu a fost f£cut£ de c£tre Federaìia de Handbal din Voivodina unde secretarul general Slobodan Višekruna a acordat o plachet£ celor mai tineri sportivi. Placheta a fost primit£ de c£tre juc£torul clubului „Vladimirovac” Nani© Strahinja. În ajutorul clubului revine èi ècoala general£ din sat care a dat la folosinì£ sala de educaìia Ƥzic£ în perioada ierni pentru ca copii c£ continu£ antrenamentele. Cel mai tân£r juc£tor al clubului care a primit plachet£ împreu-

n£ cu antrenorul a fost ospete la TV Panciova. Cu aceste rezultate obìinute pe termen scurt, toìi membrii clubului sunt mândri èi primesc un entuziasm èi mai mare pentru munca èi ideile noi pentru club. De la Stevan Penìa am primit câteva informaìi despre istoria handbalului din Petrov£sâla. Handbalul a fost inclus èi a participat înc£ de la primele ediìii ale „Cupei Libert£ìii”. Primul turneu Ƥnal al „Cupei” a fost organizat la Petrov£sâla în anul 1962. La aceast£ ediìie echipa din Petrov£sâla a fost înving£toare. Cupa a fost primit£ de capitenul echipei Milan Novakovici. În anul 1965 la ediìia a èaptea a „Cupei” fetele de la clubul de handbal au fost înving£toare. Pe când în anul 1966 când tot la turneul Ƥnal al „Cupei” pe terenul asfaltat din cadrul centrului sportiv din Petrov£sâla, fetele au învins èi au cucerit „Cupa” pentru a doua oar£. Handbaliètii de la Petrov£sâla au mai cucerit „Cupa” èi în ani 1973 èi 1974. În conducerea clubului au fost printre alìii Andreia Cvetkovici, Zoran Prebira«evici èi Stevan Penìa. În perioada când clubul sa înregistrat preèedintele a fost Stevan Penìa, secretar Sorin Olar èi membrii Iovan Ruso, Predrag Belici, Dragan Bocun precum èi Dejan Lazici, Deian Vucovici èi Mile Tankosici. V. P.

ferite sporturi. Aceasta este èi cauza de ce a absolvit facultatea de sport. Sportul handbal a devenit cu timpul o componenì£ important£ în viaìa lui Marian. Marian ne vorbeète c£ iubeète foarte mult handbalul din cauz£ c£ este bazat pe vitez£ cu goluri multe èi acìiuni rapide. În Ƥecare meci de handbal trebuie o gândire, atenìie deoarece trebuie s£ se d£ pase precise pentru a putea face un bun atac. Unul dintre cel mai important meci pe care la avut a fost cu echipa din Doloave cu care s-a luptat pentru locul I în clasament èi promovarea echipei în liga a doua Voivodinean£. În acest meci echipa Budu©nost a învins. Marin îèi aduce aminte cu drag de un meci amical între echipele Doloave èi Alibunar din cauz£ c£ la acest meci a f£cut o surpriz£ pentru toìi care erau prezenìi, adic£ sa logodit cu actuala soìie.Marian este extrem de ambiìios èi serios, el îmbin£ perfect sportul cu ècoala. Marian scoate în evidenì£ c£ calit£ìile unui sportiv adevarat, sunt cu siguranì£ dedicaìia, voinìa, seriozitatea, perseverenìa, în opinia lui este c£ în lipsa lor, sau far£ ele un sportist nu ar putea trece peste eèecuri sau înf£ngeri, care fac parte din sport chiar èi din viaìa de Ƥecare zi. Marian dup£ orele de la ècoal£ se preg£teète de antrenamente. Pozitia lui pe terenul de joc este extrema stang£, dar de multe ori el a jucat èi pe poziìia de centru, ca èi idolul lui din zilele când a inceput sa antreneze acest sport, Jackson Richardson.Iubeète foarte mult Alibunarul èi suporterii care sunt al£turi de echipa “Budu©nost” èi la bine èi la r£u. De la Marian am înìeles c£ planul pe termen scurt este s£ sc£p£m, cu toìii, c£t mai repede de situaìia nou ap£rut£ èi s£ se revin£ la activitaìile de toat£ ziua, între timp sper£ c£ se va termina si sala de sport din Alibunar, ca dupa aceea, prin sportul la scoala s£ se încadreze c£t mai mulìi copii prin anumite secìii de sport si s£ se motiveaz£ s£ practice èi s£ iubeac£ sportul. Marian ne-a explicat c£ practicarea unui sport pentru copil este un lucru important din viaìa lui, mai ales într-o perioad£ în care se vorbeète despre problemele de obezitate ale copiilor, sportul stimuleaz£ dezvoltarea calit£ìilor motrice precum viteza, rezistenìa, coordonarea, anduranìa èi nu mai puìin dezvoltarea cognitiva la copii vederea, inteligenìa, concentraìia, viteza de reacìie si gândire, s£ se aƤrme ca èi indivizi si s£ aib£ o condiìie Ƥzic£ bun£, lucru esenìial în menìinerea sanatatii!. V. PETRIC$

Pagin£ redactat£ de Vasilie PETRIC$

Fabrica nicolincean£ de tenis de mas£ continue s£ produc£ juc£tori de mare valoare, pe lâng£ fetiìele care sunt foarte bune, la Nicolinì sunt èi juc£tori de tenis de mas£.

 EUROBOARD

11 aprilie 2020

UNIUNEA EUROPEANĂ SUSȚINE  BALCANII DE VEST ÎN LUPTA  ÎMPOTRIVA COVID‐19

PANDEMIA DE COVID 19 PUNE LA ÎNDOIALĂ  EXISTENȚA  BLOCULUI COMUNITAR

Sprijin de urgență  pentru parteneri 

Un examen pentru viitorul 

I

talia  este  forțată  să  asigure  bonuri  alimentare  pentru  cetățenii  care  nu  mai  au  bani  să  își  cumpere  mâncare.  Face  apel  la UE pentru solidaritate și să ,,o  ajute  înainte  să  fi  e  prea  târziu”.   Fostul vicepremier Matteo Salvini  amenință  cu  ieșirea  Italiei  din  Uniunea  Europeană  în  cazul  în  care  UE  nu  va  lua  măsurile  necesare  pentru  depășirea  crizei  post‐pandemie.  Fiind  întrebat despre contradicțiile din  interiorul  Uniunii  Europene  cu  privire  la  măsurile  de  depășire  a  urmărilor  pandemiei,  Salvini  a  declarat:  ,,Nu  e  nicio  uniune,  ci  un  cuib  de  vipere  și  șacali.  Mai  întâi  vom  învinge  virusul,  apoi  ne vom gândi la Europa. Dacă va 

fi   nevoie, ne vom lua rămas bun,  fără a aduce mulțumiri”, a punctat  Salvini. Apeluri  de  ajutor  vin  și  din  Spania,  dar  și  din  Franța.  ,,Nu  îmi  doresc  o  Europă  egoistă  și  împărțită”, a punctat președintele  francez  Emmanuel  Macron  într‐

un interviu acordat presei italiene.  Dacă  UE  nu  dă  dovadă  acum  de  solidaritate,  Italia,  Spania  și  alte  țări vor avea dreptul să se întrebe  unde  a fost aceasta când a fost cel  mai greu, a mai punctat Macron.  Totuși,  lucrurile  par  să  se  miște  în  direcție  bună:  Franța  și  Germania  au  donat  Italiei  mai  multe  măști  și  echipamente  medicale  decât  China,  a  anunțat  Comisia Europeană. Șase persoane  infectate  cu  noul  coronavirus  în  Italia  vor  fi    internate  în  spitale  germane,  a  anunţat  ministrul‐ președinte  al  landului  Saxonia,  Michael  Kretschmer  (CDU),  în  contextul în care Germania a luat  deja în îngrijire medicală bolnavi  din Franţa.

UNGARIA, ACUZATĂ DE  SUBMINAREA  STATULUI DE DREPT ÎN PLINĂ PANDEMIE  DE CORONAVIRUS 

Puteri nelimitate pentru Viktor Orban Parlamentul  maghiar  a  votat  săptămâna trecută cu o majoritate  de  două  treimi  în  favoarea  unei  legi  care  permite  guvernului  premierului  Viktor  Orbán  să  guverneze  prin  ordonanțe  de  guvern pe termen nelimitat. Proiectul  de  lege  permite  Guvernului  să  prelungească  pe  termen  nedefi  nit  starea  de  urgenţă,  intrată  în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim  al stării de urgenţă, Guvernul ar putea „să suspende utilizarea anumitor legi  prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare și să introducă alte măsuri  extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea  personală și materială a cetăţenilor, precum și economia”.  Textul mai prevede instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea  de știri false și posibilitatea unei ,,pauze parlamentare forţate”.  Criticii  spun  că  măsurile  de  urgență  pentru  combaterea  crizei  coronavirusului  ar  trebui  să  fi  e  temporare  și  limitate  în  timp  pentru  a  permite verifi  cări.  În plus,  legislația a stârnit o preocupare profundă atât  în   rândul grupurilor  pentru drepturile civile din  Ungaria, cât  și al  instituțiilor  internaționale:  Consiliul  Europei,  Parlamentul  European,  Organizația  Națiunilor Unite și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.  Ungaria se confruntă cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului  UE, utilizate atunci când o țară este considerată în pericol de a încălca valorile  de bază ale blocului.

Recent,  la  o  videoconferință,  liderii europeni, presați de Italia,  cea  mai  afectată  țară  europeană  de  coronavirus,  au  ajuns  la  un  acord să pună la cale măsuri mai  puternice  pentru  combaterea  recesiei care se anunță, dar și aici  au  apărut  probleme.  Cancelarul 

german  Angela  Merkel  se  opune  emiterii  ,,obligațiunilor  corona”,  un  fapt  pentru  care  militează  Franța  și  Italia.  Acestea  sunt  obligaţiuni  în  euro  emise  în  comun de guverne pentru a ajuta  țările  din  zona  euro  să  se  refacă  economic  după  pandemia  de  coronavirus.  Mecanismul  s‐ar  adăuga celor 750 de miliarde  euro  disponibilizate  deja  de  banca  centrală ca răspuns la criză. ,,Dacă  nu  acționează  unită  în  fața  coronavirusului,  UE  se  va  confrunta  cu  probleme  exi‐  stențiale”,  a  avertizat  Amélie  de  Montchalin,  secretar  de  stat  francez  pentru  problemele  europene.  Poate  că  e  cazul  ca  avertimentul  ei  să  fi  e  luat  în  serios. 

Ca parte a răspunsului  global la pandemia  de COVID‐19, Comisia  Europeană a anunțat o sumă  de până la 38 de milioane   euro sub formă de sprijin  imediat pentru Balcanii  de Vest, dar și realocarea  sumei de 374 milioane de  euro pentru a contribui la  redresarea socio‐economică  a regiunii, se subliniază într‐ un comunicat al Comisiei  Europene. 

Acest  proiect,  avut  în  vedere  inițial  pentru  2021,  va  consolida  capacitățile  de  a  supraveghea  și  de  a  controla  bolile  transmisibile,  va  îmbunătăți  capacitățile  de  pre‐  gătire  pentru  situații  de  urgență  în  materie de sănătate și va sprijini  dezvoltarea  sistemelor  acestor  țări  în  ceea  ce  privește  laboratoarele  de  microbiologie.    Pentru a contribui  la atenuarea  impactului  socio‐economic  al  coronavirusului, UE va redirecționa,  de  asemenea,  fonduri  de  la  In/  strumentul  de  asistență  pentru  preaderare  (IPA)  pentru  a  sprijini, 

La cererea partenerilor, Comisia  răspunde  nevoilor  urgente  prin  sprijinirea  furnizării  de  dispozitive  medicale și echipamente, cum ar  fi  ventilatoarele,  trusele  de  laborator,  măștile,  ochelarii,  combinezoanele  și costumele de siguranță.  UE  va  sprijini  Albania  și  Macedonia de Nord pentru a acoperi  nevoile  imediate  ale  sistemelor  lor  de  sănătate  publică  cu  până  la  4  milioane  de  euro  pentru  fi  ecare,  Bosnia și Herțegovina cu 7 milioane  euro,  iar  între  timp  Muntenegru  va  primi  până  la  3  milioane    euro,  Kosovo  până  la  5  milioane  euro  și  Serbia  va  benefi  cia  de  până  la  15  milioane  euro.    Comisia  include,  de  asemenea,  Balcanii  de  Vest  în  inițiativele  UE  de  combatere  a  crizei,  cum  ar  fi    sistemele  comune  de  achiziții  publice  pentru  echipamente  indi‐  viduale  de  protecție.  A  accelerat  punerea  în  aplicare  a  unui  proiect  cu  Centrul  European  de  Prevenire  și  Control  al  Bolilor  (ECDC). 

pe termen scurt și mediu, eforturile  de  redresare  a  țărilor  partenere  din  Balcanii  de  Vest.  Acestea  vor  include  sprijin  pentru  sectorul  privat,  creșterea  protecției  sociale,  acordând  o  atenție  deosebită  gru‐  purilor  vulnerabile,  dar  și  con‐ solidarea  rezilienței  în  sectorul  sănătății  publice.  În  acest  scop,  Comisia  va  mobiliza  până  la  46.7  milioane  euro  pentru  a  sprijini  redresarea  socială  și  economică  a  Albaniei, 73.5 milioane euro pentru  Bosnia  și  Herțegovina,  50  milioane  euro  pentru  Muntenegru,  în  timp  ce  Macedonia de  Nord va  benefi  cia  de  62  milioane  euro,  Serbia  78.4  milioane  euro, iar Kosovo va primi  până la 63 de milioane euro.  Reamintim  că  în  cazul  Serbiei  Uniunea  Europeană  a  aprobat  redirecționarea a cca 94 de milioane  euro din mijloacele care fac parte din  proiectele  curente  și  instrumentele  de  asistență  de  preaderare  (IPA)  pentru  prevenirea  și  combaterea  urmărilor coronavirusului. 

 

TRECUTUL RESUSCITAT DE EUROPA 

Trei povești despre supraviețuire  (I) Serbia a reconstruit un număr mare  de monumente care fac parte din  patrimoniul cultural material al țării  noastre și al Europei cu sprijin din partea  Uniunii Europene, statelor membre și  Spațiului Economic European. Ministerul  Eurointegrării al Serbiei a prezentat cele  mai reușite proiecte în publicația ,,Trecutul  resuscitat de Europa”. 

Sinagoga din Subotica  Sinagoga din  Subotica este a doua după  mărime  în  Europa, după cea din Budapesta. A fost construită în anul  1902. O caracterizează  arhitectura modernă și varianta  maghiară a stilului art nouveau. Ornamente fl  orale sub  formă de coada păunului, lalele, trandafi  ri și crini stilizați  se afl  ă atât în exterior, în interior și pe vitraje.  După cel de‐al Doilea Război Mondial un număr mic  de  evrei  din  Subotica  care  au  supraviețuit  nu  au  putut  întreține  clădirea.  Prin  urmare,  în  1979  comunitatea  evreiască din Subotica a încredințat sinagoga orașului. În  perioada 1985 – 1988 aici au avut loc spectacolele Teatrului  Popular local. După aceea clădirea nu a avut nicio menire,  iar în două rânduri – în 1996 și în 2001 – a fost pe lista a  100 cele mai periclitate monumente ale culturii din lume. 

Sinagoga  a  fost  reconstruită  parțial  cu  banii  Uniunii  Europene  prin  intermediul  proiectului  de  colaborare tranfrontalieră Serbia‐Ungaria. Prin proiectul   ,,DIAMOND – O piatră nestemată la răscrucea veacurilor  – o călătorie prin lumea magnifi  că a stilului art nouveau”  a  fost  fi  nanțată  repararea  fațadei  cu  100.000  euro.  Începând din 2013 în reconstrucția clădirii întregi au fost  investite cca trei milioane și jumătate euro. În afară de UE,  donatori au fost orașul Subotica, Guvernul Provincial al  Voivodinei, Fondul Mondial al Monumentelor din New  York și Guvernul Ungariei.

Pagina redactată de Marina ANCAIȚAN

 Coronavirusul este o  probă nu numai pentru  sistemele de sănătate,  structurile politice și cele  sociale, conștiinciozitate,  ci și pentru solidaritate  și  încredere.





OGLINDA PANONICĂ

11 aprilie 2020

Combaterea făinării cerealelor

FINANȚAREA AGRICULTURII ÎN ANUL 2020 

Pentru producția vegetală  – 5.200 dinari la hectar 

C

ultura  de  cereale  se  numără printre cele mai  cultivate în zona noastră  agricolă,  însă,  ca  orice  alt  tip  de  cultură,  aceasta  poate  fi    afectată  de  diverse  boli  specifi  ce,  care  pun  în  pericol  atât  dezvoltarea  plantelor,  cât  și  producția  din  punct  de  vedere  cantitativ  și  calitativ.  Una  dintre  aceste  boli  este făinarea, care apare an de an,  mai  ales  la  culturile  de  grâu,  orz  și secară. Făinarea  –  Erysiphe  graminis  –  se  numără  printre  cel  mai  des  întâlnite boli foliare ale cerealelor  păioase. Nivelul de agresivitate și  evoluția  bolii sunt  infl  uențate de  condițiile  geografi  ce  și  climatice.  Boala  poate  compromite  până  la  25%  din  producția  de  cereale,  când  infecția  este  puternică,  iar  efectele  ei  diferă  în  funcție  de  anotimpul  în  care  se  manifestă.  Dacă  aceasta  apare  timpuriu,  în  toamnă, va determina o reducere  a  rezistenței  la  ger  a  plantelor  afectate,  pierderi  de  frunze  și  va  afecta  dezvoltarea  rădăcinilor  și  înfrățirea. Când  boala  atacă  primăvara,  este  împiedicată  desfășurarea  normală  a  procesului  de  asimilație,  astfel  că  se  reduce  numărul  boabelor în spic. Făinarea este produsă de  un agent patogen din familia  Erysiphaceae  –  Erysiphe  graminis  f.sp.tritici  March.  Miceliul ciupercii care atacă,  se poziționează pe suprafața  organelor plantei cu ajutorul  unor  apresori,  care  ulterior  răspândesc boala în celulele  epidermice ale plantei.

 

Agricultorilor care se ocupă  cu zootehnia organică le  revin 56.000 de dinari pentru  fi  ecare animal.

 

 Care sunt cerealele  afectate de făinare

În ce condiții apare făinarea  cerealelor

Ciuperca responsabilă de făinare  prezintă 11 forme specializate, dintre  care  unele  sunt  asociate  în  acest  mod  cu  tipul  de  cereale  pe  care  îl  atacă: * Erysiphe graminis f.sp.tritici –  atacă graul; * Erysiphe graminis f.sp.hordei –  atacă orzul; *  Erysiphe  graminis  f.sp.avenae  – atacă ovazul; * Erysiphe graminis f.sp.secalis –  atacă secara.

Apariția făinării la cereale este  favorizată  de  un  anumit  context  geografi  c  și  climatic,  de  anumite  tehnologii sau tratamente folosite  necorespunzător, depinzând une‐  ori și de rezistența soiului cultivat.  Printre acestea se numără: *  temperaturile  mai  mari  de  10 grade Celsius; *  nivelul  ridicat de  umiditate  a aerului; * densitatea mare a cerealelor; * fertilizarea excesivă cu azot; * o sensibilitate ridicată  a soiurilor cultivate. Există  posibilitatea  ca  făinarea  să  apară  încă  din  toamnă,  în  cazul  în  care  temperatura  și  nivelul  de  umiditate  sunt  ridicate.  Pe  de  altă  parte,  dacă  temperaturile  sunt  mari,  dar  vremea  este  însorită  și  nu  sunt  precipitații,  evolutța  micozei  nu  mai  are loc. D. M.

Lucrări de îngrijire în viile pe rod (II) Cepi  de  rod  putem  lăsa  numai  la soiurile care au ochi fertili la baza  coardei  sau  la  formele  înalte.  Cepi  de  înlocuire  se  lasă  la  toţi  butucii;  cordiţa  rezulta  dintr‐o  coardă  de un an situată pe lemn de doi  ani,  scurtată  la  5‐7  ochi  –  ea  este  roditoare;  coarda  de  rod  rezultă  dintr‐o  coardă  de  un  an  situată  pe  lemn  de  doi  ani,  scurtată  la  8‐15  ochi,  obișnuit  10‐12;  veriga  de  rod  reprezintă  asocierea,  cuplul,  dintre  un  cep de înlocuire și o coardă sau  cordiţă de rod.  După  tăierea  viţei‐de‐ vie,  pe  butuci  rămân,  deci,  fi  e  numai  cepi,  la  butucii  cărora  se  fac  tăieri  scurte,  fi  e  cepi  de  înlocuire  și  coarde sau cordiţe de rod la sistemul  de  tăiere  mixt  – acesta  fi  ind cel  mai  utilizat.  La  tăierea  mixtă  se  lasă  un  număr  foarte  diferit  de  coarde  sau  cordiţe,  de  la  2  la  6‐8,  în  funcţie  de  vigoarea  butucului  și  de  fertilitatea  pământului.  Întotdeauna  numărul  cepilor  de  înlocuire  poate  fi    egal  sau  cel  puţin  jumătate  faţă  de  cel  al  coardelor.  Tăierea  de  rodire  după  sistemul nou la butucii cu conducere  joasă  (clasică)  se  face  astfel:  se  examinează vigoarea butucului după  numărul,  lungimea  și  grosimea  coardelor de un an, judecate și după  numărul  coardelor  de  rod  lăsate  anul trecut și care acum sunt  „punţi  de  rod“.  În  funcţie  de  acestea  se  stabilește  numărul  de  coarde  care  se lăsă pe butuc. În mod obișnuit se  lasă  2‐4 coarde de câte  8‐12 ochi,  iar  la soiurile viguroase chiar de 16 ochi. 

Numărul de ochi  la un  metru pătrat  de teren trebuie să fi  e de 15‐20.  După  ce  am  stabilit  acest  lucru,  ne alegem coardele de rod. Coardele 

se lăsă pe lemn de 2 ani (adică să nu  plece  din  butuc,  lemn  bătrân).  Cel  mai  bine  este  să  fi  e  situate  pe  cepii  din anul trecut sau la baza coardelor  (punţilor)  de  rod.  Coardele  alese  trebuie să aibă grosimea de 8‐10 mm.  Nu  sunt  bune  nici  cele  subţiri,  nici  cele  groase;  ele  se  curăţă  de  cârcei,  copili etc. și apoi se scurtează  la  2‐4  ochi.  Este  bine  ca  cepii  de  înlocuire  să fi  e situaţi cât mai aproape de baza  butucilor,  spre  a  nu  urca  scaunul  butucului.  După  ce  ne‐am  ales  cepii  de  înlocuire  și  coardele  de  rod,  toate  elementele  în  plus,  existente  pe  butuc,  se  taie  ras,  inclusiv  cioatece  groase, uscăciunile, se răzuie scoarţa  exfoliată  etc.  Rănile  mari  se  ung  cu  vopsea sau mastic. Aspectul butucilor  înainte și după tăiere este un criteriu  de apreciere a viticultorului.  Tăierea  scurtă  constă  în  faptul  că  pe  butuc  rămân  numai  cepi  de 

3‐4  muguri  care  dau  lăstari  roditori  și  cepi  de  1‐2  muguri  pentru  lăstari  de  înlocuire.  Această  tăiere  se  recomandă  la  soiurile  cu  conducere  joasă,  care  au  mugurii  fertili  la baza corzii și la unii hibrizi  direct  productivi.  La  tăierea  scurtă, cepii de rod se lăsă pe  lemn de doi ani.  Tăierea  viilor  cu  conducere  înaltă  (Lenz‐ Moser,  pergole,  umbrare,  cordoane  orizontale  etc.)  se  face  destul  de  ușor;  în  toate  cazurile,  pe  tulpini  (cordoane)  se  găsesc  din  loc  în  loc  formaţiuni  special  purtătoare  de  coarde  anuale,  denumite verigi de rod. D. M.

În  schimbul  comerțului  auto‐  hton  cu  străinătatea  (schimbul  de  produse  agricole  din  anul  trecut),  care  a  depășit  două  miliarde  de  euro,  chiar  1,4  miliarde  de  euro  s‐au  realizat  de  la  produsele  care  au  fost  produse  în  P.A.  Voivodina,  s‐a  spus  recent  la  o  consfătuire  la  care s‐a dezbătut despre fi  nanțarea  agriculturii  în  anul  2020,  reuniune  tradițională  care  în  fi  ecare  an  este  organizată  de  Camera  Economică  din  Voivodina  și  ziarul  de  specialitate „Poljoprivrednik”.

Majorarea subvențiilor  în zootehnie Referindu‐se  la  achitarea  subvențiilor  în  anul  2020,  Nenad  Katanić,  adjunctul  ministrului  Agriculturii,  a  declarat  că  Direcția  pentru Plăți în Agricultură a început  să  achite  subvențiile  pentru  anul  acesta, astfel că în acest serviciu au  fost  angajați  mai  mulți  muncitori,  pentru ca acest proces să se încheie  cât mai repede și agricultorilor să le  sosească banii la timp. Când  este  vorba  despre  fi  nanțarea  agriculturii  în  anul  acesta, dânsul a afi  rmat că au rămas  subvențiile  din  anul  trecut  pentru  producția vegetală la nivelul de 5.200  de dinari la hectar și au fost majorate  subvențiile  pentru  zootehnie,  pentru  îngrășarea  taurinelor  și  pentru  producția  de  porcine,  de  oi  și  berbeci.  Restul  subvențiilor  au  rămas la nivelul celor din anul trecut  –  în  cazul  agricultorilor  care  se  ocupă cu piscicultura și avicultura. Anul  acesta,  apicultorii  vor  primi  subvenții mai mari, respectiv  800  de  dinari  pentru  fi  ecare  stup.  Agricultorii  care  se  ocupă  cu  producția  organică  vor  primi  de  patru  ori  mai  mulți  bani,  iar  aceia  care se ocupă cu zootehnia organică  vor benefi  cia de 56.000 de dinari pe  cap de animal, a spus dânsul. Trebuie  să  mai  adăugăm  faptul  că concursul pentru subvenționarea  antreprenoriatului femenin la sat va  fi    publicat  în  curând,  fi  indcă  acum  se  fi  nalizează  noul  regulament.  Acest  regulament  este  acomodat  în  măsură  mai  mare  businessului  rural, fi  indcă considerăm că această  categorie  este  foarte  importantă  pentru  dezvoltarea  satului,  a  spus  Katanić.

Măsurile politicii agrare în  Provincie și exportul Mladen  Petković,  adjunctul  secretarului  provincial  pentru  Agricultură,  a  spus  că  măsurile  politicii  agrare  în  Provincie  au  contribuit să se obțină două miliarde  de  euro  de  la  exportul  de  produse  agroalimentare,  respectiv  chiar  1,4  miliarde  de  euro  venit  pentru  alimentarea bugetului autohton. Pe  la  jumătatea  lunii  ianuarie,  a  continuat  dânsul,  au  fost  date  publicității  mai  multe  concursuri  pentru  subvenționarea  producţiei  agricole,  respectându‐se  astfel  cerințele agricultorilor ca mijloacele  fi  nanciare  să  le  primească  cât  mai  repede,  ca  să  poată  să‐și  planifi  ce  producția  agrciolă.  Interesul  a  fost  foarte  mare,  așa  că  Administraţia  Provincială  va  analiza  toate  cererile  și  termen  real  va  achitata  subvenţiile. Adresându‐se  celor  prezenți,  Boško  Vučurević,  președintele  Camerei  Economice  din  Voivodina,   a  subliniat că  ponderea agriculturii  în  Voivodina  este  mare  când  este  vorba  despre  exportul  de  produse  agroalimentare al Serbiei, care, după  cum  a  spus,  depășește  1,4  miliarde  de  euro.  Guvernul  Republican  și  Guvernul  Provincial  depun  eforturi  considerabile  să  ajute  pe  agricultori  și  companiile,  pentru  a  se asigura o concurență mai bună a  producătorilor  noștri,  atât  pe  piața  autohtonă, cât și pe piața străină. Această  consfătuire,  după  cum  a  explicat  Gordana  Radović,  directoare  a  CPE  „Poljoprivrednik”,  a  fost  consacrată  subvențiilor  pe  care le acordă statul agricultorilor și  în  felul  acesta  le  fi  nanțează  parțial  producția.

Programul IPARD 2 în anul 2020 La  întrunirea  consacrată  fi  nanțării  agriculturii  în  anul  2020  a  fost  vorba  și  despre  concursurile  din  cadrul  Programului  IPARD  și  apelurile  publice  din  anul  2020  prezentate de specialiști de la Fondul  Provincial  „Afaceri  Europene”, care  la fel dispune de proiecte de sprijin  menite  dezvoltării  agriculturii.  S‐a  vorbit  și  despre  concursurile  Direcției de Dezvoltare a Voivodinei  și despre sprijinul pe care îl acordă  Fondul  de  Garanție  al  Voivodinei  și  au  fost  prezentate  liniile  de  creditare  ale  Fondului  Provincial  pentru Dezvoltarea Agriculturii. George SUBU

DE LA DIRECȚIA PENTRU PLĂȚI  ÎN AGRICULTURĂ A MINISTERULUI AGRICULTURII

Achitarea subvențiilor în baza cererilor din anul trecut Agricultorii care nu au depus cereri pentru subvenții pentru producția vegetală din anul  2020, nu mai trebuie să facă aceasta. Direcția  pentru  Plăți  în  Agricultură a  Ministeului  Agriculturii a comunicat că  banii  promiși vor  fi   achitați și producătorilor agricoli care nu au depus cereri pentru obținerea dreptului la subvențiile de  bază pentru producția vegeală din anul 2020. Din cauza proclamării stării de urgență, Direcția pentru Plăți în Agricultură a decis ca agricultorii  care nu au depus cereri pentu realizarea dreptului la subvenții în producția vegetală în anul 2020, nu mai  trebuie să facă aceasta. G.SUBU

11 aprilie 2020

SPIRITUALITATE/ECUMENISM

13

Bisericile doneaz£ peste 4 milioane de lei celor afecta҄i de coronavirus Biserica Ortodox£ Român£ a anun҄at c£ va oferi un ajutor Ƥlantropic-umanitar celor afecta҄i de epidemia de coronavirus. B.O.R. a strâns pân£ acum 4 milioane de lei pe care i-a oferit ca ajutor umanitar. La aceast£ sum£ se adaug£ dona҄ia patriarhului Daniel care a oferit 10.000 de lei drept ajutor. „Acestea sunt rodul Ƥresc al iubirii èi solidarit£҄ii fa҄£ de cei ce sufer£ deja consecin҄ele dureroase ale acestei situa҄ii de criz£: oamenii vârstnici èi s£raci, dar èi cei aƪa҄i temporar în izolare sau în carantin£. R£spunzând chem£rii Patriarhiei Române, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile èi m£n£stirile s-au implicat social-Ƥlantropic èi au raportat pân£ în prezent un ajutor Ƥnanciar èi material în cuantum de 4.105.002 lei. La acest sprijin social-Ƥlantropic în derulare se adaug£ dona҄ia Preafericitului P£rinte Patriarh Daniel în valoare de 10.000 lei din salariul personal, depus£ în contul platformei „Ajut£ cu bucurie” (ajutacubucurie.ro) în scopul achizi҄ion£rii materialelor de protec҄ie pentru voluntarii activi în acest proiect sprijinit de Patriarhia Român£ èi de Federa҄ia „Filantropia”. Patriarhia Român£ apreciaz£ orice dona҄ie, mic£ sau mare, pentru a ajuta pe to҄i cei greu încerca҄i de efectele acestei epidemii s£ dep£èeasc£ mai uèor momentele grele prin care trec”, a anun҄at Patrirahia prin agen҄ia de pres£ basilica.ro. Calin MIHAI

Mitropolitul Ioan èi Mitropolia Banatului ajut£ din nou spitalele din Timièoara 2 kilometri de material au fost transformaìi de c£tre c£lug£riìe în mii de cearceafuri èi prosoape În aceast£ perioad£ grija P£rintelui Mitropolit Ioan se îndreapt£ spre secìiile de terapie intensiv£ din spitalele din Timièoara, respectiv Spitalul de boli infecìioase „Victor Babeè” èi Spitalul Judeìean din Timièoara. În acest sens ÎnaltpreasƤnìia Sa a achiziìionat 2 km de material textil de unic£ folosinì£ din care s-au confecìionat peste 1000 cearèafuri èi aproximativ 5000 de prosoape, atât de necesare în aceste zile în spitalele timièene, consemneaz£ ziarul ,,Timièoara” Monahiile de la Centrul eparhial au confecìionat lenjeriile de pat necesare, aducându-èi în acest mod contribuìia la ajutoararea personalului medical din spitale, care se confrunt£ cu o criz£ acut£ de materiale. De asemenea, tot în aceste zile ÎnaltpreasƤnìitul P£rinte Ioan, Mitropolitul Banatului împreun£ cu monahiile de la Centrul Eparhial au f£cut o nou£ donaìie Spitalului de Psihiatrie èi M£suri

CULTUL APELOR ÎN MITOLOGIA ROMÂNEASC$ ȍIIȎ

Apa - ,,sângele puriƤcator èi transƤgurator al p£mântului” În mitologia româneasc£, apa, împreun£ cu p£mântul èi cerul, constituie materiile primordiale din care a fost închegat£ lumea. Continuare din num£rul trecut

de Siguranì£ Jebel, judeìul Timiè. De aceast£ dat£, P£rintele Mitropolit a ajutat cantina spitalului cu peste 1000 kg produse alimentare (cartoƤ, ulei, ceap£, varz£, fructe) èi peste 1000 de borcane cu gem; de asemenea, au mai fost aduse èi 100 kg zah£r, 100 l ulei, 300 kg mezeluri èi 1400 de iaurturi. Toate acestea vin s£ completeze necesarul spitalului pentru asigurarea hranei celor aproximativ 500 de pacienìi. Totodat£, pentru a amenaja o zon£ de triaj pentru pacienìii, posibil infectaìi cu Covid 19, au fost aduse èi 6 paturi cu saltele

necesare în acest scop. Grija permanent£ a P£rintelui Mitropolit Ioan pentru cei suferinzi este cel mai bun exemplu de îndemn la credinì£, n£dejde, solidaritate èi iubire, mai ales în aceste zile, când ne confrunt£m cu aceast£ grav£ pandemie. Activitatea social£ a Arhiepiscopiei Timièoarei se desf£èoar£ prin implicarea sectorului social-Ƥlantropic care, în funcìie de multele cereri, încearc£ s£ ofere ajutor èi contribuie la susìinerea eforturilor autorit£ìilor în lupta cu acest agent patogen SARSCov2.

Bisericile Ortodoxe vor primi Sfânta Lumin£ de la Ierusalim èi anul acesta, în poƤda pandemiei cu COVID-19 „Autorit£ìile israeliene vor permite èi anul acesta ca ceremoniile obiènuite legate de perioada pascal£ s£ se desf£èoare în Ierusalim, pentru toate cultele creètine - Bisericile Grec-Ortodox£, Catolic£, Armeneasc£, Copt-Egiptean£, Sirian£ èi Etiopian£, dar cu restricìiile aferente combaterii pandemiei COVID-19, a declarat luni o surs£ a Ministerului Afacerilor Externe, pentru The Jerusalem Post. Desf£èurarea pas cu pas a ceremoniilor nu a fost înc£ pus£ la punct, întrucât Ministerul S£n£t£ìii ar putea impune restricìii, dar deja Rusia, Ucraina èi Grecia èi-au stabilit cursele aeriene ce vor aduce Sfânta Lumin£ în ì£rile lor. În Sâmb£ta Mare, în incinta Bisericii Sfântului Mormânt se vor aƪa circa 10-15 persoane, reprezentând Bisericile Ortodoxe, care apoi vor transporta Sfânta Lumin£ la Aeroportul ”Ben Gurion”, sub escorta forìelor de poliìie. Delegaìii sosiìi la Aeroportul din Tel Aviv din partea Bisericilor Ortodoxe nu vor coborî din avioane, pentru a evita m£surile de carantin£ impuse de Israel. Acestora le vor Ƥ aduse la bordul aeronavelor containerele speciale cu Sfânta Lumin£, pe care credincioèii din Grecia, Rusia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Georgia, România èi din alte ì£ri o aèteapt£. Întreaga ceremonie a venirii SƤntei Lumini la Sfântul Mormânt din Ierusalim (care se petrece anual începand cu anul 867) va Ƥ transmis£ în direct èi online. De altfel, autorit£ìile israeliene au permis ca toate ceremoniile legate de s£rb£torile pascale ale evreilor, creètinilor èi musulmanilor s£ se desf£èoare normal în Ierusalim - locul sacru èi centrul celor trei religii monoteiste, atâta vreme cât administraìiile tuturor bisericilor au ar£tat înìelegere pentru situaìia creatš de pandemia COVID-19.”

OƤcianta acestui ritual de reînviere nu are cum s£ Ƥe decât o femeie, o zân£ sau o fecioar£, preoteas£ a unui ritual ce reia, pe scurt, naèterea sau renaèterea periodic£ a materiei. Unele din superstiìiile poporului român susìin c£ cei morìi prin înecare nu stau împreun£ cu ceilalìi morìi - materia lor nu este a unui repauzat în mediul teluric - ci deoparte, pe lâng£ apele în care s-au înecat, ar£tându-se uneori pe luna nou£ ca raì£ sau ca gâsc£ èi chemând èi pe alìii s£ se scalde èi s£-i reia destinul. Potrivit lui Romulus Vulc£nescu apele miriƤce sunt Apa Duminicii èi Apa Sâmbetei. ,,Apa Duminicii izvor£ète din paradis, d£ deviere cerurilor în spiral£ èi

coboar£ pe p£mânt, ca o ap£ fast£, beneƤc£. Apa Sâmbetei d£ târcol P£mântului èi coboar£ în spiral£ în fundul Iadului ca o ap£ nefast£, maleƤc£. Apa Sâmbetei este, mai mult decât un r£u infernal, un râu-prag ce desparte lumi ireconciliabile (precum Stixul mitologiei antice greceèti), apa primordial£ care nu las£ p£mântului autonomie total£ (,,ea împrejura p£mântul ca un gard”), ci îl p£streaz£ înc£tuèat în zalele sale, integrându-l într-un ciclu de existenìe anistorice, început cu emersiunea Bradului Cosmic èi sfârèit cu insulele morìilor de la marginea oceanului primordial. Pe prima, oamenii o invoc£ în rug£ciunile lor, pe a doua o ur£sc èi o blestem£, ca Ƥind infernal£. Pe Ƥrul acestor ape oamenii pot urca în ceruri sau coborî în subp£mânturi, bineînìeles respectând ritul c£l£toriei în spiral£”. Conform lui Mircea Eliade, toata preistoria ritualului de puriƤcare prin ap£ presupune, de fapt, moartea èi reînvierea. Radu ALEXANDRU

DICiIONAR RELIGIOS CAINE În Sfânta Scriptur£, acest cuvânt a fost folosit pentru oamenii care tr£iau în necur£ìie èi nelegiuiri. Potrivit concepìiei evreilor, cel care nu accept£ legea mozaic£ era socotit spurcat, ca èi câinele care m£nânc£ toate necur£ìiile, chiar èi v£rs£tura lui. Pentru ei toate neamurile p£gâne erau ,,caini”. CAINIiII Membri ai unei secte gnostice. Conform înv£ì£turii lor, Dumnezeul Vechiului Testament èi, prin urmare, al evreilor, era o Ƥinì£ rea, iar orice opoziìie faì£ de voinìa lui reprezenta o virtute. Prin urmare, ei au r£sturnat valorile Vechiului Testament èi îi prosl£veau pe toìi cei care s-au ar£tat a Ƥ împotriva Lui: Cain, Esau, Iuda. C$L$UZ$ Îndrum£tor al altora pe calea adev£rului èi a mântuirii. CALCEDON Oraè în Bitinia în apropiere de Constantinopol, unde, la convocarea împ£ratului Marcian (450457), s-a ìinut în anul 451 al patrulea Sinod Ecumenic, în prezenìa a 350 de episcopi èi a patru delegaìi papali. Sinodul a reaƤrmat crezul niceo-constantinopolitan,

comb£tând cele dou£ mari erezii ale timpului: monoƤzitismul èi nestorianismul. Condamnând înv£ì£tura lui Eutihie, monah din Constantinopol, care susìinea c£, dup£ unirea ipostatica, Hristos are numai o singur£ Ƥre, cea dumnezeiasc£, sinodul aƤrma c£ Iisus Hristos este om adev£rat, de o Ƥinì£ cu noi dup£ umanitate. Condamnând nestorianismul, sinodul aƤrma c£ Hristos este cunoscut în dou£ Ƥri, Ƥind Dumnezeu adev£rat èi om adev£rat, dar nu în dou£ persoane. El este într-adev£r unul, subiectul S£u Ƥind însuèi ipostasul Cuvântului lui Dumnezeu cel veènic. C$LD$RUg$ Obiect de cult de forma unui vas mic de aram£, în care se pune apa sƤnìit£ cu care preotul boteaz£ casele credincioèilor èi care se foloseète mai ales la slujba agheasmei.

14

LUMEA FEMEII

11 aprilie 2020

COLiUL MEU CREATIV ȍXXXVIIȎ

OASPETELE NOSTRU

LIVIA MARIA ILC$U, POET$ gI INTERPRET$ DE MUZIC$ POPULAR$

Versuri èi cântece cu parfumul ƪorilor de prim£var£ În aceste vremuri zbuciumate, prin intermediul a doi tineri deosebiìi, Victoria Bojana èi Romulus Berlovan, studenìi la Timièoara, am descoperit versurile èi cântecele cu parfumul ƪorilor de prim£var£ pe care ni le ofer£ în dar poeta èi interpreta de muzic£ popular£ Livia Maria Ilc£u.

I

nterlocutoarea noastr£ m£r turiseète, de la bun început, cât de mult iubeète Banatul ei drag èi românii aƪaìi de cealalt£ parte a frontierei la care vine èi revine cu pl£cere. Ne mai spune c£ graiul b£n£ìean este sƤnìit cu mir de la Dumnezeu. Are o pasiune aparte pentru muzica popular£ româneasc£, dar interpreteaz£ cu mult£ d£ruire de sine èi pricesne, pe care le consi-

der£ cântece închinate Sfântului Cer, Maicii Domnului èi lacrimilor p£mântului românesc. Povestea se scrie singur£: -M-am n£scut în comuna Valcani din judeìul Timiè, o zon£ minunat£, cu oameni truditori ai p£mântului èi cu pasiune pentru cântec. gcoala elementar£ mi-am f£cut-o la Valcani èi la Sân-Nicolau. Nu am avut averi. În schimb, Dumnezeu mi-a dat harul s£ m£ descurc prin munc£ cinstit£. Sunt absolvent£ a Facult£ìii de Filologie din Timièoara. Întreaga viaì£ mi-am dedicat-o muzicii èi literaturii. Am activat în mai multe cluburi èi cenacluri, desf£èurând

èi activitate didactic£ la gcoala de Arte. Ca interpret£ am debutat la ansamblul „Laz£r Cernescu” din Caransebeè, dup£ ce fusesem la Liceul de Muzic£. Acolo am f£cut cursuri de canto clasic. Eram printre primii èapte admièi datorit£ vocii pe care Dumnezeu mi-a dat-o. La Caransebeè am înv£ìat multe lucruri. Am colaborat cu o orchestr£ extraordinar£, cu niète artièti deosebiìi, instrumentièti de cea mai înalt£ clas£. Acolo m-am format. Ulterior am revenit la Timièoara èi mi-am completat studiile. Ioana Radu mi-a trezit dragostea pentru romanìe. Am dou£sprezece romanìe în colaborare cu P£tru Chira, un scriitor de mare valoare, dar èi 16 tangouri unicat. Am în repertoriu toate genurile de muzic£: doine, cântece populare, pricesne, romanìe, cântece de petrecere. Sunt membr£ a Uniunii Compozitorilor. A fost o mare bucurie pentru mine când am visat într-o noapte o strof£ pentru Maica Domnului. Pân£ dimineaìa am reuèit s£ o scriu èi s£ o înregistrez. Am cinci pricesne închinate Cerului. i£ranului român i-am închinat cele mai frumoase poezii. Cât voi tr£i voi cinsti graiul b£n£ìean. Am scris Imnul Veteranilor de R£zboi èi un Imn dedicat etnograƤei èi folclorului. Livia Maria Ilc£u a predat etnograƤa èi folcorul: - Un lucru mai frumos nu putea s£-mi dea Dumnezeu decât o catedr£ de etnograƤe èi folclor. Ce poate Ƥ mai frumos decât zestrea noas-

Fii tu însuìi schimbarea pe care vrei s£ o vezi în lume Nichita St£nescu spunea: „Câteodat£ viaìa este surprinz£toare punându-te la încercare prin propriile tale alegeri”. De data aceasta alegerea mea este s£ fac un ou decorativ în tehnica numit£ kanzashi.

tr£ româneasc£? Interlocutoarea noastr£ a participat la diferite concursuri, bucurându-se de premii. Una dintre poeziile premiate se încheie cu urm£toarele versuri: „Limba noastr£-i o comoar£ l£sat£ de Dumnezeu. Cor de îngeri îi cânt£ slova, aèa cum îi cânt èi eu”. La Ƥnal Livia a ìinut s£ menìioneze urm£toarele: - În Serbia am fost de mai multe ori! Aveìi o ìar£ minunat£, cu niète oameni minunaìi. O iubesc de o viaì£! Pe aceèti doi tineri, Victoria din Coètei èi Romulus din Alibunar, îi simt aprope de suƪet. M-au ajutat când aveam nevoie, fapt pentru care le voi Ƥ mereu recunosc£toare. Sunt puìin decepìionat£ pentru c£ la noi îìi num£r£ anii. E p£cat de Dumnezeu! Dac£ èi la vârsta asta poìi scrie sau cânta la fel ca în tinereìe vârsta nu ar trebui s£ conteze. Îi dorim mult£ putere de munc£ èi s£ ne revedem curând pe scena vreunui festival de muzic£ èi folclor. Mariana STRATULAT

Am crezut c£ nu va Ƥ greu dac£ ètiu primii paèi. Am greèit luând aceast£ decizie. Mi-a fost greu s£ realizez proiectul èi nu l-am f£cut aèa cum mi l-am imaginat. În cele din urm£ am fost mulìumit£ c£ am reuèit s£-l duc la bun sfârèit.

Cu o panglic£ roèie de 2 cm l£ìime facem un trandaƤr. Mai întâi t£iem o bucat£ de panglic£ de 30 de cm. O îndoim în mijloc, dar nu pe jumatate, ci numai în V (se vede în poza 3 cum trebuie s£ îndoiìi panglica). Începem s£ lucr£m în zig-zag, dintr-o parte în cealalt£ (se vede pe poza 3; am încercat la tot pasul s£ fac poz£). Când termin£m punem panglica îndoit£ în zig-zag pe mas£, în lungime. Tragem sfârèitul p£rìii cu care am terminat îndoitul èi facem un trandaƤr. Cu un Ƥr de aì£ leg£m partea de jos a trandaƤrului cu dou£ noduri. Cu asta am terminat primul trandaƤr. Am ales s£ fac cinci trandaƤri: trei mai mari èi doi mai mici. Am folosit panglic£ lat£ de un centimetru èi cu lungimea de 20 cm. La urm£ trandaƤrii i-am lipit pe oul de styrofoam cu silicon Ƥerbinte, pe care mai întâi l-am îmbr£cat în panglic£ de satin. Pentru suportul oului (tot kanzashi) èi totodat£ pentru Ƥnalul proiectului am ales 14 panglici cu l£ìimea de 1 cm èi lungimea de 7 cm lungime. Am optat pentru culoarea galben£ èi pentru èapte panglici portocalii-deschis. Am lipit cu siliconul Ƥerbinte. Pan-

Pâine f£cut£ în cas£ Ingrediente: 350 g f£in£ neagr£, 280 g f£in£ graham, 120 gr f£in£ integral£ de grâu spelta, 470 ml ap£ cald£, 1 linguri҄£, 1 linguri҄£ zah£r de cocos sau brut, 1 lingur£ ulei, 1+1/2 linguri҄£ drojdie uscat£, 1 lingur£ de semin҄e de susan, in, ƪoarea-soarelui, dovleac Mod de preparare Fr£mânt£ aluatul în cuva maèinii de f£cut pâine la programul de fr£mântat èi dospit de 1:20 h. Pune în ordine urm£toarele ingredientele în maèina de pâine: apa, uleiul, f£ina, drojdia, sarea, zah£rul èi semin҄ele. Dup£ ce se fr£mânt£ èi dospeète, împarte aluatul în dou£. Preg£teète dou£ forme în care ai aèternut hârtie de copt. Pune aluatul în forme èi unge-l cu un amestec din ap£, f£in£ èi ulei. Se face o past£ ca o ciulama. Unge pâinea, cu o pensul£, cu aceast£ past£. Astfel se vor lipi mai bine semin҄ele de pâine èi nu vor c£dea. Presar£ semin҄e peste pâine èi las£ s£ mai creasc£ în forme aproximativ 20 de minute.

Mi-am pus puterile la încercare èi am ales s£ nu renunì, chiar dac£ proiectul mi-a f£cut zilele amare! Am reuèit dup£ zece încerc£ri.

Ou decorativ kanzashi

Coace pâinea în cuptorul preînc£lzit pe gr£tarul din mijloc la 200 ºC , 35 de minute. Pentru a ajuta pâinea s£ capete crust£ èi s£ Ƥe pufoas£ pune în cuptor o crati҄£ cu ap£. Dup£ ce este gata, scoate pâinea pe un gr£tar s£ se r£ceasc£.

Începem pas cu pas èi cu mult£ r£bdare. Lu£m o panglic£ de satin verde (dvs. alegeìi culoarea care doriìi) èi un ou din styrofoam. În jurul oului învârtiìi uèor panglica. În acelaèi timp o lipiìi cu silicon Ƥerbinte. Este important s£ lipiìi èi pe partea de jos èi pe partea de sus de Ƥecare dat£ ca s£ nu se destrame. Mie mi s-a întâmplat de câteva ori acest lucru, aèa c£ Ƥìi atenìi.

glicile galbene le-am lipit pe jum£tate, o parte peste cealalt£. Pe cele portocalii le-am intersectat cu cele galbene èi am obìinut o petal£ neobiènuit£. Toate petalele le-am lipit cu silicon Ƥerbinte în form£ de suport. Oul l-am prins de suportul pe care am pus mai mult silicon Ƥerbinte. Cu aceasta am terminat oul kanzashi. Acum avem trei ou£ decorative în trei tehnici diferite. Pentru articolul urm£tor am câteva idei. R£mâne de v£zut dac£ le voi realiza. Îmi pun la încercare experienìa. Nu am de gând s£ renunì. Mahatma Gandhi a spus: „Fii tu însu҄i schimbarea pe care vrei s£ o vezi în lume”. Voi asculta de el. Monica MICLEA

Pagin£ redactat£ de Mariana STRATULAT

REiETA S$PT$MÂNII

PROGRAM TV / COMEMOR$RI

11 aprilie 2020 ORA DE TRANSMISIE ESTE ORA ROMÂNIEI

SÂMB$T$, 11 APRILIE 10,00 Vreau s£ Ƥu s£n£tos! (r) 11,30 România veritabil£ (r) 12,00 Replay (R) 13,00 Edi҄ie special£ *Bilant cazuri coronavirus 13,10 Chipurile României 14,00 Telejurnal 16,00 O dat-n via҄£ 20,00 Telejurnal 22,00 Serial *Ecaterina

10,00 Mic dejun cu un campion R 12, 00 Desc£leca҄i în Carpa҄i R 12,30 Cap compas *Grecia R 13,00 Gala umorului (R) 15,00 Femei de 10, b£rbati de 10 R 17,00 Zile cu stil R 18,00 Memorialul Durerii R 19,00 Telejurnal 20,10 Film* Pierdu҄i în jungl£

DUMINIC$, 12 APRILIE

LUNI, 13 APRILIE 10,00 Edi҄ie special£ 12,00 Telejurnal 13,00 Edi҄ie special£ * Bilant cazuri coronavirus 13,15 Discover Romania (r) 13,30 Universul credin҄ei (r) * Paèi spre Înviere (I) 14,00 Telejurnal 17,00 Serial * Yanxi, palatul suspinelor 20,00Telejurnal

MAR҃I, 14 APRILIE 10,00 Edi҄ie special£ 12,00 Telejurnal 13,15 Discover Romania (r) 13,30 Universul credin҄ei * Paèi spre Înviere (r) 14,00 Telejurnal 17,00 Serial * Yanxi, palatul suspinelor 18,00 Nadine (r) 20,00 Telejurnal 22,00 Legende si mistere

MIERCURI, 15 APRILIE 10,00 Edi҄ie special£ 12,00 Telejurnal 13,00 Edi҄ie special£ * Bilant cazuri coronavirus 13,15 Discover Romania (r) 14,00 Telejurnal 15,00 Convie҄uiri 17,00 Serial * Yanxi, palatul suspinelor 18,00 Nadine (r) 21,00 România 9 22,00 Izola҄i în România (r)

JOI, 16 APRILIE 10,00 Edi҄ie special£ 12,00 Telejurnal 13,15 Discover Romania. 13,30 Universul credin҄ei (r) * Paèi spre Înviere (IV) 14,00 Telejurnal 17,00 Serial * Yanxi, palatul suspinelor 18,00 Maic£ pentru 100 de copii (r) 20,00 Telejurnal 21,00 România 9 22,00 Suferin҄ele creètinilor

VINERI, 17 APRILIE 10,00 Edi҄ie special£ 12,00 Telejurnal 13,00 Edi҄ie special£ * Bilant cazuri coronavirus 13,30 Universul credin҄ei (r) * Paèi spre Înviere (V) 14,00 Telejurnal 15,00 Opre Roma 17,00 Serial * Yanxi, palatul suspinelor 18,00 Universul credin҄ei 20,00 Telejurnal 21,00 Miracolul: EU (I) 21,10 Film * Patimile lui Hristos

Pe data de 17 aprilie curent se împlineète un an de la moartea unui om cu inim£ bun£ èi mare prieten

Pe data de 12 aprilie se împlineète un an de când ne-am desp£r҄it pentru totdeauna de draga noastr£

Pe data de 6 aprilie 2020 s-au împlinit 40 de zile de când ne-a p£r£sit pentru totdeauna dragul nostru

gCIOPU FILIP - LIPA (1936 - 2019) din Alibunar

DORICA MARCU (1954 - 2019) din Torac

AUREL BERLOVAN în etate de 69 de ani din Belgrad n£scut la Seleuè

SÂMB$T$ 11 APRILIE

DUMINIC$, 12 APRILIE 10,00 În gr£dina Danei 13,00 Edi҄ie special£ * Bilant cazuri coronavirus 14,00 Telejurnal 14,30 Politic£ èi delicate҄uri 15,30 Film * Jocul destinului 17,00 Prietenii incredibile 18,00 Papa Francisc - vorbe èi fapte 20,00 Telejurnal 21,00 O dat£-n via҄£

15

10,30 Repere sacre * Sfânta Liturghie a Învierii Domnului 12,30 Credo * Urbi et orbi 13,30 Duminica Ƥlmului românesc * Expresul de Buftea 18,00 Re҄eaua de idoli Redifuzare 18,50 Filler * La umbra crucii tale 19,00 Telejurnal 20,10 Film * Atunci i-am condamnat pe to҄i la moarte

Nu te vom uita niciodat£. Prietenul lui cel mai bun Ion Barbu - Dumbr£van cu so҄ia Elena din Nicolin҄.

Familia îndoliat£: Ƥul Daniel èi Ƥica Daniela cu familia.

Vei Ƥ mereu în gândurile èi amintirile noastre. Sora Anuica èi nepotul Matias din Alibunar.

RTV 2 PROGRAMUL ÎN LIMBA ROMÂN$ Nu rataìi emisiunile noastre pe canalul 2 de televiziune

LUNI, 13 APRILIE 10,00 Câètig£ România! 12,00 Telejurnal 13,00 Cultura minorit£҄ilor 13,30 Regatul s£lbatic 14,00 Documentar* Între cer èi mare 15,00 Teleècoala 16,00 Serial* Putere èi inocen҄£ 17,00 România… în bucate R 17,40 Prim£vara amintirilor 19,00 Telejurnal 20,10 Film* Diagnostic: delicios

MAR҃I, 14 APRILIE 10,00 Câètig£ România! R 12,00 Telejurnal 13,30 Regatul s£lbatic 14,00 Documentar * Între cer èi mare 15,00 Teleècoala * Clasa XII * Chimie organic£ 15,30 Teleècoala*Clasa XII * Matematic£ 16,00 Serial * Putere èi inocen҄£ 17,40 Prim£vara amintirilor 19,00 Telejurnal 20, 00 D’ale lu’ Mitic£ (R) 21,00 Destine ca-n Ƥlme R

DUMINIC$ - 12 aprilie Magazin TV 12,00 Teleclub (a doua duminic£ din lun£) 21,00 LUNI - 13 aprilie Magazin TV (r)

21,30

MARiI - 14 aprilie Magazin TV (r) 04,10 Drag mi-e cântecul èi jocul (r) 05,10; 15,40 MIERCURI - 15 aprilie Bun£ seara, Voivodin£ 20,30

Tv Banat VÂRfE҃

(Emisiunile în limba român£) gtiri - ora 18,10 în Ƥecare zi lucr£toare

JOI, 16 APRILIE 10,00 Câètig£ România! R 12,00 Telejurnal 13,30 Natur£ èi aventur£ (R) 15,00 Teleècoala * Clasa XII * Limba èi literatura român£ 15,30 Teleècoala * Clasa XII * FilosoƤe 16,00 Serial * Putere èi inocen҄£ 17,00 România… în bucate R 19,00 Telejurnal 20,10 Film * Cronica unei obsesii

VINERI, 17 APRILIE 10,00 Câètig£ România! R 12,00 Telejurnal 12,55 Filler Ecce Via 14,00 Documentar* Între cer èi mare 16,00 Serial * Putere èi inocen҄£ 17,10 Film animatie * Planeta comorilor 19,00 Telejurnal 20,10 Film* Corul 22,10 Documentar * Parintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu

03,20 09,00

Drag mi-e cântecul èi jocul (r)

10,30

VINERI - 17 aprilie Paleta Drag mi-e cântecul èi jocul Perle

17,00 17,30

SÂMB$T$ - 18 aprilie Paleta (r)

08,10

16,00

Radio 3 Novi Sad programul în limba română

Printre noi - ora 21,10 - mar҄i

MIERCURI, 15 APRILIE 10,00 Câètig£ România! R 12,00 Telejurnal 12,55 Filler Ecce Via 13,00 Cultura minorit£҄ilor *Mozaika 14,00 Documentar* Între cer èi mare 15,00 Teleècoala * Clasa XII * Limba èi literatura român£ 15,30 Teleècoala*Clasa XII * Istorie 16,00 Serial * Putere èi inocen҄£ 17,40 Prim£vara amintirilor 22,00 Câètig£ România! (R)

JOI - 16 aprilie Bun£ seara, Voivodin£ (r)

RADIO TELEVIZIUNEA PANCIOVA Programul radio în limba român£ Miercuri – 17,oo Emisiunea ,,ORIZONTURI ROMÂNEgTI” Duminic£ – 16,oo ,,ORIZONTURI ROMÂNEgTI” (R) Programul TV în limba român£ Sâmb£t£ – 19,40 „Bun£ ziua” Mar҄i – 13,00 „Bun£ ziua ” (R) RADIO TELEVIZIUNEA COMUNEI COV$CI҃A

Redac҄ia Programului în limba român£ Programul radio zilnic între orele 11-12 programul informativ LUNI: Repriza a III-a MAR҃I: Actualit£҄i MIERCURI: Z£ri panonice JOI: Pun҄i culturale; emisiune seral£ de la 19-23 ,,Joia b£n£҄ean£” - Emisiune distractiv£ (contact) VINERI: La sfârèit de s£pt£mân£ SÂMB$T$: Uzdinul - Zon£ speciƤc£ DUMINIC$: Ce simt, ce gândesc Programul TV MIERCURI între orele 16 - 18 Emisiune în limba român£ Interferen҄e În reluare sâmb£ta între orele 12 -14

(pe lungimea de undă ultrascurtă cu frecvenţele de 100 şi 107,1 megaherţi)

SÂMB$T$, 11 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 De la o melodie la alta 11.00 gtiri 11.05 Panorama cultural£ 18.00 Radiojurnal 18.10 Evantai distractiv 19.00 Sâmb£ta cu prietenii 20.00 Vibra҄ii DUMINIC$, 12 APRILIE 10.00 gtiri èi Ortodoxie 11.00 gtiri 11.05 Emisiunea pentru ascult£torii de la sate 18.00 Radiojurnal 18.10 Tezaur b£n£ìean 19.00 Din suƪetul românului 20.00 Roman҄e LUNI, 13 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 Împreun£ cu d-voastr£ 11.00 gtiri 11.05 Emisiunea pentru ascult£torii de la sate 18.00 Radiojurnal 18.15 Lunea sportiv£ 19.00 Orizonturi voivodinene 20.00 gtiri 20.05 Caleidoscop muzical Program nocturn 22.00 Armonii nocturne 23.30 Muzic£ uèoar£ 02.00 Muzic£ cult£ 04.00 Muzic£ popular£

Drag mi-e cântecul èi jocul (r)

09,00

LUNI ǧSÂMB$T$ 13 aprilie - 18 aprilie Muzic£ popular£ româneasc£ Telejurnal

18,25 18,30

DUMINIC$ - 19 aprilie Teleclub 12,00 Redifuzare luni, la ora 03,00 èi 09,00, marìi, la ora 11,00 çi sâmb£t£, la ora 16,00.

MAR҃I, 14 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 Împreun£ cu d-voastr£ 11.00 gtiri 11.05 Împreun£ cu d-voastr£ 18.00 Radiojurnal 18.15 Cântec èi voie bun£ 19.00 Cronica Alib. èi Plandiète 19.30 Cronica comunei Panciova 20.00 gtiri èi refrene MIERCURI, 15 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 Împreun£ cu d-voastr£ 11.00 gtiri 11.05 Împreun£ cu d-voastr£ 18.00 Radiojurnal 18.15 O desag£ èi un drum 19.00 Radiospectru 20.00 gtiri 20.05 Moment muzical JOI, 16 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 Împreun£ cu d-voastr£ 11.00 gtiri 11.05 Împreun£ cu d-voastr£ 18.00 Radiojurnal 18.15 Univers ècolar 19.00 Cadran cultural 20.00 gtiri 20.05 Izvoare folclorice VINERI, 17 APRILIE 10.00 Buletin de ètiri 10.10 Împreun£ cu d-voastr£ 11.00 gtiri 11.05 Împreun£ cu d-voastr£ 18.00 Radiojurnal 18.15 Muzic£ pe gustul T£u 19.00 Actualitatea s£pt£mânii 20.00 gtiri 20.05 Pop itinerar Program nocturn 22.30 Teatru la microfon 23.30 Portativ 00.30 Muzic£ uèoar£ 02.00 Muzic£ cult£ 04.00 Muzic£ popular£

ECOLOGIE/PUBLICITATE

11 aprilie 2020

SĂNĂTATE 

Cum ne afectează aerul poluat din casă  Potrivit Organizației  Mondiale a Sănătății,  peste 4 milioane  de oameni mor  prematur din cauza  bolilor cauzate de  aerul poluat din  casă. Pentru a reduce  riscul de îmbolnăvire  este important să  identifi  cați poluanții. 

P

rincipala sursă de poluare  în interior este fumul de  țigară  din  cauza  sutelor  de  substanțe  poluante  pe  care  le  conține.  Acesta  cauzează  cancer  de  plămâni.  Fumul  de  țigară  îl  absorb  perdelele,  țesăturile  și  covoarele,  așa  că  substanțele  nocive  sunt  emise  în  aer  încă  mult timp. Singura modalitate să  scăpați  de  ele  este  să  interziceți  fumatul. Cel  mai  cunoscut  poluant  din  interior  este  monoxidul  de  carbon.  Este  vorba  despre  un  gaz  incolor  și  fără  miros  care  se  eliberează  în  cantități  mari  de  la  sobe ce funcționează pe gaz, prost  întreținute și defectate.  Urmează  compușii  organici  și  volatili  care  sunt  ușor  de  recunoscut  datorită  mirosului  de  solvenți.  Între  acești  compuși  se 

CALENDARUL GRÃDINARULUI  ÎN APRILIE  Nu neglijați plantele de interior Aprilie este o lună cu multe activități pentru orice grădinar. 

Plante de grădină

numără benzenul și formaldehida.  Mobilierul,  produsele  de  între‐  ținere,  parfumurile,  accesoriile  și  lipiciul  pot  elibera  compuși  organici și volatili.  Dacă  aveți  animale  de  companie înseamnă că veți fi   expuși  la acarieni și alergeni proveniți din  părul  și  saliva  acestora.  Aceștia  sunt  doi  alergeni  care  provoacă  astm și alergii. La acestea se adaugă  mucegaiurile  care  se  dezvoltă  în  medii umede, praful și polenul. 

Ce puteți face? Îmbunătățiți  ventilația  ‐   Ventilația  necorespunzătoare  face  ca  particulele  poluante  să  rămână  mult  timp  în  aer.  Deschideți  geamurile și ușa de cel puțin două,  trei  ori  pe  săptămână.  În  timp  ce  faceți  baie  sau  gătiți,  este  bine  să  includeți  aspiratorul  ca  să  opriți  poluarea și să reduceți umezeala. 

Umpleți  casa  cu  plante  de  interior  –  Dacă  nu  vă  permiteți  fi  ltre  scumpe  pentru  purifi  carea  aerului,  umpleți  casa  cu  plante  de  interior,  între  care  dracena  și  sansevieria.    Ele  absorb    bioxidul  de  carbon  și  ajută  la  eliminarea  formaldehidelor.  Este  necesar  ca  planta  să  fi  e  sănătoasă  pentru  a  putea  să  purifi  ce  aerul.  În  caz  contrar  poate  să  emane  poluare  naturală în aer.  Eliminați  mirosurilore  pe  cale  naturală.  Folosiți  produse  fără  miros  și evitați  spray‐uri cum  ar  fi    deodoranturile,  soluțiile  pentru  curățarea  covoarelor  și  odorizantele.  Ca  să  eliminați  mirosurile din bucătărie folosiți suc  de lămâie și bicarbonat de sodiu.  Scăpați  de  alergeni.  Schimbați  des  lenjeria  de  pat,  dați  cu  aspiratorul  și  țineți  fereastra  deschisă în timp ce uscați rufele. 

Divizați plantele perene, între care: irișii, crizantemele, margaretele,  crinul sărbatic, brumărelele.  Mutați afară mușcatele și fuschia, schimbați‐le ghiveciul și udați‐le.  Plantați fl  ori anuale (gălbenele, cârciumăresele…), dar și bulbii fl  orilor  de vară (dalia, gladiolele, crinii). Pregătiți solul cu fertilizant.  Tăiați plantele care înfl  oresc cu bulbi de primăvară, între care lalelele  sau  narcisele.  Nu  tăiați  și  frunzele,  pentru  că  acestea  vor  continua  să  crească și să asigure nutrienți bulbilor care îi vor ajuta să reziste până la  primăvara viitoare.  Plantați tufe  de tradafi  ri pentru ca aceștia să își înceapă creșterea.  În  cazul  în  care  în  grădină  aveți  un  iaz,  jumătatea  lui  aprilie  este  momentul să plantați plante acvatice. Îndepărtați buruienile. 

Plante de interior  Deși  acum  e  sezonul  plantelor  de  grădină,  aveți  grijă  deopotrivă  și  de  plantele  de  interior.  Îndepărtați  frunzele îngălbenite și resturile moarte.  Utilizați spray‐uri sau o cârpă moale să  curățați frunzele de praf. Rotiți  plantele  astfel  încât  să  aibă  parte de lumină pe toate părțile și să se  dezvolte în mod echilibrat.  Violetele  de  parma  trebuie  mutate  din  locurile  luminoase  în  altele  mai umbroase pentru ca soarele să nu ardă frunzele lor.  Tăiați  sau  ciupiți  vârfurile  plantelor  pentru  că  astfel  stimulați  creșterea acestora și formarea mlădițelor.  Dacă  scoateți  afară  plantele  de  interior,  faceți  acest  lucru  treptat,  deoarece  plantele  sunt  încă  sensibile  la  lumină  și  la  temperatură.  Este  recomandat  să  le  asigurați  protecție  de  lumină  cu  soare  mai  puternic,  dar și de temperaturile scăzute care încă mai pot caracteriza nopțile de  aprilie.

Pagină realizată de Marina ANCAIŢAN