Data Loading...

39(3808) Flipbook PDF

26 septembrie 2015

881 Views
63 Downloads
FLIP PDF 17.84MB

ACTUALITĂŢI

2

Premierul Vučić în Statele Unite

Ziar al românilor din Serbia VOIVODINA

3

Fereastra noastră spre Europa

www.libertatea.rs ANUL LXX NR. 39 (3808)

SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 2015

FONDATĂ ÎN 1945

PREŢUL 20 DINARI

Fără 4,4 miliarde de dinari de la Republică, se vor stopa toate proiectele

COMUNA VÂRŞEŢ

8

ÎN URMA EDIŢIEI A 58-A A „ZILELOR CULESULUI DE STRUGURI”

„Balul Strugurilor” este unic şi specific CALEIDOSCOP

10

UZDIN

O adevărată paradă de nestemate folclorice

Două zile de ritmuri tinereşti SPORT

11

O NOUĂ REALIZARE DEOSEBITĂ A TALENTATEI JUCĂTOARE DE TENIS DE MASĂ, IZABELA LUPULESCU

Vineri şi sâmbătă, 18 şi 19 septembrie a. c., pe scena Căminului Cultural „Doina” din Uzdin s-a desfăşurat cea de-a XXVII-a ediţie a Festivalului de Muzică Uşoară „Tinereţea cântă”. Spectatorii, participanţii şi oaspeţii au fost salutaţi de Stelian Miclea, preşedintele „Tineretului muzical” din Uzdin, iar ediţia din acest an a fost inaugurată de Anişoara Ţăran, coordonator pentru Învăţământ la Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia. Festivalul a fost compus din două părţi. Prima parte a fost dedicată soliştilor vocali din Serbia. Pe primul loc s-a plasat Andreea Ioana Şoşdean din Uzdin cu melodia „Am greşit”. Sâmbătă, 19 septembrie a. c. în cadrul concursului internaţional i-am ascultat pe soliştii din România şi laureaţii primei seri. Pe primul loc s-a plasat Gabriela Ingrid Nicolaescu, cu melodia „Mi-e dor de tine”. Juriul a acordat şi un Premiu special, respectiv Premiul publicului, care a revenit duetului Cristian Puia şi Ileana Puia. Premiul pentru debut a fost conferit Ionelei Sfera din Vârşeţ. Un premiu special al concursului internaţional a revenit solistei Andreea Ioana Şoşdean. Pag. 12

NOI RECUNOŞTINŢE AUTORILOR EDITURII „LIBERTATEA”

EUROBOARD

Călătoriile din amintiri ale lui Costa Roşu, premiate la Bucureşti Pag. 12

14

50 de milioane euro pentru proiectele de cooperare româno-sârbă CASA ROMÂNEASCĂ

20

Bucurie, armonie, emoţii şi optimism, transmise prin muzică

DESPRE ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ...

• Starea actuală ne îngrijorează • Elevii care ar putea să frecventeze cursurile la clasele cu limba de predare română sunt înscrişi la secţiile sârbeşti Pag. 5

DE ANI DE LIBERTATE FLORIN RAŞA Provocarea cea mai mare pentru un ziarist este să-şi reţină cititorii Pag. 15

 

Viaţa este o succesiune de momente. A-l trăi pe fiecare înseamnă a reuşi. Corita Kent

LA SATU NOU

Sărbătorirea marelui jubileu Pag. 7

ACTUALITĂŢI

26 SEPTEMBRIE 2015

Eufrozina Greoneanţ

În toiul crizei refugiaţilor, când se închid treceri de frontieră, traficul rutier fiind tot mai dificil, în atenţia opiniei publice a fost readus proiectul „Belgradul pe apă” - un proiect care, de la bun început, a ridicat multe semne de întrebare – care ar fi rostul acestui proiect, ce vrea, de fapt, investitorul străin şi care ar fi beneficiile de care ar avea parte statul sârb. Alta este povestea pentru simplul cetăţean, muncitorul care încă mai speră la un loc de muncă. La acest capitol am sta bine. La realizarea proiectului, care este estimat la 3,5 miliarde euro, vor fi angajate firme de construcţie autohtone, oferindu-se astfel posibilitatea de noi angajări în câmpul muncii. La toate acestea mai adăugăm şi faptul că în urma vizitei prim-ministrului Serbiei, Aleksandar Vučić, la Washington, care este considerată a fi una foarte reuşită, se anunţă că mai mulţi antreprenori americani sunt interesaţi să investească în Serbia, deocamdată existând certitudinea că două companii din S.U.A. vor angaja cel puţin 2.500 de muncitori. Duminică, 20 septembrie a.c., la Belgrad a avut loc Parada Demnităţii 2015, fără ca securitatea cetăţenilor din Serbia să fie periclitată. În octombrie, premierului Vučić va efectua o vizită în Federaţia Rusă. Aşa s-a stabilit la recenta întâlnire dintre Vučić şi ambasadorul Rusiei, Aleksandar Čepurin. După cum a anunţat primarul Belgradului, Siniša Mali, s-au făcut primele demersuri concrete pentru realizarea mult anunţatului proiect „Belgradul pe apă”. Oraşul gazdă a curăţat terenul unde vor începe construcţiile, iar investitorul străin a depus 20 de milioane euro. Odată făcut primul pas, urmează realizarea în sine a proiectului, care prevede o serie de momente cheie. Piatra de temelie va fi pusă pe 27 septembrie de către premierul Aleksandar Vučić şi Hilsa Muhamed al Abar, directorul firmei investitor IGM din Emiratele Arabe, urmând

Şi totuşi – „Belgradul pe apă” semnarea contractelor cu o serie de hoteluri renumite din întreaga lume. Pentru a se motiva proiectul „Belgradul pe apă”, care a stârnit diverse comentarii publice, Siniša Mali a ţinut să sublinieze că cele 100 de hectare, suprafaţa prevăzută în proiect, nu vor fi vândute partenerului arab, ci vor fi date „în arendă”. El a mai spus că în realizarea proiectului, care este estimat la 3,5 miliarde euro, vor fi angajate întreprinderi de construcţie autohtone, deschizându-se astfel posibilitatea de noi angajări în câmpul muncii. După cum a punctat Mali, clauzulele din proiect prevăd ca 32 % din spaţiul comercial să fie în proprietatea Guvernului Serbiei, iar 20 la sută din proiect trebuie realizat în următorii 20 de ani. Deocamdată se ştie că cele 296 de apartamente care se vor construi sunt deja puse în vânzare începând cu 3 octombrie, când se va face public şi preţul metrului pătrat. Există deja 6.000 de interesaţi, iar până în anul 2019 trebuie finalizată gara „Prokop”, unde va fi amplasată Gara Centrală din Belgrad.

este încă un mare pas simbolic în discriminarea unor astfel de apariţii”. El a menţionat că această Paradă a Demnităţii a decurs fără incidente, aducând cuvinte de laudă la acţiunea organelor de stat competente care au asigurat securitatea participanţilor.

Un Pride reuşit la Belgrade După cum a fost anunţat din timp, duminică, 20 septembrie a.c., la Belgrad a avut loc Parada Demnităţii 2015. O zi în faţa paradei, organizatorii au făcut public anunţul prin care s-a comunicat că au fost obţinute avizurile necesare şi că Ministerului de Interne a revenit obligaţia păstrării ordinii şi liniştii publice, nefiind permis, sub nicio formă, ca securitatea cetăţenilor din Serbia să fie periclitată. Parada Demnităţii a început în jurul orei 11,00 în Parcul Pionierilor din capitală, iar întâlnirea participanţilor a avut loc pe platoul din faţa Guvernului Serbiei, decurgând fără de incidente. În orice societate, implicit şi în ţara noastră, cert că există păreri pro şi contra vizavi de această apariţie şi acest gen de parade. Pe de o parte, există acuze serioase, iar pe de cealaltă încurajări. În urma paradei, ombudsmanul Saša Janković a afirmat că „acesta

Întâlnirea lui Vučić cu ambasadorul Rusiei, Aleksandar Čepurin Duminică, premierul Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei, Aleksandar Čepurin. Cu această ocazie, Vučić şi Čepurin au abordat problemele internaţionale şi cele din regiune, cauzate de fluxul foarte mare de refugiaţi. De asemenea, a fost pusă în discuţie proxima vizită a premierului Vučić Federaţiei Ruse, care va avea loc în luna octombrie.

Efectele fluxului de refugiaţi Povestea refugiaţilor nu este deloc uşoară. Fie că Serbia este doar un segment din imensa ruta ce duce spre Occident, fie că unii dintre ei vor române doar o perioadă mai îndelungată în ţara noastră, se vor simţi represalii asupra economiei şi a altor domenii din viaţa publică. După cum a subliniat Rasim Ljajić, Ministrul Comerţului, Turismului şi Telecomunicaţiilor, într-un interviu acordat publicaţiei „Kurir”, Serbia va suferi pagube de milioane din cauza închiderii frontierelor cu ţările vecine, provocate de criza refugiaţilor: „Pagubele se vor exprima în milioane euro, deoarece atât Croaţia, cât şi Ungaria, sunt parteneri importanţi în comerţul exterior al Serbiei. Pe lângă aceasta, ambele state sunt ţări de tranzit când este vorba despre plasarea mărfi din Serbia pe pieţele terţe”. În prezent, Serbia depune eforturi serioase pentru a face faţă acestei situaţii deloc simple. În acest sens, Guvernul Serbiei a deschis cont curent pe care persoanele private şi toţi aceia care simt necesitatea de a ajuta, vor putea să doneze bani. Conform celor afirmate de Aleksandar Vulin, ministrul Muncii, cu ocazia vizitei la punctul de frontieră cu Croaţia, Batrovci, au ajuns primele încasări şi anume Norvegia a virat deja 3,5 milioane euro.

Premierul Vučić în Statele Unite Întâlnirea Vučić-Putin va avea loc în 28 octombrie, la Moscova

Florin Ursulescu În perioada 15-17 septembrie a.c., premierul Serbiei, Aleksandar Vučić, a fost în vizită oficială în Statele Unite, la invitaţia vicepreşedintelui american Joe Byden. În cadrul primei întâlniri avute la Washington, vicepreşedintele Byden a spus că Statele Unite trebuie neapărat să trimită mai mulţi investitori în Serbia, aceasta constituind un semn şi pentru toţi ceilalţi pentru că Serbia este o ţară pusă în ordine. Înaltul demnitar american a subliniat că Serbia trebuie să continuie reformele, deoarece acesta va fi cel mai bun mod ca ţara să prospereze din toate punctele de vedere. El a adăugat că în acest sens se va angaja personal. Cât priveşte investiţiile în Serbia, Byden a spus premierului sârb că prin conjugarea forţelor celor două părţi vor fi animate marile companii să vină şi să-şi desfăşoare activitatea în Serbia. Vučić şi Byden au discutat şi despre criza refugiaţilor în Europa, precum şi despre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. În următoarea convorbire în Statele Unite, Aleksandar Vučić a purtat discuţii cu preşedintele Băncii Mondiale Kim, care i-a comunicat că în viitorul apropiat Serbia va primi 100 de milioane dolari. Kim a spus că Banca Mondială nu numai că va ajuta Serbia, ci doreşte ca ea să devină exemplu pentru toate celelalte ţări din regiune, demonstrând prin muncă şi perseverenţă că se pot obţine rezultate însemnate. Vučić s-a întâlnit şi cu reprezentanţi a cca 20 de companii americane. El a prezentat argumente cu scopul de a-i convinge să investească în Serbia. În cadrul vizitei în S.U.A., Vučić a discutat şi cu secretarul de stat american John Kerry, temele abordate fiind similare celor discutate în cadrul dialogului Vučić-Byden. Vučić a reamintit că Belgradul va continua dialogul cu Priština şi

FONDATOR: CONSILIUL NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE / Săptămânal editat de Casa de Presă şi Editură “Libertatea” Director: Nicu CIOBANU Redactor responsabil: Teodora SMOLEAN

Premierul sârb, Aleksandar Vučić, se va întâlni oficial cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova, în 28 octombrie a.c. În timpul vizitei în capitala Rusiei, unde va fi întâmpinat la cel mai înalt nivel de stat, premierul sârb se va întâlni şi cu premierul rus Dmitri Medvedev. Împreună cu premierul Vučić, la Moscova va călători şi un număr mare de oameni de afaceri. La criza imigranţilor s-a referit zilele trecute şi cancelarul german Angela Merkel, care a spus că Germania doreşte să ajute, dar nu poate singură. Criza imigranţilor nu este numai o provocare pentru Germania, ci şi pentru întreaga lume. că au fost conformate, nu fără mari dificultăţi, patru acorduri. Premierul sârb a mai spus, în timpul vizitei în S.U.A., că Serbia va da totul de la sine pentru a fi asigurată stabilitatea în regiune, îndeosebi în Bosnia şi Herţegovina. Potrivit cuvintelor sale, Serbia constituie un factor al stabilităţii în regiune, deşi situaţia este foarte fragilă, dar e bine că suntem cu toţii conştienţi de urmări în caz că am acţiona iresponsabil. După încheierea vizitei în Statele Unite, premierul Vučić şi-a exprimat satisfacţia faţă de rezultatele vizitei şi a mai menţionat că un rezultat concret este faptul că deocamdată două companii americane vor angaja în Serbia peste 2.500 de persoane.

A fost deschis Horgoš I, punct de trecere a frontierei cu Ungaria În sfârşit, în situaţia foarte complicată creată de criza imigranţilor în regiunea noastră, a fost comunicată şi o ştire bună. Miniştrii de Interne ai Serbiei şi Ungariei, Nebojša Stefanović şi Sandor Pinter, au convenit să fie deschis

punctul de trecere a frontierei Horgoš I. Ministrul sârb a declarat că prioritate va avea transportul internaţional, ceea ce este în interesul cetăţenilor. La rândul său, Pinter a spus că situaţia extraordinară necesită şi soluţii extraordinare, care au fost găsite împreună cu Guvernul Serbiei. În momentul de faţă este foarte greu de urmărit evoluţia situaţiei legate de imigranţi, care vin în număr tot mai mare din ţări în care bântuie războaie sau din ţări practic devastate. După ce Croaţia a fost aspru criticată de Ungaria, iar Slovenia şi Croaţia de Austria, autorităţile de la Zagreb au luat încă o măsură incorectă. Ele au închis punctul de trecere a frontierei Batrovci, fiind împiedicat traficul rutier, fapt care va aduce mari prejudicii economiei sârbe. Ministrul de Interne al Serbiei, Nebojša Stefanović a apreciat că ţara vecină, Croaţia, nu este în stare să facă faţă crizei imigranţilor. El a mai spus că ţara noastră poate asigură tranzit, dar nu şi cazare trainică pentru imigranţi. Mai trebuie spus că România şi Croaţia critică aspru Ungaria din cauză că ea ridică ziduri de-a lungul frontierei cu aceste ţări.

Syriza a învins din nou la alegerile din Grecia Partidul elen de stânga, Syriza, a învins convingător la alegerile parlamentare, care au avut loc duminică, 20 septembrie. Pentru acest partid a votat 35,54% din electorat, în timp ce principalul adversar, Noua Democraţie, partid conservator, a obţinut 28,07% din numărul total de voturi. Potrivit rezultatelor neoficiale, Syriza va avea 145 din numărul total de 300 de locuri în Parlament, iar Noua Democraţie 75. Liderul Grecilor Independenţi, Panos Kamenas, a anunţat că partidul său, cu 3,7% din totalul de voturi şi zece mandate, va intra din nou în guvern de coaliţie cu Syriza. Lui Alexis Tsipras, premierul care nu demult şi-a prezentat demisia, îi sosesc din toate părţile felicitări, iar preşedintele Franţei, Francois Hollande, spune că victoria Syrizei este un succes important atât pentru Grecia, cât şi pentru Europa. După ce a aflat rezultatele alegerilor, liderul Syrizei, Tsipras, a declarat: Victoria noastră este victoria poporului. Va fi nevoie să se depună mari eforturi pentru ca ţara să se poată reface.

Redacţia: Marina ANCAIŢAN, Eufrozina GREONEANŢ, Ana GINU, Tiberiu LĂPĂDAT, Dan MATA, Ion MĂRGAN, Ionel MIAT, Valentin MIC, Radomir MUNĆAN, Florin RAŞA, Mariana STRATULAT, George SUBU; Machetare artistică: Mihaela DAVID, Tehnoredactare computerizată: Silvia TRUIA, Marin GAŞPĂR (tehnoredactor/web-master). Preluarea fragmentară sau în totalitate a textelor apărute în ziarul “Libertatea”, fără consinţământul Redacţiei este interzisă; ANUNŢURILE DE PUBLICITATE se primesc pe adresa redacţiei: Ž. Zrenjanina 7, 26000 Panciova, tel/fax: 013/35 34 01 şi 013/34 64 47; [email protected]. Tipografia: DOO “MAGYAR SZO KFT”

Editarea săptămânalului Libertatea este subvenţionată de Secretariatul Provincial pentru Cultură şi Informare Publică

VOIVODINA

26 SEPTEMBRIE 2015

CONFERINŢA PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRIILOR PE RELAŢIA VOIVODINA-UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN PERIOADA 2007-2013

Avem motive să fim mulţumiţi cu proiectele realizate în Voivodina lângă aceasta, cel de-al treilea ţel ne-a fost (şi noi l-am realizat), screeningul sistemului „48 de ore” în toate comunele, pentru ca să stabilin o comunicare mai uşoară între cetăţeni şi administraţie, a declarat secretarul Bugarski şi a adăugat că, pe lângă Fondul pentru Afaceri Europene, s-a format şi o academie care în viitorii 7 ani va instrui circa 1000 de persoane care să fie pregătite să răspundă cerinţelor Uniunii Europene.

La această conferinţă au fost prezentate rezultatele şi activităţile care realizate la proietce şi infnroamrea părţilor interesate, în primul rând a autoguvernprilor locale, despre posibilităţile de dezvoltare a condiţiilor pentru realizarea proicetelor din fondurile Uniunii Europene în cadrul autoguvernărilor locale, în perioada următoare de program.

ZORAN RADOMAN, SECRETAR PROVINCIAL PENTRU FINANŢE

Fără 4,4 miliarde de dinari de la Republică, se vor stopa toate proiectele Obligaţia constituţională a separărilor bugetare de şapte la sută pentru Voivodina nu se respectă, astfel că în fiecare an Provincia rămâne fără 40 miliarde de dinari. gând că în viitoarele şase luni vor fi alegeri şi că în conformitate cu aceastea, orice neexecutare a bugtului se reflectă asupra standardului de viaţă al cetăţenilor, ceea ar putea servi ca acuzare politică a adversarilor politici că Guvernul Provincial este incapabil.

Ministrul Vujović nu se anunţă

acă P.A. Voivodina în zilele ce D urmează nu vor fi transferate de la Republică mijlocele care îi lip-

sesc – de 4,4 miliarde de dinari, va fi necesar să se efectueze rectificarea Bugetului Provincial pentru anul acesta, care va reduce considerabil separările pentru nulte domenii care se finanţează din Bugetul Voivodinei, a declarat zilele trecute, la o conferinţă de presă, Zoran Radoman, secretar provincial pentru Finanţe. Dânsul a atras atenţia asupra faptului că dacă Provinciei Voivodina nu-i va fi transferată această sumă, care îi lipseşte în buget, nu se vor putea desfăşura cele mai importante activităţi ale Fondului Provincial pentru Alocări Capitale, va lipsi finanţarea proiectelor finanţate de către Uniunea Europeană, precum şi finanţarea concursurilor pentru proiectele vizând noile tehnologii, apoi acelea în domeniul informării, învăţământului şi sănătăţii precum şi alte sepărări financiare din buget. Deja acum, a spus dânsul, a fost stopată finanţarea multor domenii în aşteptarea răspunsului de la Belgrad. Radoman a accentuat că totuşi esre optimist în privinţa transferului mijloacelor dacă, după cum a spus dânsul, se au în vedere promisiunile premirului Aleksandar Vučić şi ale ministrului Finanţelor, Vujović, că Bugetul Serbiei se află în poziţie bună, că deficitul este redus de câteva ori faţă de cel planificat, precum şi că veniturile bugetare depăşesc cu mult ceea ce s-a planificat. Din această cauză nu există niciun fel de motive economice ca acele 4,4 miliarde de dinari, necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor bugetare ale Provinciei Voivodina, să nu fie transferate în Bugetul Voivodinei. Însă, dacă în fiecare zi dispunem de informaţii despre starea bună a finan-

ţelor republicane şi nu primim informaţii referitoare la aceea ce va fi cu cerrerea noastră, aceasta ne trimite la concluzia că aceşti bani nu îi vom primi, cu toate că eu sper în permanenţă că va fi altcum, a accentuat Zoran Radoman. Totuşi, după cum afrimă dânsul, separarea a 4,4 miliarde de dinari este o obligaţie a Republicii bazaă pe lege, însă a adăugat că obligaţia constituţională de şapte la sută separări pentru Voivodina nu se respectă, astfel că în fiecare an Provincia Voivodina rămâne fără 40 miliarde de dinari. Radoman a mai spus că problema mijloacelor care lipsesc nu se poate comdiţioma de către politică, adău-

Radoman a reamintit faptul că acum trei săptămâni s-a adresat printr-o scrisoare Guvernului Serbiei şi colegului de resort, ministrului de Finanţe, Dušan Vujović, ca din rezervele bugetare curente, în conformitate cu Legea privind sistemul bugetar, să transfere mijloacele financiare care lipsesc în Bugetul Voivodinei, dar că niciun răspuns nu a sosit până acum. Dânsul a accentuat că că nici încercările de a comunica telefonic cu ministrul Vujović nu au dat rezultate şi că informaţia dacă Voivodinei îi vor fi achitate sau nu mijloacele financiare cerute, trebuie să se pregăteacă pentru o situaţiae nou-apărută vizând un volum redus de mijloace financiare. Aceasta pune Administraţia Provincială într-o situaţie incertă şi grea, fiindcă dacă Provincia nu primeşte întro scurtă perioadă răspuns de la Ministerul Finanţelor, trebuie să efectueze rectificarea bugetului, iar dacă va primi aceşti bani, adică dacă vor fi achitaţi, atunci iarăşi este necesară rectificarea bugetului, a explicat Radoman.

14 proiecte ştiinţifice Secretariatul Provincial pentru Finanţe a ajutat anul acesta 24 de proiecte internaţionale cu 46 milioane de dinari. Zilele trecute, la Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale a Universităţii din Novi Sad, dr. Bojan Pajtić, preşedintele Guvernului Provincial, şi Zoran Radoman, secretar provincial pentru Finanţe, au înmânat beneficiarilor contracte în valoare de 29,4 milioane de dinari pentru 14 proiecte ştiinţifice internaţionale. Este vorba despre mijloace nerambursabile din Bugetul P.A. Voivodina pentru cofinanţarea proiectelor sprijinite financiar de către Uniunea Europeană. Pe lângă facultatea amintită, care a fost organizatorul festivităţii de semnare a contractelor pentru proiecte care stimulează colaborarea în domeniul învăţământului a fizicienilor şi în domeniul medicinei, pentru care au fost asigurate două milioane de dinari, mijloace financiare au fost acordate şi Universităţii „Edukons” din Sremska Kamenica pentru două proiecte, Universităţii din Novi Sad pentru două proiecte, Centrului de Educaţie şi Creaţie din Novi Sad pentru două proiecte, Agenţiei Regională pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii „Alma – Mons” SRL din Novi Sad, apoi Întreprinderii „Biogranum” SRL din Novi Sad, Întreprinderii „Impact IT group” din Novi Sad, Facultăţii de Agronomie din Novi Sad, Facultăţii de Tehnologie din Novi Sad, Institutului de Oncologie al Voivodinei şi Comunei Bač. Guvernul Provincial este unica administraţie din această ţară care cofinanează proiecte ştiinşifice internaţionale, ceea ce este excepţional de important, a declarat dr. Bojan Pajtić, preşedintele Guvernului Provincial. Din această cauză, a adăugat dânsul, Universitatea din Novi Sad dispune de mult mai multe proiecte internaţionale realizate decât oricare altă universitate sau instituţie ştiinţifică din ţară. Încarndu-se aici şi cele 14 contracte semnate azi. Noi, prin intermediul Secretariatului Provincial pentru Finanţe, în decursul anului curent am spijinit 24 de proiecte internaţionale cu 46 milioane de dinari. Semnarea acestor contrcate reprezintă continuarea realizării activităţilor Guvernului Provincial, începută în anul 2012, prin care în Bugetul Provincial, prin Secretariatul Provincial pentru Finanţe, se asigură mijloacele care lipsesc pentru finanţarea proietctelor internaţionale care au fost sprijinite de către fondurrile accesibile ale Uniunii Europene.

BRANISLAV BUGARSKI, SECRETAR PROVINCIAL PENTRU COLABORAREA REGIONALĂ ŞI AUTOGUVERNĂRILE LOCALE

Voivodina este o regiune fără hrană genetic modificată şi va rămâne aşa Branislav Bugarski, secretar provincial pentru Colaborarea Regională şi Autoguvernările Locale, a declarat zilele trecute la Bački Petrovac, cu prilejul întâlnirii cu studenţii Universităţii din Amsterdam că Voivodina este o regiune unde agrobusinessul este prioritar şi că este mândru că este aşa, că Voivodina este o regiune fără hrană genetic modificată, precum şi că aşa va rămâne aşa şi în viitor. Pentru noi în Voivodina, dar şi la voi în Olanda, ramura economică principală este agricultura, respectiv agrobusinessul, şi Serbia este a cincea din lume când este vorba despre exportul de porumb, în mod aparte pe piaţa americană, iar avantajul nostru este că hrana la noi nu este genetic modificată şi noi în Voivodina nici în viitor nu avem în plan să întreprindem activităţi care se referă la modificările genetice, a spus Bugarski şi a amintit că o prioritate a Voivodinei este să dezvolte sectorul IT în cadrul agrobusinessului. Studenţii la profilurile de ştiinţe aplicate din cadrul Universităţii din Amsterdam s-au aflat la tradiţionala întâlnire de la „Business park” din Bački Petrovac, pentru ca în urma vizitei să elaboreze lucrări studenţeşti pe tema „Dezvoltarea strategică a Comunei Bački Petrovac”, iar cu acest prilej potenţialele Comunei Bački Petrovac au fost prezentate de Igor Tir de la „Business park”, iar Voivodina a fost prezentată de către Ana Muškinja de la Fondul VIP. Ana Muškinja a spus cu acest prilej că până în prezent în Voivodina au fost atraşi peste 280 de investitori străini şi 7 miliarde de euro alocări, care au asigurat 77.000 noi locuri de muncă. Referindu-se la investitorii străini, secretarul Branislav Bugarski a accentuat că nici Voivodina, dar nici autoguvernările locale, nu se pot baza numai pe insvestitorii străini, aşa cum nu este posibil să se bazeze numai pe companiile autohtone, astfel că Guvernul Provincial doreşte ca în perioada ce urmează să stimuleze considerabil sectorul IT şi că chiar din această cauză a concurat ca la Novi Sad să se formeze Centrul pentru Agrobusinessul IT.

ZIUA VOIVODINEI LA TÂRGUL DE LA CELJE

Bogăţia diversităţii Pentru a cincea oară consecutiv a fost organizată întâlnirea reprezentanilor camerelor economice din Serbia, Slovenia, Bosnia şi Hrţegovina şi Croaţia.

n cadrul Târgului Economic Internaţional de la Celje, Slovenia, la standul Secretariatului Î Provincial pentru Economie, Angajare şi Egalitatea

Sexelor, a fost organizată tradiţionala zi a Voivodinei. La conferinţa de presă a lui Miroslav Vasin, vicepreşdinte al Guvernului Provincial şi secretar provincial pentru Economie, Angajare şi Egalitatea Sexelor, au participat Zdravko Počivalšek, ministrul Economiei al Sloveniei, şi Ratko Filipović, preşedintele Camerei Economice din Voivodina. Ca şi în anii trecuţi, la finele manifestării „Ziua Voivodinei” a fost organizată o cină voivodineană, la care au fost prezenţi nulţi reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor din Slovenia. În localitatea Lasko au fost prezentate potenţialele şi ofertele

turistice ale Voivodinei, cu un accent doesebit pe Proiectul „Bogăţia diversităţii”, care a fost realizat de către acest secretariat în colaborare cu Clusterul turistic „Istra 021” din Novi Sad. Cu prilejul prezentării acestui proiect, accentul a fost pus pe muzică, folcorul şi diversitatea gastronomică a Voivodinei, având loc şi degustarea celor mai bune vinuri din Voivodina. Acest proiect are drept scop ca prin mai multe vizite şi prezentări ale domeniilor şi localităţilor multiculturale, regiunea de pe lângă Dunăre să devină un produs turistic unic. Bogaţia culturală şi naturală de care dispune Provincia Voivodina, şi pe mai departe nu este prea cunoscută turiştilor din lume, aşa că promovarea ei contribuie la formarea brandului întregii regiuni. Prin acest proiect se asigură şi condiţii pentru deschiderea unor noi locuri de muncă în sate, se stimulează tinerii şi femeile de la sat, precum şi ceilalţi şomeri, ca să rămână în ţinutu-

rile rurale, să contribuie la dezvoltarea produselor locale şi să ridice mivelul conştiinţei despre necesitatea păstrării mediului ambiant. Pe lângă aceasta, fiecare cameră economică regională a prezentat specialităţi culinare autohtone din regiunile lor. În cadrul prezentării de anul acesta, pentru a cincea oară consecutiv a fost organizată întâlnirea reprezentanţilor camerelor economice regionale din Serbia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia. Ininiţatorii acestei întâlniri sunt camerele economice din Serbia şi Voivodina. Ţelul acestei întâlniri este extinderea şi dezvoltarea pe mai departe atât a colaborării economice dintre Serbia şi Slovenia, cât şi a regiunii în ansamblu, ceea va rezulta cu o colaborare mai calitativă şi cu crearea şi realizarea unei colaborări şi mai intense în domeniul economic, în perioada ce urmează.

Pagină realizată de George SUBU

B

ranislav Bugarski, secretar provincial pentru Colaborarea Regională şi Autoguvernările Locale, a apreciat, la finalul Conferinţei privind rezultatele cercetărilor pe relaţia Voivodina-Uniunea Europeană în perioada 2007-2013, că avem motive să fim mulţumiţi cu bilanţul succesului proiectelor realizate în Voivodina până în prezent. Când privim structurile acestor proiecte şi partenerii la toate proiectele, noi avem motive să fim mulţumiţi. Acest spirit pioneresc în perioada 2007-2013 a dat rezultate frumoase. Sunt mândru că chiar 86 procente din aceste proiecte transfrontaliere din Serbia au fost realizate în Voivodina şi chiar 93 procente din mijloacele financiare au fost cheltuite aici, a accentuat Bugarski la conferinţa vizând proiectul realizat de către Centrul pentru Democraţia Locală din Subotica, în colaborare cu Municipiul Subotica, Centrul pentru Regionalism din Novi Sad şi Asociaţia „Prospero” din Temerin, cu sprijinul Secretariatului Provincial pentru Colaborarea Regională şi Autoguvernările Locale. Ca paşi importanţi pentru viitor, secretarul Bugarski a afirmat activitatea la ridicarea capacităţilor umane din Voivodina şi colectarea mijloacelor financiare pentru a se asigura cofinanţarea viitoarelor proiecte. Începând din anul 2002, noi ne-am decis pentru măsuri strategice. Primul ţel a fost ca toate comunele din Voivodina să aibă docuemte strategice necesare pentru proiecte, apoi capacităţi umane pe care le-am dezvoltat prin formarea cancelariilor pentru dezvoltarea economică locală – a „KLER”-rurilor, în toate comunele. Noi dispunem şi de agenţii regionale de dezvoltare în Voivodina şi toate aceastea reprezintă capacităţi pentru viitor. Pe

PROVINCIA VOIVODINA A SUSŢINUT CU 29,4 MILIOANE DE DINARI

RETROVIZOR

26 SEPTEMBRIE 2015

,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc (I)

Originalitate

Mircea LELEA Nu trece nicio săptămână fără ca demnitarii să nu spună vreun lucru trăsnit sau să manifeste un comportament datorită căruia noţiunea de înalt funcţionar al statului primeşte noi valenţe semantice. Am mai scris despre termenul de demnitar sau, mai descriptiv, purtător de demnitate. Câtă demnitate - e greu de estimat, dar acum nu este momentul oportun să facem astfel de analize. Avem alte probleme de rezolvat, examinat şi comentat. Poate că unele cugete fac legătura dintre demnitate şi cultura generală. Cea din urmă, logic, ar trebui să fie premisa pentru cea dintâi; dar nu peste tot în lumea aceasta. La noi poţi ajunge capul ţării fără să rezolvi un test de cultură generală, chiar dacă este obligatoriu atunci când aplici pentru un post de muncă în ţară sau străinătate. În majoritatea cazurilor, nu şi în politică. Preşedintele ţării este ales la alegeri. Cine are majoritatea, poate fi primul domn al statului. Nu este o enigmă cine formează majoritatea la urne. Vina este a cetăţenilor cu drept de vot. Din datele statistice aflăm că 20% din populaţia Serbiei o constituie analfabeţii. În contextul în care la alegeri îşi fac prezenţa 40-50% din cetăţenii cu drept de vot, este posibil ca analfabeţii să asigure până la 50% din sufragii. Îmi vine să cred că tocmai ei conduc această ţară. Recent am aflat noutăţi din lumea ştiinţei, mai precis a medicinei. Poate că până ieri, alaltăieri nici nu ştiam ce înseamnă să fii ginecolog. Acum ştim. Mintea noastră a fost luminată de stimatul domn preşedinte, care a dat dovadă că poate fi, foarte uşor, reprezentantul acelei părţi a societăţii noastre pe care am menţionat-o anterior. Dumnealui mai menţionează că pentru oamenii de ştiinţă nu există limite, dar se pare că şi stimatul lider, chiar dacă nu prea manifestă această atitudine, se străduieşte, permanent, să îşi întreacă limitele. Nimic nu stă în calea demersului său creativ, cu situaţii absurde şi momente de incontestabilă originalitate.

Originalitatea s-a manifestat săptămâna trecută şi în rândul etniei româneşti din Serbia. Tinereţea poate fi urmată de adjectivul – frântă, datorită implicării scăzute a tinerilor în procesul de elaborare a strategiilor şi adoptare a hotărârilor, chiar şi atunci când acestea au impact direct asupra lor, a organizaţiilor şi acţiunilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Mult mai bine se completează, totuşi, cu verbul a cânta. Tinerii au nevoie de muzică şi energie, prin care încearcă să-i facă pe oameni mai buni, să promoveze dragostea şi fericirea. Nu ştiu dacă vor reuşi, dar este cert că şi anul acesta s-a cântat muzică uşoară. Din păcate, pare că acest eveniment, precum majoritatea manifestărilor româneşti din Voivodina, îşi pierde amploarea, dar nu pentru că nu avem cine să scrie şi să cânte. Dimpotrivă, la noi problema este de cealaltă parte - în interesul publicului, care, pe zi ce trece, pare tot mai dezinsteresat de actul cultural. Este cert că numărul românilor de aici s-a micşorat. Statistic, suntem mai puţini, dar, totuşi, este posibil să îi atragem pe oameni spre cultură. Una dintre modalităţi ar fi evitarea unor metode de promovare a evenimentelor depăşite. Avem nevoie de concepţii noi. Din păcate, originalitatea noastră se manifestă în toate domeniile, mai puţin acolo unde este necesară. Nu toate ţin de noi, românii. Criza de informaţie şi cunoştinţe, titlurile universitare discutabile, dacă nu chiar suspicioase, prezente în rândurile clasei politice din ţara noastră, creează situaţii interesante, condimentate uşor cu originalitate balcanică pură. Devenim pasivi. În loc să creăm, noi numărăm ediţiile manifestărilor, fără să ne gândim la viitorul culturii noastre. La noi nu contează conceptul unui eveniment cultural. Noi scoatem în evidenţă durata, tradiţia îndelungată şi, indirect, poate chiar incapacitatea de a crea concepţii noi. Între timp, un preşedinte continuă să fie original. Poate că dumnealui în curând se va implica personal, cu discursuri prin care să îi stimuleze pe românaşi să dea dovadă de originalitate; cel puţin în măsura capacităţii sale. Nu ne rămâne decât să sperăm că unele lucruri se vor schimba. Preşedintele trăieşte pentru că-i capul ţării noastre. Rescriind fraza anterioară, fără a evita posibila cacofonie, putem concluziona, cu aproximaţie, în ce stare este societatea balcanică la început de mileniu.

Prof. dr.Florian COPCEA Din capul locului trebuie să o spunem că nu ne-am făcut ,,un fix” din a-l trece pe dl Iulian Niţu pe sub lupele microscopului, dar cred că toate relele care s-au abătut asupra etnicilor români din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării i se datorează. Pentru a putea face o comparaţie/paralelă între ce a fost şi ce vedem acum, este necesar să prezentăm situaţia minorităţii naţionale române înainte de venirea sa şi apoi să tragem concluziile. Nu exclud posibilitatea că poate mă înşel, de aceea nu sunt împotrivă ca observaţiile mele să fie corectate. Aşadar...Cu timp în urmă, chiar şi înainte de înfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumune (evit, din considerente lesne de înţeles, să transcriu: Vlahe!) între membrii comunităţii era unitate, solidaritate şi respet. Existau, tot pe atunci, doar câteva entităţi culturale, printre acestea Federaţia Rumânilor din Serbia, Ariadnae Filum, M.D.R.S.-ul lui Dimitrie Crăciunovici. Mai apăruseră şi câteva alte ,,efemeride” care, totuşi, fiind la remorca celor amintite mai sus, luptau pentru renaşterea culturii române şi conservarea valorilor spirituale autohtone. Unul din principalele obiective era să determine Bucureştiul să pună temelia unui consulat român în Zaicer, în speranţa că vorbitorii de limba română vor fi mai protejaţi împotriva abuzurilor unor cercuri antiromâneşti şi vor putea fi sprijiniţi concret, nu cu vorbe, în efortul lor de a-şi păstra fiinţa românească. Aceasta era ,,moştenirea” pe care şi-o putea revendica, înainte de alunizarea sa în zonă, domnul consul Iulian Niţu. Din păcate, s-a dovedit, toate acestea nu corespundeau intereselor sale (şi ale mai cui?) şi a început ,,reforma” în ceea ce priveşte stabilirea de noi amici ai României. Un timp, recunosc, dl Niţu s-a comportat ca un adevărat ,,mesager al reginei”. În desele noastre întâlniri, l-am şi felicitat pentru modul în care promitea să gestioneze vechea şi istorica ,,chestiune timoceană”. Era un om care dovedea o anume sensibilitate pentru rănile adânci ale unei minorităţi care, ca un miracol, şi-a păstrat limba şi tradiţiile fără vreun amestec dinspre Bucureştiul ticăloşit şi zdruncinat de politichie ienicerească (utilizez adjectivul respectiv pentru a sugera o stare de fapt!). Bunînţeles, după o pe-

rioadă de ,,rodare”, dl Niţu şi-a lăsat cuminţenia cu care venise de acasă şi a împrumutat, de la garderoba adversarilor românismului din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, măştile lui Ianus. Cu un zel ieşit din comun, uitând probabil de responsabilităţile exacte ale funcţiei de consul, dl Niţu a deviat spre câţiva analfabeţi, i-a ,,uns” în scaunele unor organizaţii şi a început să joace cu ei şotron. Pentru a le lua minţile, i-a propus pentru mărire la iarmarocul de pe Dîmboviţa (acesta fiind cunoscut şi sub numele de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni) unde le-a arvunit – la unii prostia şi mândria, la alţii inocenţa şi dorinţa de a parveni. Noua politică instaurată în scopul ,,păstrării” identităţii frumoşilor şi demnilor români care, în marea lor majoritate nu au auzit sau dacă au auzit le este tot una, nici de icsulescu, nici de igreculescu, nici de caftanele pe care le poartă. Ceea ce este ridicol, şi pentru asta dl Niţu nu trebuie scuzat, tot ce s-a făcut mai înainte de înaintaşi a fost aruncat la gunoi, asta fiind pofta domniei sale sau a celor care îl manipulează din umbra ca pe o păpuşă, ori ca să-i ierte păcatele, ori ca să-l păstreze ca pe un ochi de vultur deasupra unui ţinut zdruncinat, acum, de belele pe care le-a aruncat asupra celor care priveau spre Bucureşti ca spre Mecca. Nu a fost să fie. În asemenea împrejurări, este firesc să te întrebi ce hram poartă dl Niţu. Pasionat de romanele conspiraţiilor franceze, aş putea propune câteva (su)poziţii, mai ales că gura lumii slobodă cum este, spune vrute şi nevrute, dar este vorba aici nu de omul Iulian Niţu, ci de imaginea României pe care, se pare, acesta o promovează doar pe la sidrofii şi ciolhanuri (să-mi fie cu iertare dacă greşesc şi cititorii noştri află că dl Niţu mai are şi alte îndeletniciri!). Îmi sunt vii în memorie cererile unora din Timoc care au cerut schimbarea sa din funcţie, aducând, bineînţeles, argumentele necesare. Din păcate, cei care au luat notă de această cerere, nu au schiţat nici un gest. Probabil, s-au gândit, că vine vremea schimbării. Dar să nu anticipăm ce anume lasă în urma sa dl. Niţu, chiar dacă, se ştie, a divizat membrii comunităţii de sorginte latină în rumîni/vlasi/vlahi. Ce i-am mai putea imputa astăzi domnului Iulian Niţu? Apropierea suspectă de curentul vlah. Sper că prezenţa dumisale în mijlocul unor grupări ostile românismului din Serbia nu se datorează jocului duplicitar pe care un funcţionar de consulat, indiferent ce drapel ar flutura el pe acoperişul lumii văzute, mai are obligaţia să-l întreţină prin culise. Sper, fiindcă speranţa moare ultima!

,,ZILELE DE TEATRU ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA” (IX) Continuându-şi tradiţia culturală şi teatrală bine cunoscută, trupa de teatru „Neica” a Societăţii Cultural-Artistice „Eminescu” din Coştei s-a prezentat la ediţia din anul 2001 a „Zilelor” cu spectacolul „Sinucigaşul” de Nicolai Erdman, în regia lui Ovidiu Cristea. Pe scenă au urcat: Boiana Cornel Junior (Semion sau Sinucigaşul), Iuliana Stepan (Maria, soţia), Mărioara Luca (Soacra), dr. Marius Savu (Alexandr), Mariana Stratulat (Margarita), Sferlea Teodor (Aristrah), Luminiţa Gaşpăr (Cleopatra), Vinco Stepan (Victor), Gheorghe Stratulat (Pugaciov), Ilia Capeţ (Părintele Elpidi). Despre reuşita actorilor amatori din Coştei, ziaristul Valentin Mic consemnează în săptămânalul Libertatea” din 12 mai 2001: ,,Spectacolul prezent pe scenă a apropiat activitatea teatrală a coşteienilor de cel de-al 120-lea an de prezenţă strălucită la luminile rampei, confirmând faptul că nimic nu mai poate explica permanenţa teatrului într-o perioadă de timp atât de lungă, decât acest adevăr evident, că el răspunde unei nevoi indispensabile a omului, ca aerul şi ca apa, nevoia cunoaşterii de sine. Acelaşi adevăr e valabil şi pentru marea şi unica noastră manifestare teatrală ,,Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”, care-şi continuă nestingherit misiunea de păstrător al limbii, culturii, spiritului şi mai presus de toate, al inteligenţei noastre”.

Un sprijin mai mare activităţii teatrale Societatea Cultural-Artistică „Frăţie şi Unitate” din Sărcia a prezentat, în premieră la „Zile”, comedia în trei tablouri, „Socoteli fără cârciumar” de Livius Lăpădat. A fost deja cunoscut faptul la vremea respectivă că actorii amatori din Sărcia au fost adepţi ai textelor semnate de Livius Lăpădat şi de această dată, textul scris în dialect fiind la îndemâna interpreţilor, actorii amatori realizând roluri destul de reuşite. De asemenea, trupa de actori amatori, după multe încercări, a reuşit să devină omogenă, atât din punct de vedere interpretativ, al abordării textului, dar şi al jocului pe scenă. Regia spectacolului a fost semnată de Iancu Pancaricean, care a distribuit rolurile cu foarte mare atenţie, în rolurile principale apărând unii actori amatori cu o considerabilă experienţă. Rolul avocatului Stelian Pârjol a fost interpretat de către Gheor-

ghe Suciu, iar în rolul Florinei, secretara avocatului, am urmărit-o pe Nicoleta Suciu. Roluri au deţinut şi: Svetlana Suci care a interpretat personajul lui Ica (Casandra), Mădălina Pancaricean, care s-a descurcat foarte bine în rolul Mandei (mama Florinei) iar Sorinel Pancaricean a interpretat rolul Golanului. Secţia de teatru a Societăţii Cultural-Artistice „Luceafărul” din Vârşeţ s-a prezentat la cunoscuta manifestare „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”, ediţia 2001, cu spectacolul „Regele moare” de Eugen Ionescu. Din distribuţie au făcut parte: Regele – Ionel Cugia, Regina Margareta – Romanţa Vărădean, Regina Maria – Monica Boldovină, Julietta - Ghertruda Lelea, Doctorul - Cornel Mata, Guardul – Pavel şămanţ. Regia este semnată de Virginia Marina Guzina, iar scenografia de Adrian Sandu. Maestru de sunet a fost Livi Urzescu, iar sufleor – Ioniţă Bochianţu. De menţionat că această piesă de teatru a fost prezentată la „Zile” câţiva ani mai devreme de trupa de teatru „Ionesco” din Vârşeţ, dar în afara concurenţei. În acest context, este important să amintim cele afirmate de regizoarea Virginia Marina Guzina şi consemnate de ziaristul Cornel Mata (Libertatea, 14 iunie 2001, p.13), încercând să se explice cele întâmplate: „Din pricina unor formalităţi de ordin pur birocratic, de care s-au ţinut morţiş membrii Consiliului, potrivit unei hotărâri adoptate, noi am fost, practic, eliminaţi din concurenţă. Suntem convinşi că spectacolul a fost bun. Dovadă în acest sens este faptul că la concursurile de rang zonal şi provincial, juriul a apreciat la adevărata sa valoare calităţile acestuia. Astăzi ne reîntoarcem la Ionescu, mai ales pentru că pe parcursul timpului am câştigat, atât eu, cât şi interpreţii, ceva experienţă în plus şi sunt convinsă că datorită unei noi concepţii regizorale şi cu o scenografie originală, reţinând ceea ce a fost bun, îmbogăţind scenele mai puţin reuşite, vom face un spectacol şi mai bun”. (Libertatea, 14 aprilie 2001, p. 13).

Despre spectacol în sine au fost aduse doar cuvinte de laudă. În urma premierei care a avut loc pe 3 mai 2001, pe scena Teatrului „Sterija” din Vârşeţ, ziaristul Simeon Lăzăreanu consemnează: „În concluzie, la Vârşeţ am urmărit un spectacol care surprinde o lume suspendată, paralizată în sentimentul răului care o locuieşte, în care orice act se definitivează în zădărnicie, iar conştiinţa omului se confruntă cu moartea. Un spectacol care, să fim reali, ar putea, în condiţii mai bune, deschide larg uşa către înfiinţarea unui teatru profesionist în limba română. Timpul realizării acestei idei şi-ar putea începe scurgerea chiar din ziua acestei premiere în care toţi actorii şi-au avut ziua lor bună” (Libertatea, 12 mai 2001). Înainte de a vorbi despre decizia juriului care a urmărit această emulaţie teatrală, este foarte important să amintim şedinţa Comitetului de Conducere a U.T.A.R.V., care a avut loc pe 6 mai 2001 la Alibunar, prezidată de Nicu Ciobanu, preşedintele acestui forum. La şedinţă au fost prezenţi şi membrii juriului care au prezentat o analiză a acestei manifestări culturale de la noi, cu accentul pe ultima ediţie. Selectăm din cele consemnate de ziaristul Ion Mărgan: „Din expunerea prezentată se poate constata că această ediţie a fost una mai puţin reuşită, unde

marea parte din spectacole nu au îndeplinit calitatea aşteptată şi nu au avut o concepţie clară. Cu regret se constată faptul că pentru acest mic eşec nu sunt vinovaţi oamenii care montează spectacolele, având în vedere că majoritatea sunt regizori amatori. Tot la fel, personajele nu au fost bine definite, cât şi conturarea lor în momentul punerii pe scenă a spectacolului. Este vorba, în primul rând, de redactarea textului, cât şi de importanţa regizorului care trebuie să-şi pună amprenta pe desfăşurarea spectacolului. (Libertatea, 12 mai 2001, p. 16). Printre observaţiile juriului mai trebuie amintit că lasă de dorit şi limbajul scenic, atenţie insuficientă fiind acordată dicţiei, dar şi costumele care sunt parte integrantă a spectacolului şi care, în unele cazuri, au fost total lipsite de inspiraţie. Având în vedere condiţiile în care se lucrează, dar şi sursele financiare de care dispun trupele de actori amatori din localităţile noastre, s-a concluzionat că întreaga activitate depusă de ei ar trebui să se bucure de un sprijin mai mare, în primul rând al societăţii ca întreg, dar şi de o susţinere financiară a organelor competente, pentru ca această manifestare culturală să atingă un nivel mai mare şi să aibă o continuitate. Eufrozina GREONEANŢ

ÎN FOCAR

26 SEPTEMBRIE 2015

DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ, CU EMOȚII ȘI MULTE BĂNUIELI (II) În septembrie, elevii școlilor generale s-au reîntors în băncile școlare. Cu emoții și plini de speranțe, fără să-și dea seama de realitatea care nu este tocmai roz și care dă mari bătăi de cap cadrelor didactice și directorilor. Câți elevi sunt înscriși la școlile cu limba de predare română în anul școlar 2015/2016? Care sunt problemele cu care se confruntă cadrele didactice la început de an școlar? Care este perspectiva școlilor noastre? Sunt doar câteva dintre întrebările la care ziarul ,,Libertatea” a încercat să găsească răspunsurile de la directorii școlilor, iar constatarea generală este că numărul elevilor din an în an scade drastic. Dacă școlile se ,,sting”, și viața încet se va ,,stinge”. Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, prin intermediul Departamentului pentru Învăţământ, continuă să doneze manuale pentru clasa I: Abecedarul, Cartea de citire şi câte două ﬁşe de lucru. Este aceasta încă o dovadă că sprijinul și încrederea trebuie să o găsim în noi înșine, nu în alte țări, nu în altă lume, mai străină, mai rece și dezintersată de rănile deschise ale vremurilor noastre. Elevii de la Școala Generală ”Olga Petrov - Radišić” din Vârșeț

Starea actuală ne îngrijorează Tot mai puţini elevi trec pragul unităţii de învăţământ din Mărcovăţ, care este aﬁliată Şcolii Generale „Moša Pijade” din Gudurica. Anul acesta, în clasa întâi nu este înscris niciun elev. Aceeaşi situaţie este şi în clasele IIIV, iar învățătorul Virgil Victoran îi are în seama sa doar pe cei trei copii de clasa a III-a. Din cauza lipsei de elevi, anul trecut în acest sat de codru s-a închis grădiniţa. Motivele care au dus la o asfel de situaţie sunt natalitatea scăzută, migraţiile în oraș și străinătate, dar şi faptul că mulţi tineri din Marcovăţ nu se mai căsătoresc.

Ionel Bugă

După cum ne informează directorul Ionel Bugă, la Şcoala Generală „Olga Petrov –Radišić” din Vârşeţ în anul şcolar 2015/16, situaţia în clasele româneşti la ciclul V-VIII este destul de nefavorabilă: ,,După ce ani în şir au existat câte două clase paralele la ciclul V-VIII, anul acesta pentru prima dată avem numai o clasă! La cursul superior, în clasa a V-a sunt 16 copii, în clasa a VI-a sunt 14 de elevi, în clasa VII-a sunt 22 de elevi, iar în clasa VIII-a - 22 de elevi. Este curios faptul că anul acesta numărul elevilor de clasa întâi este mai mare decât anul trecut, ﬁind înscrişi nouă copii la cursurile cu limba de predare română. Cursurile la ciclul inferior se desfăşoară în clase combinate I-III şi II-IV: în clasa II-a sunt înscriși şapte elevi, în clasa III-a doar trei, cursurile clasei a IV-a le frecventează şapte elevi. În total sunt 26 de şcolari. Numărul elevilor este într-o permanentă schimbare, ﬁindcă unii dintre ei părăsesc școala odată cu migrarea părinţiilor de la sat la oraş sau în străinătate. Departamentul pentru Învăţământ al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia a asigurat pentru elevii de clasa I, gratuit, Abecedarul, caietul de lucru şi cartea de citire cu caietul de lucru“ a menționat interlocutorul nostru. Unităţile de învăţământ din satele Sălciţa, Straja, Iablanca şi Mesici sunt aﬁliate acestei şcoli. Copiii din căsătoriile mixte la Iablanca fac, în bună măsură, şcoalarizarea în limba sârbă. Din această cauză, anul acesta în clasa întâi nu s-a înscris niciun elev. Într-o singură clasă, combinată, cursurile sunt urmate de elevii claselor a III-a şi a IV-a. Numărul mic de şcolari este îngrijorător şi ne face să credem să şcoala din Iablanca va avea soarta unităţilor de învăţământ din Mesici,

Jamul Mic şi Srediştea Mică, unde nu mai există elevi. În localitatea Mesici, clopoţelul nu mai suntă la început de septembrie, din cauza că nu mai există niciun elev. Anul acesta, la Sălciţa, în băncile şcolare s-au așezat mai puţini elevi faţă de anul trecut. Nimic neobişnuit, dacă avem în vedere că în acest sat de Codru natalitatea scade constant. La şcoala din Sălciţa, cursurile sunt frecventate în total de şapte. Situaţia pe clase se prezintă după cum urmează: clasa I: doi elevi, clasa a II-a: un elev, clasa a III-a: doi elevi, clasa a IV-a: doi elevi. Bucură faptul că la Straja, în acest an şcolar cinci boboci s-au așezat în băncile şcolii.Cursurile în limba română le frecventează în total 14 elevi. Situaţia pe clase este următoarea: clasa a II-a: un elev, clasa a III-a: trei elevi, clasaa IV-a: cinci elevi. Şcoala din Straja este singura unitate de învăţământ unde sunt angajaţi doi învăţători. La şcolile cu predare în limba română din satele Jamul Mic şi Srediştea Mică, care au fost aﬁliate Şcolii „Branko Radičević” din Srediștea Mare, din cauza ciumei albe şi a natalităţii scăzute băncile au rămas goale. Aici nu mai învaţă niciun elev. În consecinţă, învăţătoarea Ana Vărăgean de la Srediştea Mică a fost transferată la instituţia de învăţământ din Vlăicovăţ. După cum ne informează învăţătoarea Ana Vărăgean, când este vorba despre elevii care frecventează cursurile în limba română la ciclu I-IV la şcoala din Vlăicovăţ (de altfel, aﬁliată Şcolii „Branko Radičević“ din Uljma), situaţia nu este mai bună. Una dintre cauzele a numărului mic de elevi este plecarea întregii familii la muncă în străinătate. La şcoală sunt clase combinate, iar situaţia se prezintă după cum urmează: clasa I: doi elevi, clasa a II-a: niciun elev, clasa a III-a: trei elevi, clasa a IV-a: doi şcolari. Vasilie PETRICĂ

Marinel Blaj

Elevii care ar putea să frecventeze cursurile la clasele cu limba de predare română sunt înscriși la secţiile sârbeşti La Școala Generală ,,Žarko Zrenjanin” din Satu-Nou, anul şcolar a început cu opt elevi în clasa I la secția română.

În comparație cu anul trecut, putem spunem spune că situaţia s-a îmbunătăţit. Deocamdată, în această unitate de învăţământ funcționează opt clase cu limba de predare română şi nu există pericol de închidere a despărţămintelor sau trecerea la clase combinate. Paralel cu secția română, funționează, la ﬁecare clasă, încă două despărțăminte cu limba de predare sârbă, dar şi aici numărul elevilor scade constant. După cum aﬁrmă prof. Marinel Blaj, directorul școlii din Satu-Nou, la grădiniţă există un despărţământ unde sunt înscrişi copiii de naţionalitate română, astfel că în următorii ani se clasele cu limba de predare română se vor menţine.

Petru Glanda

Ca şi în ﬁecare an, există copiii din căsnicii pur româneşti înscriși în clasele cu limba de predare sârbă – ceea ce are impact asupra numărului de elevi la clasele românești. Şcoala nu poate inﬂuenţa decizia părinţilor. Nu există o evidență precisă, dar se crede că în jur de 30 la sută de elevi care ar putea să frecventeze clasele românești sunt înscriși la secţiile sârbeşti. Din cauza instituțiilor responsabile cu distribuția manualelor, copiii încep anul școlar, din nou, cu un caiet. Din această cauză, directorul Blaj face un apel către persoanele responsabile ca situaţia să nu se repete. Având în vedere că din bugetul Municipiului Panciova nu au fost alocaţi bani pentru investiții mai mari, în timpul verii nu au fost întreprinse alte lucrări decât de întreţinere a clădirii. Prof. Marinel Blaj spune că de mulţi ani nu există cadre didactice specializate pentru obiectele Istorie, Geograﬁe și Educație Tehnică. Aceste materii sunt predate în limba română de dascăli repartizaţi de la alte discipline şcolare. Deși se deschid concursuri, aceste cadre didactice nu se aﬂă nici pe lista de excedent de personal la alte școli. În anul școlar 2015/2016, la Școala Generală ,,1 Mai” din Vladimirovaț, ciclul I-VIII, cursurile vor ﬁ frecventate, în total, de 388 de elevi. În clasele cu limba de predare română (I-VIII), directorul Petru Glanda spune că sunt, în total, 78 de elevi. În clasa I sunt nouă elevi români, ceea ce, în comparație cu anul trecut, este o majorare însemnată a numărului de şcolari. După cum aﬂăm de la directorul Glanda, în momentul vizitei noastre la această școală încă nu a fost soluționată problema arzătoare a cla-

selor a II-a și a III-a, care funcționează ca și clase combinate. Aici s-a angajat Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, prin Departamentul pentru Învățământ condus de Anișoara Țăran, astfel că directorul unităţii de învăţământ din Petrovasâla așteaptă o soluţie favorabilă. În condiţiile în care bugetul şcolar a fost redus, din cauza măsurilor de austeritate bugetară aplicate de Guvern, școala a fost nevoită se recurgă numai la activitățile de întreținere a clădirii și investiții urgente. Aşadar, lipsesc investiţii mai mari, cum ar ﬁ lucrările de construcţie şi reconstrucţie. Din aproximativ 14,7 de milioane dinari, când a fost prevăzut pentru dotațiile școlii, s-au primit aproximativ 13,6 milioane de dinari - cu peste un milion dinari mai puțin. În curs de derulare este proiectul prin care întreprinderea ,,Win vizion” va amenaja complet două săli de clase, iar datorită coﬁnanțării din partea Secretariatului Provincial pentru Învățământ, aici va ﬁ cumpărată mobilă nouă. Directorul şcolii din Petrovasâla spune că la ciclul V-VIII, pentru toate obiectele, mai puţin ﬁzica și limba sârbă ca limbă nematernă, există cadre didactice specializate. El menționează că problema lipsei de cadre de specialitate la ﬁzică există și în alte școli şi adaugă faptul că în şcolile unde învăţământul se desfăşoară întro limbă minoritară profesorii de ﬁzică sunt greu de găsit.

Brankica Savić

Danilov face tot posibilul ca procesul instructiv-educativ să se desfășoare în condiții cât mai bune. În primăvara acestui an, C.P.E. ,,Libertatea” a donat şcolii din Deliblata cărți în limba română care au îmbogăţit fondul bibliotecii școlare. La şcoala generală din Maramorac, elevii învață limba română în cadrul orelor de limba română cu elemente de cultură națională. Perioada de exprimare a opţiunilor încă durează, însă directoarea Brankica Savić spune că, potrivit primelor estimări, între 40 și 50 de elevi vor învăța limba română. Directoarea face tot posibilul ca limba română să ﬁe predată la ciclul superior ca obiect facultativ, pentru ca elevii să nu ﬁe puși în situație să aleagă între mai multe obiecte. Dacă

Predrag Bogatinčević Goran Staniš

La Școala Generală ,,Paja Marganovic” din Deliblata, anul școlar 2015/2016 începe cu 2.012 de elevi – cu şapte şcolari mai mult decât anul trecut. În clasa I s-au înscris 33 de elevi în două despărțăminte cu limba de predare sârbă. La această școală, limba română se predă ca limba mediului. După cum subliniază directorul Goran Staniš, școala face eforturi pentru a preveni situaţiile în care vor ﬁ elevi dezinteresaţi. La ciclul inferior, limba română o învață 23 de elevi din toate patru clase, în timp ce la ciclul superior cursurile de limba română sunt frecventate de 18 elevi. Directorul Staniš şi-a exprimat dorinţa de a ﬁ redeschise clase cu limba de predare română, dar lipsește dorința părinților de a înscrie copiii la aceste despărţăminte. Pentru înﬁinţarea unei clase, este nevoie de 15 copii. Lipsa de manuale școlare este o problemă veche, dar profesorul Viorel

româna va ﬁ predată ca obiect opţional, majoritatea copiilor vor prefera informatica. La şcoala din Maramorac sunt, în total, 180 de elevi, numărul şcolarilor ﬁind în constantă scădere. Numărul elevilor scade în permanenţă şi la Școala Generală ,,Aksentije Maksimović” din Doloave, ne-a mărturisit directorul școlii Predrag Bogatinčević. În anul școlar 2015/2016 sunt înscriși în jur de 480 de şcolari, dintre care în clasa I sunt 45 de elevi în limba sârbă și un copil care va frecventa clasa cu limba de predare română. Pare puțin, dar, dacă avem în vedere faptul că anul trecut la despărţământul românesc nu a fost niciun elev, putem spune că situaţia se îmbunătăţeşte. La clasele combinate cu limba de predare română sunt încă doi elevi în clasa I, iar începând din acest an un elev din clasa a II-a se va transfera de la secția sârbă la despărţământul cu limba de predare română. Valentin MIC

COMUNA ALIBUNAR

26 SEPTEMBRIE 2015 PARLAMENTUL COMUNAL A ADOPTAT PLANUL DE ACTIVITATE AL ÎNTREPRINDERII EDILITARE „UNIVERZAL” DIN ALIBUNAR

Prioritate va avea reabilitarea reţelei de apeduct

Cu scopul de a aﬂa cum decurge realizarea acestui proiect prioritar, am stat de vorbă cu Vlasto Marić, directorul general al Întreprinderii Edilitare „Univerzal”, şi cu Ripsime Gajić, şefa Sectorului pentru apeduct şi canalizare publică. - Planul de activitate al întreprinderii edilitare nou-înﬁinţate a fost elaborat de o echipă specializată, astfel că activităţile au fost încadrate în câteva compartimente, conduse de şeﬁ de sector. Documentul elaborat cuprinde noua repartizare a forţelor de muncă disponibile, ceea ce include o nouă stabilire a normei de lucru valabilă pentru ﬁecare muncitor. În momentul de faţă sunt în raport de muncă 68 de salariaţi, care sunt obligaţi să respecte cu stricteţe regulamentul de lucru, precum şi să presteze servicii cu promptitudine şi cu respon-

sabilitate deplină. Muncitorii care nu îşi vor îndeplini obligaţiile zilnice în cadrul postului de muncă pe care îl deţin, vor ﬁ sancţionaţi de responsabilii de sector. Prin aplicarea acestui regulament de lucru, managementul acestei întreprinderi intenţionează să redobândească credibilitatea beneﬁciarilor de servicii, dar şi pentru a se obţine un randament mai mare în sectorul prestării serviciilor publice, a menţionat interlocutorul nostru, Vlasto Marić. Despre realzarea activităţilor prioritare referitoare la întreţinerea şi reabilitarea reţelei de apeduct şi a canalizării publice, ne-a vorbit Ripsime Gajić: - Conform unui studiu realizat de o echipă specializată în domeniul infrastructurii locale, în Comuna Alibunar reţeaua de apeduct cuprinde o suprafaţă de 42 de km. Acţiunea

AUTOGUVENAREA LOCALĂ A ADOPTAT

Decizia privind retrocedarea pajiştilor şi livezilor În baza Legii privind retrocedarea terenurilor nearabile, adoptată în anul 1993, a fost prevăzută intentarea procedurii de retrocedare a pajiştilor şi livezilor de care au beneﬁciat comunităţile locale. Conform acestui document, Adunarea Comunală a adoptat o decizie prin care se aprobă retrocedarea a 2393,80 ha de teren nearabil, indiferent de faptul dacă acesta a fost transformat în terenuri arabile sau a fost licitat, ceea ce era în coliziune cu prescripţiile legale în vigoare. În conformitate cu această decizie comunală, Comunitatea locală Alibunar va dispune de 966 ha de pajişti şi livezi, Banatski Karlovac are la dispoziţie 643 de ha de pământ nearabil, Petrovasâla va beneﬁcia de o suprafaţă

de 277 ha cu livezi şi păşuni, localităţii Dobrica îi va ﬁ retrocedată o suprafaţă de 803 ha, iar satului Ilandža o suprafaţă de 222 ha. Localităţii Sân-Mihai trebuie să i se retrocedeze o suprafaţă de 340 de ha de teren nearabil, satul Nicolinţ va dispune de o suprafaţă de 1471 de ha de teren nearabil, iar Seleuşul va beneﬁcia de 213 ha de pajişti şi livezi. În acest document este precizat că terenurile nearabile sunt puse la dispoziţia comunităţilor locale, cu scopul de a le asigura obţinerea unor surse necesare pentru realizarea activităţilor lor, iar în cazul în care aceste terenuri îşi vor modiﬁca menirea stabilită prin lege, ele vor intra sub juristidicţia organelor de stat.

CLUBUL AVIATIC „MIHAJLO PETROVIĆ” DIN BANATSKI KARLOVAC A ORGANIZAT

Competiţia naţională de lansare a rachetomodelelor Sâmbătă, 19 septembrie curent, pe terenul amenajat al Clubului Aviatic „Mihajlo Petrović” din Banatski Karlovac, sub auspiciile Uniunii Aviatice din Serbia, s-a desfăşurat a 5-a etapă din cadrul Competiţiilor naţionale de lansare a rachetomodelelor, la care s-au întrecut 12 rachetomodelişti. Competiţia de lansare a rachetomodelelor a fost supravegheată de un juriu de specialitate, în frunte cu Živojin Josipović de la Clubul Aviatic „Franjo Kluz” din Zemun. Proba de lansare a rachetelor modelate cu paraşută a cuprins categoriile juniorilor şi seniorilor, astfel că la ﬁnalul acestei competiţii juriul de specialitate a prezentat rangarea concurenţilor cu punctajul realizat. Din juriul de specialitate a făcut parte Deloria Dehelean din Ovcea, membră a Clubului Aviatic „Mihajlo Petrović” din Banatski Karlovac, şi deţinătoare a mai multor premii la nivel naţiDeloria Dehelean, membră în onal: juriul de specialitate - Mă bucur foarte mult faptul că am fost aleasă în juriul de specialitate al acestor competiţii de rachetomodelism, care pretinde o mare responsabilitate. Sunt deţinătoarea a multor premii obţinute la nivel de ţară la disciplina de rachetomodelare şi probabil că succesele realizate au decis să ﬁu aleasă în acest juriu. Voi continua cu aceeaşi pasiune şi dăruire de sine să practic acest sport interesant, care îţi oferă posibilitatea de a modela o rachetă cu care, măcar imaginar, poţi face înconjurul Pământului - ne-a spus în glumă interlocutoarea noastră.

LA PETROVASÂLA S-A DESFĂȘURAT MANIFESTAREA ”FESTIVALUL DE HRANĂ ȘI BĂUTURĂ TRADIȚIONALĂ”

Produse ale unei toamne bogate Duminică, 20 septembrie curent, pe standurile amenajate din centrul localității au fost expuse produse de toamnă în cadrul ediţiei a IV-a a manifestării ”Festivalul de hrană și băutură tradițională - Petrovasâla 2015”. Organizatorul principal al acestei manifestări culinare a fost Asociația Pomicultorilor și Prelucrătorilor de Produse Agroalimentare ”Vladimirovaț”,, ﬁind invitat Predrag Belić, președintele Comunei Alibunar. În atenția vizitatorilor au fost exponatele culinare pregătite în mod tradițional cu mare dibăcie de mâinile harnice ale gospodinelor, reprezentante ale populației sârbe și ale etniilor română și slovacă care trăiesc de secole în relații de bună prietenie și toleranță deplină pe teritoriul Comunei Alibunar. Produsele de toamnă pregătite în mod tradițional au fost expuse de următoarele asociații ale femeilor: ”Mâini Harnice Bănățene” din Petrovasâla, ”Mâini de Aur„ din Sân-Mihai, ”Etno Art Brakos” din Alibunar, ”Unikat” din Banatski Karlovac şi Asociația Femeilor din Ilandža. Cel mai atractiv stand a fost al Asociației Femeilor ”Mâini de Aur” din Sân-Mihai, unde au fost expuse și produsele lactate ale Lăptăriei ”Dabomlek”, care a adus un farmec aparte acestei manifestări culinare.

ȘTIRI...

În cadrul acestei manifestări gastronomice a fost organizată o competiție de preparare la ceaun a fasolei, a gulașului și a tocanei, unde s-au evidențiat bucătarii de la Asociația Vânătorilor, apoi ai Societăţii Pompierilor Voluntari, precum și reprezentanții asociațiilor civice din Ilandža, Banatski Karlovac și Alibunar. Programul cultural prilejuit de această manifestare gastronomică, a fost binecuvântat de preotul Ionel Savu, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Petrovasâla, prin oﬁcierea slujbei de tăiere a colacului. În cadrul programului ocazional au evoluat membrii Societății Culturale ”Sveti Nikola” din Ilandža, urmând apoi prezentarea Societății Cultural-Artistice ”Armonia” din Petrovasâla, a dansatorilor Căminului Cultural ”Mladost” din Alibunar, precum și a dansatorilor S.C.A. ”Bunari” din localitatea gazdă. Predrag Belić, președintele Comunei Alibunar, inaugurând această manifestare tradițională, a urat tuturor expozanților mult succes, anul viitor să se prezinte în mod cât mai calitativ, promovând astfel produsele tradiționale, și dovedind că sunt păstrători ﬁdeli ai culturii, dar și producători de hrană sănătoasă.

ȘTIRI...

F. KOSO

ȘTIRI...

PETROVASÂLA: Biblioteca şcolară şi-a majorat numărul de cărţi În decursul anului şcolar 2014/2015, datorită unor donaţii, biblioteca şcolară a reuşit să-şi majoreze fondul de cărţi, ceea ce este un semn pozitiv. La fel este în creştere interesul faţă de cărţi. Acţiuni de donare a cărţilor au fost realizate în cadrul manifestării „Zilele Copilului”, cu care prilej fondul de cărţi al bibliotecii s-a majorat cu 300 de titluri, de care vor beneﬁcia toţi elevii. Cărţile au fost completate cu o donaţie a Sfatului Părinţilor, completându-se astfel cărţile şi lecturile şcolare necesare elevilor care frecventează cursurile în limbile română şi sârbă.

ALIBUNAR: Pomicultorii sunt mulţumiţi cu recolta, dar nu şi cu preţul de achiziţie La Alibunar există mulţi pomicultori, iar printre aceştia se numără şi tânărul Dinu Lotrean, absolvent al Facultăţii de Agronomie. De fapt, preocuparea profesională a lui Dinu este cultivarea viţei de vie, însă în urmă cu câţiva ani s-a ocupat şi cu cultivarea pomilor fructiferi. Anul acesta a obţinut o recoltă foarte bogată la merele pentru larg consum, el personal ﬁind foarte mulţumit, însă veniturile de la această producţie sunt simbolice şi nu pot acoperi nici cheltuielile. Cantitatea de mere pe care a obţinut-o, este pusă în vânzare, în regie proprie, la un preţ dezavantajos, având în vedere că preţul acestui produs în reţeaua de minimarketuri atinge 70 de dinari. După aprecierea lui, poziţia pomicultorilor este defavorizată, deoarece legile pieţei sunt dezavantajoase producătorilor, astfel ﬁind protejaţi precupeţii şi antreprenorii.

NICOLINŢ: Transportul deşeurilor este bine organizat De o perioadă mai îndelungată, în această localitate depozitarea gunoiului menajer a fost încredinţată Î.E.P. „Usluga”, care s-a fuzionat cu Întreprinderea Edilitară „Univerzal” din Alibunar. Acţiunea de depozitare a gunoiului o efectează de două ori pe lună muncitorii de la această întreprindere edilitară care se ocupă şi de întreţinerea reţelei de apeduct. Când este vorba de achitarea taxei pentru consumul de apă, majoritatea beneﬁciariilor îşi achită obligaţiile ﬁnanciare, însă există şi un număr considerabil de nevoiaşi care nu pot să facă aceasta. Cu aceşti rău-platnici, conducerea acestei întreprinderi edilitare poartă tratative cu scopul de a ﬁ soluţionată pozitiv această problemă a neachitării sumelor pe care le datorează.

SELEUŞ: Întreţinerea spaţiilor verzi Conform unei decizii comunale, sătenii sunt obligaţi să întreţină spaţiile verzi din faţa gospodăriei proprii, precum şi să poarte de grijă pentru funcţionarea nestingherită a canalelor publice pentru scurgerea apelor torenţiale. Majoritatea dintre ei respectă cu stricteţe această decizie, îndeosebi aceia care se găsesc pe strada principală, unde suprafeţele verzi sunt întreţinute bine şi sunt un exemplu de urmat. O acţiune similară trebuie să realizeze consătenii lor care locuiesc pe terasa de jos a satului, unde atât casele de locuit, cât şi gospodăriile, le sunt afectate de ploile torenţiale, mai ales în perioada de toamnă când se înmulţesc precipitaţiile atmosferice.

Pagină realizată de Ion MĂRGAN

În cadrul recentei sesiuni a Parlamentului Comunei Alibunar a fost adoptat Planul de activitate pe anul 2016 al Întreprinderii Edilitare „Univerzal”, fondată prin fuzionarea fostelor 4 întreprinderi edilitar-publice. Managementul acestei întreprinderi a elaborat un program de activităţi prioritare cu termen de realizare până la ﬁnea anului 2015, accentul ﬁind pus pe efectuarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de apeduct, incluzând amenajarea canalizării publice.

de construire a reţelei de apeduct a fost iniţiată în anul 1960, ea ﬁind construită pe etape, astfel că s-a ﬁnalizat abia în anul 1980. De aceea se poate deduce că reţeaua de apeduct are o vechime de peste 35 de ani, astfel că termenul de exploatare a expirat, ceea ce se impune de la sine constatarea că această reţea de apeduct necesită de urgenţă reparaţii sistematice. Acţiunea de reabilitare a reţelei de apeduct a fost iniţiată în localitatea Petrovasâla în urmă cu doi ani şi a inclus înlocuirea conductelor din metal cu cele din material plastic. În baza unor expertize efectuate pe teren, managementul acestei întreprinderi şi-a trasat ca activitate prioritară efectuarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de apeduct, precum şi menţinerea ei în stare funcţională în 10 localităţi din Comuna Alibunar. De asemenea, în perioada ce urmează se planiﬁcă efectuarea lucrărilor de amenajare a puţurilor şi fântânilor arteziene care aprovizionează consumatorii cu apă potabilă. În momentul de faţă sunt înregistrate 24 de fântâni arteziene, cu menţiunea că, majoritatea dintre ele necesită reparaţii capitale. În această ordine de idei trebuie accentuat faptul că lucrările de reabilitare au fost efectuate la reţeaua de apeduct din Seleuş, apoi localitatea Novi Kozjak, dar şi în celelalte sate, unde s-au întreprins acţiuni de asanare a sistemului de distribuire şi de clorare a apei potabile. Având în vedere faptul că această întreprindere edilitară dispune de echipament necesar şi de muncitori caliﬁcaţi, lucrările de asanare a reţelei de apeduct au fost efectuate la moment oportun şi cu forţe proprii, ceea ce demonstrează că s-au făcut economisiri de mijloace ﬁnanciare, majorându-se eﬁcienţa în muncă. Acţiunea de reabilitare a sistemului de distribuire a apei potabile va continua, astfel că funcţionarea nestingherită a reţelei de apeduct va avea prioritate, pe care a trasat-o conducerea Comunei Alibunar, a constatat interlocutoarea noastră.

COMUNA PANCIOVA

26 SEPTEMBRIE 2015

LA SATU NOU

250 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA SATULUI-NOU (XXXVI) 2

D

upă cum ne informează Sorin Boleanţu, directorul Casei de Cultură ,,3 Octombrie” din Satu Nou, manifestările prin care este marcat măreţul jubileu, 250 de ani de la întemeierea localităţii, au demarat, în cadrul instituţiei pe care o conduce, la începutul anului curent, când au avut loc mai multe evenimente ştiinţifice şi cultural-artistice.

Manifestările centrale vor avea loc începând de vineri, 25 septembrie. În această zi va fi deschisă publicului Camera Memorială a satului din incinta casei de cultură (ora 17) şi vor fi vernisate două expoziţii: ,,Amintiri de la şcoală”, unde vor fi expuse fotografii din activitatea

şcolii şi viaţa elevilor (ora 18, la şcoala din loc) şi ,,Ulei pe pânză” a pictorului Tode Zeljković-Zelja (galeria casei de Ccultură, ora 19). Sâmbătă, 26 septembrie, în sala mică a casei de cultură, începând de la ora 12,oo, se va desfăşura manifestarea ,,Pâinea bănăţeană”, organizată de asociaţia ,,Boboacele” . La ora 19,oo, în aceeaşi sală va fi lansată cartea despre Biserica Ortodoxă Sârbă din Satu-Nou a autorului Siniša Kojić. Duminică, începând de la ora 8,30, la Biserica Ortodoxă Română va avea loc slujba arhierească, iar răspunsurile liturgice vor fi date de corul B.O.R. din Satu Nou şi corul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. La ora 18,oo, în sala de sport va începe academia festivă sub genericul ,,În cinsta strămoşilor”. La eveniment vor participa: corul bisericesc sârbesc din Panciova, condus de Vera Carina, societăţile culturalartistice ,,Stanko Paunović” din Panciova, ,,Vuk Karadžić” din Bačka Topola şi ,,Dr. Radu Flora” din Satu Nou, orchestra de muzică populară a casei de cultură din Satu Nou, precum şi actorii Milenko Pavlov şi Ionel Lazăr. Pe data de 28 septembrie, de la ora 20,oo pe platoul din faţa casei de cultură va avea loc un concert de muzică rock pentru tineri. În 4 octombrie, de la ora 19, orchestra de muzică populară a C.N.M.N.R.S., alături de soliştii vocali şi instrumentişti, va susţine un concert.

IABUCA

Bani pentru reconstrucţia pieţei În proiectele de infrastructură la Iabuca, în ultimul an au fost investite peste 20 de milioane dinari. Lucrările au cuprins: construcţia locurilor de parcare în faţa şcolii Generale ,,Goce Delčev”, reconstrucţia pieţei Borisa Kidriča, repararea sistemului de iluminare publică şi construcţia staţiilor de autobuze în strada Maršala Tita. Recent a început construcţia platoului de la piaţă, care va fi pavat cu plăci de beton şi va fi montate instalaţii de iluminare publică. Va fi construit şi un drum de acces la piaţă. - Am primit multe cereri de la Comunitatea Locală Iabuca şi ne-am străduit să susţinem această investiţie, una foarte importantă pentru dezvoltarea localităţii Iabuca. Lucrările vor îmbunătăţi calitatea vieţii în sat, a spus Maja Vitman, director a.i. a Î.E.P. ,,Direkcija”. Piaţa din Iabuca, nefiind amenajată, până acum nu a fost deschisă. Vânzătorii au expus marfa în parcarea din faţa căminului sanitar şi în centrul satului. Din această cauză, în zilele de piaţă traficul a fost îngreunat.

DOLOAVE

După 40 de ani, centrul medical va fi reconstruit După mulţi ani de probleme administrative, a început reconstrucţia centrului medical din Doloave. Lucrările au demarat după trei ani de proceduri birocratice şi de legalizare a clădirii. Avizul de reconstrucţie a fost obţinut după ce a început procesul de legalizare a obiectivului. Tremenul de finalizare a lucrărilor este 120 de zile de la data obţinerii avizului.

LA PANCIOVA FUNCŢIONEAZĂ UN NOU CENTRU DE CONSULTANŢĂ

Ajutor pentru adolescenţi Centrul de consultanţă pentru copii şi adolescenţi a fost deschis săptămâna trecută la orfelinatul din Panciova. ,,În următoarele luni, patru experţi vor oferi asistenţă tinerilor care se confruntă cu probleme în familie, la şcoală, cu autorităţile, celor care au greutăţi la învăţat...”, a spus Irina Bradanov, coordonatoarea proiectului. Centrul de consultanţă va fi deschis lunea, miercurea şi vinerea între orele 16 şi 20. Programarea se face prin telefon, dar sesiunile de consultanţă se pot face şi fără programări anterioare. Copiii sunt aşteptaţi cu părinţii, însă pot veni şi singuri. ,,Programul ,,Ajutor la învăţat” este menit copiiilor care au dificultăţi de învăţare, celor cu potenţial intelectual redus”, a explicat Marija Mikić, defectolog. Tinerii vor primi sprijin la învăţat în cadrul activităţilor individuale, cu scopul îmbunătăţirii mediei şcolare. ,,Obiectivul nostru este îmbunătăţim abilităţile sociale la tineri. În cadrul acestui program, tinerii vor învăţa cum să reacţioneze în situaţii dificile”, a subliniat pedagogul Mirko Budimir. Toate şcolile din oraş au fost informate despre existenţa centrului de consultanţă. După cum au spus coordonatorii proiectului, centrul va fi oferi o mână întinsă unităţilor şcolare. Oraşul a dovedit că are înţelegere şi a găsit modalităţi să sprijine înfiinţarea centrului de consultanţă, spune directoarea orfelinatului din Panciova. Ea consideră că aceasta este baza unui nou mod de comunicare cu tinerii. Administraţia municipală a înţeles că acesta este un mod de protecţie, care nu mai există niciunde în Serbia, dar este prevăzut în Strategia de Protecţie Socială.

AGENŢIA PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Accesarea fondurilor europene La ultima şedinţă a Adunării Municipale, consilierii locali au adoptat decizia privind înfiinţarea Agenţiei pentru Dezvoltarea Economică, drept societate cu responsabilitate limitată. Angajaţii vor avea sarcina să faciliteze contactul dintre oraşul Panciova şi investitorii din ţară şi străinătate. Adjunctul primarului responsabil pentru domeniul dezvoltării economice spune că activitatea de bază a Agenţiei pentru Dezvoltarea Economică este orientarea Municipiului Panciova spre fondurile Uniunii Europene. Agenţiei va folosi capacităţile administraţiei municipale, având în vedere că angajaţii acesteia au cunoştinţele necesare pentru scrierea proiectelor europene.

Lăutarii şi muzicanţii (I) Scrie: Ilie BABA Lăutarii, acei artişti care poartă, susţin şi îmbogăţesc, prin dibăcia şi măiestria lor, folclorul unui popor sau al unei localităţi, s-au bucurat, dintotdeauna, de popularitate. Astăzi ne amintim de rapsozii populari datorită cărora s-a păstrat, până în zilele noastre, tezaurul nostru folcloric. Ei sunt aceia care, cu farmecul viorilor, au umplut de bucurie sufletul sătenilor ori le-au alinat durerile, interpretându-le o doină. Ei au fost părtaşi la principalele evenimente din viaţa unui om, de la naştere până la moarte. Au cântat la nunţi, botezuri şi alte veselii, în cafenele sau pe scenele manifestărilor din sat şi alte sate, promovând cântecul autentic din localitatea noastră. Datorită lor, în sat s-a dezvoltat creaţia populară, pentru că de multe ori ei au ticluit în versuri şi melodii inspirate din viaţa satului. Mai târziu, aceste cântece au fost introduse în repertoriul tarafurilor. În negura vremurilor s-au pierdut numele multor lăutari-rapsozi populari, despre care aproape că nu mai ştim nimic. Pe baza celor auzite de la bătrânii din sat, încercăm să scriem despre aceşti creatori şi să lăsăm numele lor amanet generaţiilor viitoare. Vom scrie şi despre aceia care astăzi continuă calea predecesorilor şi ţin să păstreze cu sfinţenie mărgăritarul creaţiei muzical-folclorice din sat. Primul din pleiada lăutarilor care au lăsat o amprentă vie în folclorul satului, dar despre care ştim doar din cele povestite de bătrâni, este lăutarul Iosa, născut pe la mijlocul secolului al XIX-lea şi decedat în anul 1920. A lăsat posterităţii „Balada lu’ Ciota” şi cântecul „Aşa-i rându’ fiecelor”. Acest lăutar este imortalizat pe o ilustrată din anul 1900, pe care se află o inscripţie în trei limbi: „Hora, dans popular românesc”. Un alt lăutar cunoscut prin măiestria interpretării doinelor şi a jocurilor populare caracteristice „bobocilor” a fost Nică Maliţa-Ghiptăr, născut în 1871 şi decedat în anul 1931. S-au păstrat, până astăzi, „ardeleana” şi „axionul” lui Ghiptăr. Cel de-al treilea lăutar din sat a fost Ioşca Novac-Pelegu, născut în 1890 şi decedat în 1957, care a învăţat meseria de la vestitul lăutar Ion Durăin din Petrovasâla. Dintre lăutarii consacraţi îl amintim şi pe Traian Bogdan, cunoscut în sat ca Traian a lu’ Nini. S-a născut la Satu-Nou în anul 1908, într-o familie de ţărani. După terminarea şcolii primare din sat, a frecventat cursurile şcolii de muzică din Panciova. După absolvire, a înfiinţat un taraf care a cântat în restaurante vestite din ţară, la Skopje, Split, Dubrovnik ş.a. A fost un mare interpret de muzică populară şi cultă, iubind muzica de Mozart, Strauss şi Paganini, romanţele şi baladele româneşti. A fost răpus de o boală la vârsta de 37 de ani, când se afla în plină putere de creaţie. Ioşchiţă a cântat la hora satului până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. De la el a rămas „Doina lu’ Ioşchiţă”. Nu dispunem de alte date despre acest cântăreţ. Ultimul din pleiada lăutarilor de odinioară este Florea Banu-Florică, născut în anul 1900 şi decedat în 1969. A cântat la multe nunţi, cutreierând întreg Banatul, la hora satului, în cafenele, fiind implicat în activităţile din cadrul Căminului Cultural în calitate de corepetitor al formaţiei de dansatori. Prin anii 1941-42, învăţătorul Vichentie Cornea a încercat să formeze o orchestră de coarde. După câteva luni, orchestra a progresat simţitor, cântând la hora satului şi la nunţi, fiind instruită în continuare de Ilie Rista – Ghimigea din Uzdin. Orchestra a activat numai zece ani. Dintre lăutarii ei amintim pe Alexandru Ştefan – Buţa, Viorel Boleanţu – Paima şi Lazi Fiştea – Boncoş. Părăsind cel mai valoros instrument muzical – vioara, „bobocii” s-au orientat spre acordeon. Ne vom opri puţin la familia de muzicieni cu mare tradiţie Mălaimare şi vom începe cu Sima Cambeţ (1914-1986). A început să cânte în tamburină, după care a descoperit secretele acordeonului cu butoane. Fiind acordeonist afirmat, în anul 1951 a avut prilejul să cânte în direct la Radio Novi Sad şi la Radio Timişoara. A cântat împreună cu vestiţii lăutari Ion Durărin, Vichentie Petrovici – Bocăluţ, Traian Bogdan – Nini şi cu alţi mari violonişti din România şi de la noi. A fost, poate, cel mai valoros păstrător de cântece româneşti din bătrâni şi de folclor local autentic şi a cutreierat cu acordeonul său întreg Banatul.

PROGRAMUL DE MUNCĂ ÎN CENTRELE MEDICALE

Legea muncii nu trebuie neglijată Ministrul Sănătăţii a trimis un comunicat centrelor medicale de pe teritoriul Banatului de Sud, cerând ca aceste să respecte programul de muncă stabilit prin lege. Aşadar, medicii sunt obligaţi să efectueze consulturi până la ora 20. Cei de la Ministrul Sănătăţii spun că există domenii cu grad ridicat de risc, precum serviciul de ambulanţă, stomatologie şi patronaj. Medicii şi asistentele medicale trebuie să aibă un fond de 40 de ore de muncă pe săptămână, conform legii în vigoare. În cazul în care schimbul de dimineaţă este mai scurt, medicul şi asistenţii vor fi nevoiţi să recupereze orele în schimbul de după-amiază. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT PUBLIC ATP

Noi linii spre Belgrad Din data de 24 octombrie, ATP va introduce linii nocturne spre Belgrad. Ultimul autobuz spre capitală va pleca din gara din Panciova la ora 23,30, iar din Belgrad spre oraşul nostru, ultima plecare va fi la miezul nopţii. Aceste două linii au fost introduse la solicitarea cetăţenilor interesaţi de evenimentele culturale şi sportive din capitală.

Pagină realizată de Valentin MIC

Sărbătorirea marelui jubileu

COMUNA VÂRȘEȚ

26 SEPTEMBRIE 2015 ÎN URMA EDIŢIEI A 58-A A „ZILELOR CULESULUI DE STRUGURI”

„Balul Strugurilor” este unic şi speciﬁc Ediția din anul acesta s-a deosebit prim multe cele de ediţiile precedente, în primul rând, prin modul de organizare, numărul, caracterul și nivelul manifestărilor adiacente. Vârşeţul a fost primit în Asociaţia Oraşelor Vinurilor din Europa - RECEVIN. Oaspeții și invitații de onoare ai vârşeţenilor din mai multe regiuni ale țării și fostele republici, printre care şi delegaţiile C.J.C.S., ale comunelor Deta și Grădinari, ale unor instiţuţii culturale de prestigiu din Reșița și Timișoara, au plecat mulțumiți de modul organizării și promovării manifestării... Ivana Mladenović din Vârşeţ – „Miss Balului Strugurilor, 2015”. Onoarea de a inaugura manifestarea a revenit ministrului Snežana Bogosavljević-Bošković.

Tihomir Petković și Čedomir Živković

VÂRŞEŢUL ŞI UŽICE INTENŢIONEAZĂ SĂ SE ÎNFRĂŢEASCĂ

Rezultatele excepționale, motivul principal Recenta vizită a primarului oraşului Užice la Vârşeţ, care a avut doar cuvinte de laudă la adresa vârşeţenilor privind accesarea fondurilor europene şi rezultatele obţinute, vor apropia şi mai mult cele două oraşe şi zonele acestora

prieteni ai manifestării..., pot ﬁ mulţumiţi de ceea ce au pregătit şi realizat, de numărul turiștilor și oaspeților, de modul cum i-au întâmpinat și găzduit. Oferta turistică bine organizată, cu vizitarea celor mai atractive repere, printre care amintim „Drumul Vinului”, Castelul Medieval, cramele de vinuri din oraş, Gudurica și Veliko Središte, clădirea „Concordia” cu expoziţiile atractive pregătite pentru acest eveniment (să amintim doar cea mai bogată colecție de garnituri de șah din Europa a vârşeţeanului Zoran Mladenović, Mănăstirea „Sfântul Teodor de Vârşeţ” și Panorama Orașului de la Bisericuţa „Sfânta Cruce” de pe Deal - din imediata apropiere, Mănăstirea de la Mesici, Căminul

Armatei, în curtea căruia a fost organizată o expoziţie de struguri, fructe și vinuri, și în care a fost prilejuită o recepție pentru toți oaspeții și invitații oﬁciali..., a satisfăcut şi mulţumit pe deplin pe toţi cei ce au poposit în cele patru zile la Vârșeț. Dacă la aceasta adăugăm parada „Vitejilor Vinului” şi cele câteva ordine prezente aici în tradiţionalele lor veşminte, „Struguri din avion” – eveniment dotat cu premii, „Cupa Orașelor” – concursul de

pescuit sportiv la Lacul Oraşului şi Canalul D.T.D. - platoul „A.B.C.”, expoziția de porumbei, păsări de curte, iepuri..., Caravana „STIHL”, „Boulder Fest”, concertele atractive de pe scena centrală, „Balul mascat” pentru cei mici, întâlnirele poetice vârșețene, parcul de distracție, tradiționala ghitariadă de la Căminul Tineretului..., am amintit doar o parte din manifestările adiacente. Și de data aceasta, gazda și patronul orașului pe parcursul „Balului Strugurilor”, căruia din prima zi a manifestării i-a fost înmânată cheia oraşului a fost „Vinko Loziæ”, personajul creat de marele dramaturg vârşeţean Jovan Sterija Popović, care hoinărea pe străzile oraşului însoţit

de orchestra de tamburine. Nu a lipsit nici focul de artiﬁcii în seara inaugurării celei mai atractive manifestări turistico-economice din aceste spații balcanice, pe care vârșețenii o oragnizează din anul 1956, precum nici Concursul de frumuseţe „Miss Culesului 2015”, pe care l-a câștigat vârșețeana Ivana Mladenoviæ (1998), urmată de Kristina Seniæ (1998) și Ana-Maria Crăciun (1998), tot din Vârșeț, titlul de „Miss farmec“ revenind Deloriei Rakić (1995) din Râtișor, Tijana Djozdan (1995) din Velika Greda ﬁind proclamată cea mai fotogenică concurentă din cele 15 fete intrate în concurs. Despre carnaval şi cele 20 de grupe atractive – ﬁecare în mod deosebit, participante la deﬁleu, în frunte cu Fanfara ”Doina” din Râtișor, printre care câte una din Italia, Croaţia şi Republica Sârbă, respectiv din oraşele carnavalurilor din ţara noastră, s-ar putea scrie multe lucruri aparte. Organizatorii nu au făcut încă bilanțul, deși deja de pe acum „îşi freacă mulţumiţi mâinile“, ﬁindcă pe parcursul „Balului Strugurilor“ cele câteva zeci de mii de vizitatori, trecători şi turişti veniţi în mod organizat, au consumat tone şi tone de struguri, carne de purcel și miel la proțap, cârnați și specialități la grătar, varză călită şi alte preferinţe ale gurmanzilor, oferite de-a lungul străzilor cu denumiri şi caracteristici speciﬁce ofertei... Am încercat să vă prezentăm doar parțial imaginea „Zilelor Culesului de Struguri“, ﬁindcă evenimentul se poate trăi şi simţi din plin doar prin prezența la fața locului și nu prin cuvinte. Cei ce au ratat ediția din anul acesta – din diferite motive, pot regreta, aşa că pentru ei publicăm câteva poze, însă se pot pregăti deja de pe acum pentru ediția viitoare, cea de-a 59-a la rând, programată de vârșețeni în perioada 15-18 septembrie 2016!

DELEGAȚIA REGIUN,I USTECKY DIN CEHI$ A VIZITAT SPITALUL GENERAL DIN VÂRȘEȚ

Colaboraea va deveni mai intensă Relațiile de colaborare dintre Spitalul General din Vârșeț și instituții similare din Regiunea Ustecky din Republica Cehă datează de aproximativ doi ani, iar în urma vizitei de săptămâna trecută a delegației cehe la Vârșeț, acestea vor deveni tot mai intense. Dr. Zoran Ilić, directorul Spitalului General din Vârșeț, la recenta conferință de presă a menționat că datorita acestei colaborări, 20 de medici vârșețeni au vizitat spitalul din regiunea amintiă, unde au făcut cunoștință cu cele mai moderne metode de tratare a diferitor boli: - Mă bucur că gazdele noastre din Cehia ne-au reîntors vizita și au văzut de ce fel de aparate dispunem noi. Nu putem spune că suntem în fața lor, dar nici nu rămânem cu mult în urmă, căci ne străduim să ne perfecționăm permanent, să urmărim noile tehnologii și să ﬁm în pas cu tendințele vremii. Proiectul de colaboarare dintre Regiunea cehă Ustecky și Regiunea Banatului de Sud este în valoare de 25.000 dintre care cu 10 procente la sută a contribuit Regiunea Ustecky, restul de 90 procente la sută ﬁind alocate de Banca Cehă de Dezvoltare. Oaspeții cehi doresc ca și pe viitor să colaboreze cu spitale din Banatul de Sud. Directorul Spitalului din Teplica în Cehia, Tomas Hrubi, este de părere că vizitele medicilor vârșețeni în Cehia au fost prea scurte și că vor iniția proiecte la UE să li se aprobe ca aceste vizite să dureze mai mult, pentru a se atinge scopurile propuse. Pavel Čonka, președintele Consiliului pentru Sănătate din Regiunea Ustecky a vorbit despre proiectele realizate și în alte domenii: - Regiunile noastre au colaborat împreună și la proiectul referitor la situațiile de criză, care a costat peste 6.000 euro. Atunci, în regiunea Banatului de Sud a fost procurat echipament necesar pentru pompieri. Biljana Delić, șefa Secției pentru Sănătate a Secertariatului Provincial a menționat că acest Secretariat va susține întotdeauna astfel de proiecte cu ﬁnanțare europeană, amintind proiectul Spitalului General și a Spitalului Specializat de Neuropsihiatrie ”Dr Slavoljub Bakalović”. Iar Nataša Maljković Čonić, membră în Consiliul Executiv al Comunei Vârșeț, responsabilă pentru Resortul Sănătății, a mulțumit cu acest prilej Secretariatului Provincial, pentru sprijinul acordat la repararea cazanului termic de încălzire a spitalului din Vârșeț. Vizita a fost una deosebit de reușită, iar colaboarea va continua și pe viitor. Mariana STRATULAT

Pagină realizată de Radomir MUNĆAN

O

rganizatorii celei de-a 58-a ediție a „Zilelor Culesului de Struguri”: Organizaţia Comunală de Turism, sub auspiciile Comunei Vârșeț, Ministerul Comerţului, Turismului şi Telecomunicaţiilor, secretariatele provinciale pentru Economie, Angajare și Egalitatea Sexelor, Agricultură, Gospodărirea Apelor și Silvicultură, sponsorul general „Vršački vinogradi“ S.A. și ceilalți numeroși sponsori, susţinători şi

„La recomandarea ministrului Justiţiei, Nikola Selaković, care a avut doar cuvinte de laudã la adresa vârșețnilor privind accesarea fondurilor europene și rezultatele obținute pe acest plan...“, dupã cum a declarat primarul orașului Užice, Tihomir Petković, la întrevederea cu preşedintele Comunei, Čedomir Živković, şi cu colaboratorii acestuia, delegația noastrã a poposit aici... Ministrul, după cum a mai adăugat oaspetele vârşeţenilor, ne-a informat şi despre faptul că Comuna Vârşeţ este cu mult deasupra mediei oraşelor şi comunelor din ţara noastră în ceea ce priveşte beneﬁciul – obţinerea fondurilor Uniuni Europene şi colaborarea transfrontalieră, reuşind să realizeze în felul acesta investiţii mari în domeniul infrastructurii... Am venit la Vârşeţ pentru a obţine informaţii şi experienţe necesare şi pentru a vizita unele din realizările importante ale vârşeţenilor...“ „Din discuţiile purtate şi informaţiile prezentate am ajuns la constatarea comună că există multe particularităţi şi domenii comune care ne apropie, şi pe care dorim să le aprofundăm. Cu satisfacţie pot să evidenţiez faptul că pe teritoriul nostru trăiesc mulţi locuitori de origine din zona oraşului Užice, cu statut de oraş, mai mare ca al nostru, statut pe care sperãm sã-l obținem și noi cât de curând... Dorinţa noastră comună este să intensiﬁcăm colaborarea pe mai multe planuri, de fapt în toate domeniile de activitate socială şi economică, concurând împreună la fondurile IPA...“, a spus, printre altele, preşedintele Comunei Vârşeţ Čedomir Živković. Discuţiile şi întrevederile, mai mult decât constructive ale celor două delegaţii, la care au fost abordate „toate temele“ privind cele două oraşe şi zonele acestora, s-au încheiat cu dorinţa comună privind înfrăţirea acestora într-un timp pe cât posibil de apropiat, repectiv în urma ﬁnalizării demersurilor necesare la organele şi instituţiile abilitate, punând în preaalabil în dezbaterea parlamentelor locale acestă idee şi dorinţă! Aşa cum s-a spus, în timpul cel mai scurt va urma o nouă întrevedere a conducerilor celor două oraşe. Pentru a conﬁrma şi „arăta pe viu“ rezultatele pe care vârşeţenii le-au obţinut datorită fondurilor Uniuni Europane şi a proiectelor transfrontaliere şi colaborării excepţionale cu partenerii - în primul rând cei din România, aceştia au prezentat oaspeţilor cu mândrie şi satisfacţie deplină câteva din investiţiile capitale realizate, precum Parcul Tehnologic, Piaţa „AgiCO“, Clădirea „Concordia“..., după care au poposit la Gudurica, cunoscută prin cramele particulare de vinuri.

COMUNA ZRENIANIN / COMUNA JITIȘTE E

26 SEPTEMBRIE 2015

ZRENIANIN

Preţul încălzirii a scăzut de două ori în ultima lună

Zrenianinenii vor plăti un preţ redus la energia termică. Pentru ca preţul încălzirii să ﬁe micşorat, Consiliul Local a aprobat cea de-a doua reducere din ultima lună, corectarea acestuia ﬁind unica din ţară, după ce alte municipii şi comune au anunţat majorări semniﬁcative ale gigacaloriei. După reducerea considerabilă a părţii variabile a preţului încălzirii de 11,95%, din urmă cu aproximativ trei săptămâni, consilierii municipali au susţinut pe 16 octombrie iniţiativa Î.P. “Gradska toplana” de scădere a părții ﬁxe a preţului gigacaloriei cu încă 6%. Directorul acestei întreprinderi, Aleksandar Starčević, a explicat motivele reducerii preţului încălzirii: - Analizând bilanţul pentru anul 2014, în domeniul distribuţiei şi producţiei de energie termică, precum şi bilanţul pentru primele şapte luni ale anului în curs, am ajuns la concluzia că scăderea suplimentară a preţului gigacaloriei în pondere de 6% nu va provoca un impact negativ asu-

pra gestionării întreprinderii. Astfel, suma ﬁxă calculată se va reduce de la 31,67, la 29,67 dinari pe metru pătrat, respectiv cu 212 dinari lunar la capacitatea instalată. Scopul ﬁnal al proiectului este crearea unui sistem de producţie şi distribuţie a căldurii, sistem care să ducă la ieftinirea generalizată a preţului gigacaloriei către populaţie. Lucrările de modernizare a reţelei de transport a căldurii, amplele lucrări de modernizare a acesteia din ultimii ani, înlocuirea conductelor, pierderile reduse de energie termică, micşorarea numărului de angajaţi de la 135 la 123, economisirile privind costurile de consum, toate acestea au inﬂuenţat asupra preţului redus al gigacaloriei. Noile tarife se vor aplica

de la 2 octombrie, iar preţul căldurii va ﬁ neschimbat până la ﬁnalul anului 2015 - a menţionat Starčević. În ultimii 5 ani, Î.P. “Gradska toplana” şi Municipalitatea au investit 10 milioane de euro în sistemul de termoﬁcare, rezultatele sunt evidente, iar beneﬁciarii sunt cetăţenii, care vor plăti un preţ redus al energiei termice. El a anunţat că în decursul acestei săptămâni sistemul de distribuţie a energiei termice va ﬁ plin, iar sezonul va începe pe 1 octombrie, dacă va ﬁ nevoie şi dacă condiţiile meteorologice permit. Primarul Čedomir Janjić a subliniat că la reducerea preţului tarifului variabil se adaugă şi scăderea preţului ﬁx, ce presupune o bună pregătire pentru sezonul de încălzire. În plus, utilizatorii vor beneﬁcia şi de alte posibilităţi de economisire. - Desigur vă amintiţi că la prima reechilibrare a bugetului municipal au fost rezervate fonduri în valoare de 20 milioane dinari pentru eﬁcienţa energetică. Noi pregătim implementarea acestui proiect. Săptămâna viitoare vom prezenta public planurile şi dezideratele acestuia, iar acum pot să vă spun că suma respectivă va ﬁ alocată ﬁnanţării individuale menite înlocuirii uşilor şi ferestrelor vechi, nu numai în blocuri, ci şi în casele din localităţile de pe raza Municipiului Zrenianin. Nu ajutăm doar cetăţenii racordaţi la sistemul de termoﬁcare, dorim să ajutăm şi cetăţenii care folosesc alte surse de încălzire, a încheiat primarul Janjić. D. M.

REGATA DE PE BEGA A OFERIT UN PROGRAM FOARTE BOGAT

Un eveniment foarte reuşit – distractiv şi educativ Evenimentul tradiţional „Regata pe Bega” a avut loc sâmbăta şi duminica trecută pe râul Bega, respectiv în Srpski Itebej şi Jitişte. Organizatorii de la Societatea Nautică „Gardienii râului” au pregătit un program foarte bogat pentru toate gusturile, cu o serie de evenimente, precum concursuri gastronomice, prelegeri, concerte de caritate, întâlniri ale organizatorilor, plimbări gratuite cu navele pe Bega, întâlniri literare şi altele. Evenimentul a început sâmbătă, la 9.00, la Srpski Itebej, cu un concurs de preparare a ciorbei de peşte. În acelaşi timp, femeile de la Asociaţia „Mâini Harnice” au pregătit gogoşi, copiii au desenat având ca inspiraţie râul Bega şi s-a discutat despre planurile de revigorare a Begăi, despre construirea pistei pentru biciclete, trecerea frontierei şi pe mai multe teme legate de turism, protecţia mediului şi cooperarea transfrontalieră. Au avut loc şi competiţii sportive între gazde şi oaspeţi-participanţi ai regatei, în organizarea Asociaţiei Sportive a Comunei Jitişte. S-au prezentat şi asociaţiile care organizează diferite manifestări în timpul anului în Comuna Jitişte. În restaurantul „MS” au fost organizate seminare, cursuri şi prezentări pe tema aviculturii, ecologiei şi energiei regenerabile. Evenimentul central a avut loc la 13.00, când peste 20 de nave, bărci, vaporaşe, catamarane, pedaline şi caiace au plecat de la graniţa cu România până la Jitişte, unde au ajuns în jurul orei 16.00. În restaurantul „Park”, a fost pregătită o „fasole a la Topolovac” pentru participanţi, care le-a dat energia necesară pentru a lua parte la pe-

trecerea de caritate, la care au participat „Banda drvena”, „DJ mix” şi Boris Petrović. Mijloacele ﬁnanciare adunate vor ﬁ transferate pe contul Asociaţiei Părinţilor şi Grădiniţei din Jitişte pentru creşa recent deschisă. Duminică, de la ora 10.00, au fost organizate plimbări gratuite pe Bega, pe relaţia Jitişte-Torac, iar la ora 14.00 a început evenimentul „Cu cartea pe apă.” Cea de-a cincea „Regată pe Bega” s-a încheiat cu mesajul că este timpul ca uşile barierei din Srpski Itebej, care au fost închise în 1968, să se deschidă şi în acest mod să se asigure traﬁcul nestingherit de la Timişoara la Zrenianin. F. RAŞA LA JITIŞTE

S-a deschis primul magazin chinezesc universal

„Zilele Culturii Torăcene” Încă două evenimente au marcat „Zilele Culturii Torăcene” din acest an. De data aceasta, torăcenii au avut ocazia să vizioneze un ﬁlm de lung metraj. Este vorba despre ﬁlmul „Porţile Raiului” din 1968, care s-a proiectat sâmbăta trecută în sala mare a Căminului Cultural din Torac. Duminică, 20 septembrie, Corul mixt al Asociaţiei pentru Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ” au participat la Festivalul „Rapsodiile Neamului” de la Dudeştii Noi, Timiş, România. Acest festival de muzică corală s-a organizat pentru prima dată şi au participat coruri şi grupuri vocale din Torac, Uzdin, Arad, Caraş-Severin, Comloşu Mare, Foeni, Bocşa, Jimbolia şi gazdele din Dudeştii Noi. Torăcenii s-au prezentat cu trei cântece corale: „Ana Lugojana”, „Mociriţa” şi un cântec duhovnicesc, iar corul a fost condus de Todor Doru Ursu. F. RAŞA

Proprietarul chinez al unuia dintre cele trei magazine de acest tip, la începutul lunii a deschis în clădirea în proprietate personală primul magazin chinezesc universal. Prin urmare, parterul imensei clădiri în întregime este numai şi numai mărfuri. Geamurile de pe faţada clădiri au fost decorate cu tablouri chinezeşti de toată frumuseţea şi atrag ochii ﬁecărui trecător. Va ﬁ acesta cel mai mare spaţiu comercial din Comuna Jitişte. Din cauză că unii din aceşti intreprinzători chinezi nu doresc să se expună public, nu am prezentat niciun fel de nume sau denumirea respectivului magazin. Se aﬂă la zece metri de sediul comunal. I. MIAT

ZRENIANIN

Spectacolul ”Ona”, laureat al “Grand Prix”-lui la Festivalul de Duodramă Pe 18 septembrie, cea mai recentă producţie a Teatrului Naţional “Toša Jovanović” din Zrenianin şi a Academiei de Arte din Novi Sad, spectacolul de duodramă “Ona”, a avut premiera pe scena Festivalului de Duodramă de la Topola. Participarea la ediţia a doua a Festivalului de la Topola, cu spectacolul “Ona”, în regia Miei Karadžić, a avut în prim plan actriţele Alisa Lacko şi Jelena Đulvezan şi a adus Teatrului Naţional “Toša Jovanović” “Grand Prix”-ul juriului. La acest festival de teatru unic, organizat de Centrul Cultural Topola şi Asociaţia ”Festivalul de Duodramă”, au fost prezentate şase spectacole în competiţia pentru premii. Pentru prestaţia avută de ﬁecare dată la festivaluri naţionale şi internaţionale, actorii şi spectacolele Teatrului Naţional s-au bucurat de numeroase premii, succes realizat şi la Festivalul de Duodramă de la Topola. Spectacolul “Ona” - un proiect de autor cu capacităţi sociale şi artistice semniﬁcative, apărut ca urmare a unor mărturii adevărate ale diverselor apartenente ale sexului frumos - aﬁrmă dudorama, nu numai ca un dialog între partenerii de pe scenă, ci şi cu dialogul interior al ﬁecăreia dintre noi, şi a atras atenţia juriului de specialitate al celui de-al doilea Festival de Duodramă, prezidat de dramaturgul Dragan Bošković. Alături de “Grand Prix”, recunoştinţe pentru cele mai bune actriţe au fost acordate actriţelor Alisa Lacko şi Jelena Đulvezan, pentru rolurile din duodrama “Ona”. Aceste două tinere actriţe, după cum se menţionează în decizia juriului, interpretând două femei cu caractere şi comportamente opuse, au prezentat un spectru larg de resurse artistice, plasându-le cu o excepţională plasticitate într-un gen exigent de dramă psihologică, care s-a concentrat spre criza de identitate a sexului feminin. Spectacolul a fost îndelung aplaudat de oameni de teatru, regizori, scenograﬁ, actori, cronicari..., juriul de specialitate apreciiindu-l foarte bine realizat, iar jocul actriţelor la cele mai înalte standarde. Cel mai bun actor al Festivalului de Duodramă, a fost proclamat cunoscutul Predrag Ejdus, pentru rolul Mitar Kurdulija din spectacolul “Hurdulija”, în producţia Centrului Cultural din Indjija, după textul scriitorului Svetislav Basara. Ejdus, cu un simţ caracteristic al umorului, şi-a demonstrat din nou talentul incontestabil, poziţionându-se prin valoarea interpretării printre marii artişti autohtoni ai momentului. D. MATA

JITIŞTE

Stimă medicilor torăceni din toate timpurile Cu tot riscul de a ﬁ acuzat de local-patriotism, trebuie să aﬁrm un adevăr incontestabil. În privinţa numărului de medici, medici specialişti, lucrători în domeniul sanitar, mai ales asistente medicale, dar şi farmacişti, nicio localitate de pe meleagurile cu suﬂare românească, nu s-a ridicat „la măcura Toracului”. Poate că ne vom pune întrebarea: de unde atâţia medici? Din simplul motiv că Toracu-Mic şi Toracu-Mare prin anii ´60-´70 au avut şi o populaţie foarte numeroasă, de peste 6200 de suﬂete. A existat pe atunci o dorinţă arzătoare ca plugarul torăcean să-şi vadă ﬁul sau ﬁica medic. E „ceva” ce se perpetuează şi în zi de astăzi, în toate timpurile. Începând de la primul medic torăcean care a terminat studiile la Cluj, în România, ﬁind poate un nume de rezonanţă nu numai în acest perimetru şi desigur terminând cu studenţii torăceni înscrişi la medicină – respectiv cei de la şcolile medii de medicină din Zrenianin. Se poate reitera faptul că cei mai mulţi medici au fost din numeroasa familie Baloş, care are numeroase ramiﬁcaţii. Şi printre aceştia cel mai concludent exemplu îl prezintă fraţii Ovidiu-Duţu, medic ginecolog (regretat), Octavian-Tavi, medic chirurg, şi Ofelia-Beba Baloş – Trninić, de mai multe decenii medic oftalmolog la Spitalul din Kikinda. Iar poate o raritate o prezintă Viorel Secoşan, care s-a specializat chiar în acupunctura chinezească, ajungând să lucreze în Statele Unite ale Americii. Nu l-am uitat, desigur, nici pe Adonis Sfera, care provine din Torac-Alibunar, stabilit şi el tot în America. Totuşi, cei mai mulţi doctori ai Toracului şi-au făcut o reputaţie în ţară. Începând cu Belgradul şi marele doctor Magdu, apoi trecând prin Zrenianin, unde medicii torăceni sunt mai peste tot, la spital, la policlinici, dispensare medicale şi încheiind enumerarea cu Dispensarul de copii din oraşul de pe Bega. Tuturor acestora, Ion Cicală din München le-a dedicat o epigramă foarte inspirată: „E aleasă medicina, / De origine divină, / Şi mulţi torăceni de-ai mei, / Au deprins / Tainele ei.” Stimă tuturor medicilor torăceni din toate timpurile. De ieri, azi, mâine! I. MIAT

CALEIDOSCOP

26 SEPTEMBRIE 2015 CEA DE-A VII-A EDIŢIE A MANIFESTĂRII „CURCUBEUL ETNIILOR”, ORGANIZATĂ DE ASOCIAŢIA FEMEILOR „BUNICUŢELE” DIN UZDIN

AGENDA COMUNEI CUVIN

O adevărată paradă de nestemate folclorice

P.S.S. deţine, din nou, funcţiile în conducerea comunei

Sâmbătă, 19 septembrie a. c., Asociaţia Femeilor „Bunicuţele” din Uzdin a organizat pentru cea de-a VII-a oară manifestarea cultural - folclorică denumită sugestiv „Curcubeul etniilor” La ediţia din acest an au luat parte societăţi şi asociaţii ale femeilor din Vrnjačka Banja, Alibunar, Ecica, Lapovo, Kladurovo, Ovcea, Seleuş, Tomaševac, Covăciţa, Padina, Debeljača, Idvor şi Samoş. Au fost expuse, cu această ocazie, nestemate de port popular şi alte obiecte de uz casnic. Manifestarea a fost deschisă cu o alocuţiune rostită de Ana Boier, preşedinta Asociaţiei Femeilor „Bunicuţele” din Uzdin. A fost aceasta o adevărată sărbătoare a culorilor, a dibăciei femeilor de diferite naţionalităţi care au trăit şi trăiesc în aceste spaţii, pe care le reprezintă. Expoziţia este o dovadă că generaţiile de azi, cu toate că nu mai confecţionează asemenea perle de artizanat, ştiu să aprecieze şi să păstreze cu sﬁnţenie tezaurele pe care le-au moştenit de la predecesorii lor.

Tot în cadrul acestei manifestări, s-a organizat, pentru cea de-a doua oară, Festivalul Cartofului. Au expus specialităţi din cartoﬁ femeile din localităţile amintite, cei prezenţi au avut ocazia să savureze zeci şi zeci de preparate gastronomi-

ce. Despre cultivarea şi folosirea cartofului, precum şi despre importanţa sa în alimentaţia oamenilor, a vorbit Violeta Mickovski Stefanović de la Institutul „Tamiš” din Panciova. Ioţa BULIC

”Balul strugurilor” în nordul lumii Nu demult, Societatea Cultural-Sportivă „Banatul” din oraşul suedez Jonkoping - ai cărei membri sunt oamenii noştri care se găsesc de mai mulţi ani în această ţară nordică - au organizat manifestarea culturală „Balul strugurilor”, în sala arhiplină a societăţii. Oaspeţii şi membri au fost serviţi cu tradiţionale specialităţi bănăţene. ,,Am organizat această manifestare tradiţională în semn de preţuire faţă de vatra străbună. Aceşti oameni au venit în Suedia în perioada 19651970, crezând că după câţiva ani, după ce vor agonisi bănuţi, se vor întoarce pe meleagurile natale. Cu timpul, au realizat că în Suedia viaţa este mai uşoară. Au rămas cu dorul de casă şi satul natal. Bănăţenii nu au uitat de Banatul lor, pentru că numai un Banat au. Ei iubesc Serbia, nu din cauză că este mare şi frumoasă, ci pentru că este a noastră, a tuturor”, a declarat Georgel Ţera (Gică). Membrii Societăţii „Banatul suedez” organizează multe manifestări culturale şi sportive, bănăţenii având astfel ocazia să schimbe o vorbă, să se simtă acasă. Porţile societăţii sunt deschise pentru toţi, indiferent de naţionalitate, religie şi ţara de origine, ﬁe că gândesc româneşte sau nu. ,,Citesc ziarul „Libertatea” din scoarţă în scoarţă. Fiecare veste din Banatul nostru este o aliﬁe pe rana noastră numită nostalgie, care ştim cu toţii că nu are leac”, spune Gică. În acest an, multe manifestări culturale au fost amânate din cauza plecării premature în lumea umbrelor

a celui care a fost Roman Românel (Rama), preşedintele Societăţii Cultural-Sportive ,,Banatul” din Jonkoping, care a lăsat urme de neşteres nu numai la asociaţia pe care a condus-o, ci la toate societăţile sârbeşti din Suedia. A fost un om de neînlocuit. ,,Tinerii noştri, reîntorşi în ţară în perioada concediilor, participă la manifestările sportive şi culturale din satele lor. Urmărim evenimentele la televizor şi avem deplină încredere că toate problemele se vor rezolva spre binele tuturor”, a spus la sfârşitul convorbirii marele entuziast Ţera Georgel (Gică), originar din Coştei. Niciun eveniment cultural sau sportiv nu trece fără ca Gică să nu ﬁe prezent în primele rânduri. Dumnealui este bun cântăreţ în strană. Duminicile, la sfânta liturghie, participă destui credincioşi. La Jankoping, astăzi sunt peste 630 de români din Banatul sârbesc şi în jur de 320 de fraţi de neam din România, ţară vecină şi prietenă. Mulţi dintre aceştia merg cu regularitate la biserica ortodoxă română din oraş. După masa comună, pregătită de un grup de bucătari exepţionali: Mircea Samoilă, din Râtişor, Aurel Gosta din Grebenaţ şi Lavinel Sava din

Marcovăţ, pe scena frumos decorată a urcat orchestra de muzică populară cu cântăreţii vocali. Aceştia au cântat muzică populară românească şi sârbească, iar veselia a continuat până în zori. ,,Regretăm că ziua a fost prea scurtă şi că trebuia să ne despărţim de invitaţii noştri”, a spus Georgel Ţera (Gică), de altfel preşedintele comitetului de organizare a ,,Balului strugurilor”. Oamenii de la ,,Banatul” doresc ca în viitor să consemnaţi despre reuşitele sportivilor bănăţeni care au participat la prima ediţie a olimpiadei săteşti, scriind istoria sportului pe meleagurile Banatului sârbesc. Transmitem cele mai bune gânduri colectivului ziarului „Libertatea” şi cititorilor. Sportivilor le urăm succes la „Cupa Libertăţii” şi, nu în ultmul rând, adresăm urări de bine oamenilor noştri din alte părţi ale lumii. Ion GAIA, Jonkoping, Suedia

Vineri, 18 septembrie, a patra oară anul acesta, Adunarea Comunei Cuvin a revocat din funcţii primii oameni ai comunei. Ultima coaliţie, condusă de Partidul Socialist Sârb, a deţinut mandate timp de trei luni. În locul lui Zoran Nikolić din rândul socialiștilor, preşedintele comunei este, din nou, Sanja Petrović de la Partidul Progresist. Inițiativa privind numirea Sanjei Petrović în calitate de preşedinte al comunei au înaintat-o 30 consilieri din cei 45, actuali și foști membri ai Partidului Progresist Sârb, Serbiei Unite și Grupului Cetățenilor „Renașterea”. Între aceştia sunt şi consilierii care acum trei luni au susţinut destituirea Sanjei Petrović din funcţia de preşedinte a comunei. Aceasta este a cincea schimbare a conducerii comunale de la alegerile extraordinare din primăvara anului 2013. Din funcţie au fost revocaţi președintele şi locţiitorul Adunării Comunei, Tihomir Vukosavljević și Zoran Bogunović. În locul lor au fost numiţi Zoran Bradanji, preşedinte şi Bojan Đurašinov, locţiitor. Din funcţia de preşedinte al comunei a fost revocat Zoran Nikolić, locţiitorul său Zăria Daniel, iar mandatele consilierilor comunali s-au încheiat. În partea doua a ședinței, Sanja Petrović a fost numită preşedinte al Comunei Cuvin. Đura Krstić este noul locţiitor al preşedintelui comunei, iar în calitate de membri ai Consiliului Comunal au fost numiţi: dr. Srđan Nenek, Blagoje Bogdanović, Nebojša Nešić, Dragan Šljivovački, Darko Baković, Ratko Mosurović, Čedo Marić, Dalibor Štark și Stefan Miljković. Momentan, în opoziţie sunt Partidul Democrat, socialiștii, Uniunea Maghiarilor Voivodinei și Grupul Nou de Consilieri, din care fac parte foștii membri ai Partidului Progresist.

Comuna Cuvin primeşte bani pentru implementarea proiectului ,,Dunavac“ Directorul Organizației Comunale de Turism din Cuvin, Rajko Končarević, a semnat, la Ministerul Comerțului, Turismului și Telecomunicațiilor, contractul pentru alocarea a şase milioane dinari (mijloace nerambursabile). Cu aceşti bani vor ﬁ cumpărate și montate pontoanele pentru ancorarea bărcilor și navelor turistice la Dunavac, braţul Dunării de la Cuvin. La ceremonia de semnare a contractului a participat adjunctul președintelui comunei, Maksem Ferenc, care a contribuit la ﬁnalizarea proiectului. Pontoanele vor ﬁ montate pe malul drept al braţului Dunavac, pe o lungime de 108 metri. Astfel, se vor asigura 300 de locuri pentru ancorarea navelor. Proiectul de amenajare braţului Dunavac, până la port, cuprinde câteva faze. Urmează amenajarea malului stâng al braţului Dunării.

Actorii amatori din Cuvin au participat la două festivaluri Teatrul amatoristic din Cuvin s-a prezentat cu piesa „Iza kulisa”, în regia lui Dejan Mladenović, la două festivaluri. Actorii din Cuvin au fost aplaudaţi de publicul din Veliko Gradište, unde au evoluat la manifestarea teatrală „Štap i kanap”. La Jaša Tomić, au participat la Festivalul Formelor Teatrale Tradiționale, alături de actorii amatori din Kruščića, Inđija, Jaša Tomić, Sivac și Stara Pazova. Teatrul amatoristic din Cuvin a fost înﬁințat în urmă cu șase decenii. În primul deceniu de activitate, au activat scenele în sârbă, maghiară și română, dar s-a menţinut doar secţia în limba română. Începând din anul 1953 şi până astăzi, actorii din Cuvin au pus în scenă 184 de spectacole şi au participat la toate trecerile în revistă și festivalurile din țară. Deţin 92 premii de rang provincial și republican, 40 recunoștințe regionale, precum şi Placheta Comunei Cuvin. Lucian BOGDAN

Secretariatul Provincial pentru Urbanism, Construcţii şi Protecţia Mediului, în temeiul articolului 14 al Legii privind evaluarea impactului asupra mediului (,,Monitorul Oﬁcial al R.S.”, nr. 135/04 şi 36/09) publică

INFORMAŢIA privind adoptarea deciziei referitoare la procesul de actualizare a Studiului de evaluare a impactului asupra mediului

LA MĂRGHITA

A fost sărbătorit hramul bisericii Biserica Ortodoxă Română din Mărghita a sărbătorit, pe data de 8 septembrie, hramul Sântămăria Mică. Sfânta Litughie a fost oﬁciată de preoții Florențiu Ianeș de la Biserica Ortodoxă Română şi Boris Topić, de la Biserica Ortodoxă Sârbă. La acest eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română din loc, între invitaţi au fost înalte oﬁcialităţi din Comuna Plandiște: Milan Selaković, primarul, Zoran Vorkapić președintele Adunării Comunale și Endre Sabo, viceprimar. Anul viitor, naşul bisericii va ﬁ Zoran Spasojević, proprietarul cooperativei agricole din Mărghita. Rodica GRUESCU

Autoritatea abilitată informează că pe data de 14.09.2015 a fost adoptată Decizia prin care a fost luată hotărârea ca titularul proiectului, NIS a.d., Novi Sad, strada Narodnog Fronta nr. 12 din Novi Sad să actualizeze Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a Proiaectului de Construire a Unităţii de Amină pentru separarea CO2 din gazul natural la k.p. nr. 3026/1 KO Elemir, SO Zrenianin - anexa cu instalaţia de tratare a apei reziduale generată din unitatea de amină. Decizia se poate obţine în zilele lucrătoare între orele 10 şi 14 la sediul Secretariatului Provincial pentru Urbanism, Construcţii şi Protecţia Mediului, str. Bulevar Mihajla Pupina 16, Novi Sad (parter, biroul nr. 39). Opinia publică interesată poate face recurs la decizia adoptată în termen de 15 zile de la data publicării prezentei informaţii.

SPORT

26 SEPTEMBRIE 2015 O NOUĂ REALIZARE DEOSEBITĂ A TALENTATEI JUCĂTOARE DE TENIS DE MASĂ IZABELA LUPULESCU

Foto: Liviu Bulic

Bronz la Varaždin, într-o concurență extrem de puternică

Filip Radović și Isabela Lupulescu „Openul Croației” în concurența cadeților și juniorilor, disputat la Varaždin, a întrunit jucători și jucătoare din peste 20 de țări, printre care și din: România, Portorico, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Serbia, Tunisia, Qatar, Germania, Belgia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Italia... Cel mai de seamă succes (și unicul pen-

tru naționala Serbiei) a fost realizat de către talentata Izabela Lupulescu. care la simplu-junioare a reușit o performanță deosebită: cucerirea medaliei de bronz. La această probă a învins portoricana Dias în fața româncei Andreea Dragoman. Talentata uzdineană a stat în semiﬁnală cu românca Andreea Dra-

goman, la scorul de 4:2. În pătrimi Izabela a învins-o pe o altă româncă, Hudușan, cu scorul de 4:1, iar în optimi tot pe o româncă, Pleașu, cu scorul de 4:2. Deci, un succes deosebit al jucătoarei „Uniri” Izabela Lupulescu, care în felul acesta continuă scensiunea spre vârful tenisului de masă european în concurența junioarelor. În concurența dublurilor, Izabela a făcut pereche cu portugheza Rachel Andrade. Acest cuplu a fost eliminat în optimi de cuplul croat Sandek – Franović, cu scorul de 3:2. La echipe, Izabela a făcut pereche din selecționata mixtă: Portugalia-Serbia-România. Această echipă a fost eliminată în pătrimi de Slovenia, cu scorul de 3:2. De menționat și faptul că antrenor național al selecționatei Serbiei de cadete (D. Karkuš și Tominjak) a fost antrenorul uzdinean Daniel Toager, de altfel, antrenor al echipei „Slavija” din Covăcița. Selecționata Serbiei a ajuns până în optimi. La turneul juniorilor de la Varaždin, muntenegreanul de la „Unirea”, Filip Radović, la individuale și la proba de dublu, precum și la echipe (cu naționala Muntenegrului), a ajuns până în pătrimi. Vasile BARBU

Marea Britanie, în ﬁnala „Cupei Davis“ după 37 de ani Tenismanul scoţian Andy Murray, campionul olimpic en titre, a condus echipa Marii Britanii în ﬁnala „Cupei Davis“, obţinând punctul decisiv în întâlnirea cu Australia (3-1), mulțumită victoriei în trei seturi, 7-5, 6-3, 6-2, înregistrată în faţa lui Bernard Tomić, duminică la Glasgow. Este prima ﬁnală după 37 de ani pe care britanicii o vor juca și ei pot obține prima victorie după cea din 1936, când au câștigat ultima oară „Salatiera“. În ﬁnala care va avea loc între 27 şi 29 noiembrie, britanicii urmează să înfrunte Belgia, care a învins Argentina cu 3-2, după ce înaintea ultimei zile era condusă, la Bruxelles, cu 2-1. Echipa Belgiei s-a caliﬁcat în ﬁnala „Cupei Davis“, după o pauză de 111 ani. Punctul victoriei belgienilor a fost obţinut de Steve Darcis, care a dispus duminică, în ultimul meci de simplu, cu 6-7, 2-6, 7-5, 7-6 (7/3) de Federico Delbonis. Condusă de Andy Murray, numărul 3 mondial, Marea Britanie a eliminat pe rând formaţiile Statelor Unite, Franţei şi Australiei în drumul spre ﬁnală, sperând să obţină, pentru a 10-a oară în istoria sa, „Salatiera de Argint“, la aproape 80 de ani după ultimul succes în această competiţie, înregistrat în 1936 la Wimbledon. La Glasgow, în faţa a 8.000 de spectatori, Murray s-a dovedit încă o dată omul decisiv, ca şi în sfertul de ﬁnală cu Franţa, aducând britanicilor cele trei puncte ale victoriei, două în meciurile de simplu şi încă unul în partida de dublu, în care a făcut pereche cu fratele său, Jamie.

Karatiștii petroviceni în selecționata Voivodinei După pregătirile estivale de la Fântâna Fetei, pe care le-au efectuat împreună cu colegii și colegele din Timișoara, petrovicenii au continuat pregătirile și în frumosul oraș al ﬂorilor, Timișoara Aici au poposit trei zile ca oaspeți ai antrenoarei Catalin Costinas și a fostului membru Valentin Popa, care actualmente este antrenor în România. Apoi au urmat pregătirile pentru selecționata țării pe muntele Tara. Aici au fost aleși petrovicenii Filip Stoian și Bogdan Ekmečić. Tot acești doi bravi tineri au făcut parte și din selecționata Voivodinei. Anume, zilele acestea au participat la turneul din Slovenia, de la Kranj. Aici au avut următoarele rezultate: Bogdan Ekmečić, la lupte juniori – 68, a ocupat locul de frunte, iar Filip

Filip Stoian și Bogdan Ekmečić Stoian, tot la lupte, dar la seniori – 67, s-a clasat pe locul III. Le felicităm și de data aceasta. Ileana BELU

Spania a cucerit al treilea titlu continental din istorie, Serbia pe locul patru! Selecţionata Spaniei a câştigat cel de-al treilea său titlu de campioană a Europei la baschet masculin, învingând cu scorul de 80-63 (19-8, 22-25, 19-10, 20-20) reprezentativa Lituaniei, în ﬁnala „Eurobasket 2015”, desfăşurată duminică seara la Villeneuve-d’Ascq (în nordul Franţei). Spania, care a mai cucerit titlul continental în 2009 şi 2011, a dominat jocul cu lituanienii de la un capăt la altul, cel mai bun marcator al învingătorilor ﬁind starul NBA Pau Gasol, autorul a 25 de puncte şi 12 recuperări. La ﬁnala de duminică au asistat 27.372 de spectatori, printre care s-au aﬂat şi numeroase personalităţi, între care regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi jucătorul de tenis Rafael Nadal. În meciul pentru locul 3, echipa Franţei a dispus cu 81-68 (16-16, 2116, 21-12, 23-24) de formaţia Serbiei. Franţa s-a ales cu medalia de bronz la Campionatul European de Baschet, pe care l-a găzduit. Naţionala Franței a trecut fără prea mari probleme de Serbia în ﬁnala mică, scorul ﬁind de 81-68. Franţa a urcat pe podium, pen-

tru al treilea campionat european la rând. Selecționata Franței a învins-o pe Serbia în ﬁnala mică și a cucerit, pentru a șasea oară, bronzul continental. Echilibrul s-a menținut în primul sfert (16-16), dar gazdele turneului ﬁnal au reușit să intre cu un avantaj de cinci puncte la pauza mare (37-32). Forța ofensivă a echipei s-a văzut în sfertul trei. Cu Batum, Gelabale, Gobert și De Colo în prim plan, francezii s-au distanțat decisiv (58-44). Apărarea a funcționat perfect pentru gazde și sârbii au marcat doar 12 puncte în sfertul 3, încheiat la 21-12. Impulsionați de publicul venit în număr mare să-i susțină, deși au ratat caliﬁcarea în ﬁnala mare a turneului, francezii au menținut diferența până la ﬁnal, deși ultimul sfert le-a revenit sârbilor: 24-23. Cel mai bun marcator al partidei a fost francezul De Colo, autor a 20 de puncte. Gobert și-a trecut și el în cont 15 puncte, la care a adăugat și 14 recuperări. De partea cealaltă, Bogdanović a fost singurul sârb care s-a evidențiat, cu 12 puncte. Franța a câstigat cu 81-68, iar Serbia a ratat șansa de a câștiga medalii la un campionat european pentru a doua oară în istorie.

Pau Gasol, cel mai bun jucător la „Eurobasket 2015“ Pau Gasol, care a reuşit 25 de puncte în ﬁnală, câştigată de Spania cu 80-63 în faţa Lituaniei, pe stadionul Pierre-Mauroy din Lille, a avut o medie de 25,4 puncte şi 8,4 recuperări pe meci, la „Eurobasket 2015“. Jucătorul de la „Chicago Bulls“ (NBA), care a împlinit 35 de ani în luna iulie, mai fusese desemnat cel mai bun jucător la Campionatul Mondial din 2006 şi la „Eurobasket 2009“, competiţii câştigate de Spania, după cum informează „Agerpres“. În ”cinciul’’ ideal al turneului din acest an se aﬂă doi spanioli: Pau Gasol şi Sergio Rodriguez, doi lituanieni: Jonas Maciulis şi Jonas Valanciunas, precum şi francezul Nando De Colo.

NE SCRIU CORESPONDENȚII UZDIN: Start foarte bun al fotbaliștilor „Unirii” - În rangul fotbalistic inferior de la noi: Divizia a II-a a Banatului de Sud – Grupa „Apus B”, jucătorii „Unirii”, în primele trei etape ale campionatului, au cucerit 7 puncte, realizând două victorii, iar un joc l-au disputat la egalitate. Rezultatele: Uzdin: „Unirea” - „Radnik” (Stari Tamiš) 5:0, Samoš: „Pobeda” - „Unirea” 0:1, Uzdin: „Unirea” - „Spartak 1911” (Debeljača) 1:1. În aceste meciuri golurile pentru uzdineni au fost marcate de Filip Angelovski, Branislav Tekinder și Nemanja Velišić, iar unul dintre cei mai buni jucători uzdineni a fost Nenad Stojkov. În etapa viitoare, la Idvor este programat derbiul campionatului de toamnă: „Polet” - „Unirea”. *** Pe de altă parte, juniorii C.F. „Unirea” au realizat doar înfrângeri în campionatul Banatului de Sud. Rezultatele: Uzdin: „Unirea” - „Omladinac” (Opava) 0:2, Glogoni: „Glogonj” - „Unirea” 4:1, Uzdin: „Unirea” - „Savija” (Covăcița) 1:6, *** Goran Ivanović, cel care a fost antrenorul C.F. „Unirea”, a părăsit clubul uzdinean. În fruntea echipei a revenit – antrenorul Adam Lupu.

*** În cadrul primei etape a noului campionat de handbal din Divizia a III-a a Serbiei – zona Banatului de Sud, jucătorii „Unirii” au fost învinși pe teren propriu de echipa „Omladinac” din Deliblata, cu scorul categoric de 35:25. În rândurile echipei gazdă s-a evidențiat Alen Oalge marcator a 10 goluri. Pentru „Unirea” au evoluat: Pavel Bălan și Marcel Subici (portari), Alen Oalge, Cristian Puia, Mircea Secheșan, Marius Giura, Dejan Stojković, Stelian Miclea, Alexandru Motorojescu, Dragan Janković şi Mihael Germineanț. *** La turneul de tenis de masă de la Bečej în concurența juniorilor (pentru jucătorii chemați), Filip Radović de la „Unirea” a cucerit locul secund. Vasile BARBU SATU-NOU: În cadrul Ligii Banatului de Sud, Grupa „A”, duminică, 20 septembrie, pe terenul propriu din localitate, s-a derulat meciul de fotbal dintre echipa gazdă „Sloga” și „Mladost” din Vojlovica. Pe parcursul celor două reprize, rezultatul ﬁnal al meciului „Sloga” - „Mladost” a fost 1:0. Marcatorul singurului gol în favoarea „bobocilor” a fost excelentul jucător Kolecki, care a înscris aproape de ﬁecare dată în favoarea echipei și a fost un adevărat luptător pe gazon, indiferent unde s-a desfășurat meciul. Pe lângă Kolecki s-au mai evi-

dențiat și următorii jucători: Stevan Jović, Željko Jakšić, Slavko Perlaš și Milanović. Ionel MĂLAIMARE SECIANI: În etapa a 5-a a Ligii Voivodinei la fotbal, „Radnički” din Sărcia a jucat în deplasare la Zrenianin cu prima echipă clasată, „Radnički”. Pe un timp foarte frumos, în prezența unui număr mare de spectatori, gazdele au reușit să învingă cu rezultatul de 2-0. În etapa a VI-a, la Sărcia a poposit echipa „Jedinstvo” din Banatsko Karađorđevo. După un meci destul de slab și neinteresant, ambele echipe au cucerit câte un punct, scorul ﬁnal ﬁind de 1-1. În Liga Zonală, „Krajina”din Krajišnik, în etapa a V-a, a jucat la egalitate – 2-2, la Senta, cu echipa locală „Banat”, iar în etapa a VI- a la Krajišnik a fost învinsă echipa din Kikinda care poartă numele localității, cu rezultatul de 4-0. La Seciani s-a jucat derbiul comunal dintre „Bilećanin” din localitate și „Radnički” din Jaša Tomić. Pe un teren foarte bine pregătit, în prezența unui număr mare de spectatori, gazdele au reușit să învingă cu rezultatul de 1-0. În Liga Intercomunală s-a jucat etapa a III-a, în care „Naftagas” din Boka a reușit pe teren propriu să învingă echipa „Potisje” din Knićanin cu rezultatul de 2-1. Echipa „Proleter” din Neuzina a pierdut la Mužlja de la echipa locală „Lehel”, cu rezultatul de 5-0. După această etapă, echipa „Naftagas” din Boka, cu 3 victorii, ocupă primul loc în clasament. Nicoleta SUCIU

CULTURĂ

26 SEPTEMBRIE 2015

NOI RECUNOŞTINŢE AUTORILOR EDITURII „LIBERTATEA”

Călătoriile din amintiri ale lui Costa Roşu, premiate la Bucureşti

CEA DE-A XXVII-A EDIŢIE A FESTIVALULUI DE MUZICĂ UŞOARĂ „TINEREŢEA CÂNTĂ” - UZDIN 2015

Două zile de ritmuri tinereşti

V

ineri şi sâmbătă, 18 şi 19 septembrie a. c. pe scena Căminului Cultural „Doina” din Uzdin s-a desfăşurat cea de-a XXVII-a ediţie a Festivalului de Muzică Uşoară „Tinereţea cântă”. Spectatorii, participanţii şi oaspeţii au fost salutaţi de Stelian Miclea, preşedintele „Tineretului muzical” din Uzdin, iar ediţia din acest an a fost inaugurată de Anişoara Ţăran, coordonator pentru Învăţământ la Consiliul Naţional al Minorităţii Române din Serbia. Înainte de începerea ediţiei din acest an, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria lui Nicola Pascu, plecat recent dintre noi. Festivalul a fost compus din două părţi. Prima parte a fost dedicată soliştilor vocali din Serbia, partea a doua fiind un concurs internaţional la care şi-au dat contribuţia solişti vocali de la noi şi din România. Întreaga emulaţie a fost urmărită de un juriu de specialitate din care au făcut parte: Aleksandar Dujin, preşedinte, Ovidiu Ştefan Mureşan şi Romeo Vereşan, membri.

În prima parte au evoluat 16 concurenţi din Torac, Uzdin, Vârşeţ şi Satu-Nou. Prima a urcat pe scenă Anisia Liviana Băbuţ din Vârşeţ, urmată de Ileana Puia şi Andreea Ioana Şoşdean din Uzdin, Dolores Petrovici din Torac, Marisela Cebzan din Satu-Nou, Ana Popi din Torac, duetul Cristian Puia şi Ileana Puia

din Uzdin, apoi duetul Jaclina Puia şi Anisia Liviana Băbuţ, Virginia Totan din Uzdin, Cristina Mic din Satu-Nou, Gabriela Petrovici din Torac, Ionela Sfera din Vârşeţ, Jaclina Puia şi Cristina Creţu din Uzdin şi Monica Blaj din Satu-Nou.

Pe primul loc s-a plasat Andreea Ioana Şoşdean din Uzdin cu melodia „Am greşit”. Muzica este semnată de Todorică şi Andrea Şoşdean, pe versurile lui Sima Onciu. Pe locul doi s-au clasat Gabriela Petrovici din Torac şi Cristina Mic din Satu-Nou cu melodiile ,,Vara asta e o minune” (muzica: George Planjanin, text: Aurora Rotariu Planjanin) şi „Iubire zadarnică” (muzica: Dorel şi Cristina Mic, text: Mariana Stratulat). Locul trei l-au ocupat Virginia Totan şi Jaclina Puia, cu melodiile „Cine eşti” (muzica şi text: Claudia Şuboni) şi „O clipă doar” (muzica: George Planjanin, text: Aurora Rotariu Planjanin). Juriul a acordat şi un Premiu special, respectiv Premiul publicului, care a revenit duetului Cristian Puia şi Ileana Puia. Premiul pentru debut a fost conferit Ionelei Sfera din Vârşeţ. La finalul programului din prima seară, în afara concurenţei au evoluat solistele laureate ale ediţiei precedente: Andreea Iona Şoşdean, Jaclina Puia, duetul Anisia Liviana Băbuţ şi Jaclina Puia, Virginia Totan şi Ileana Puia.

Sâmbătă, 19 septembrie a. c. în cadrul concursului internaţional i-am ascultat pe soliştii din România şi laureaţii primei seri. Din România, la festival au luat parte soliştii vocali: Izabela Emilia Toth, Mădălina Boroneanţ, Mirela Borodi, Andreea Ioana Şoşdean, Alexandra Maria Albu, Gabriela Petrovici l şi Cristina Mic, Raluca Bengulescu, Gabriela Ingriod Nicolaescu, Virginia Totan şi Jaclina Puia, Andrada Maria Igna, Răzvan Ciocoi şi Georgiana Andreea Necşa. În afara concurenţei au luat parte: Izabela Emilia Toth, Mădălina Boroneanţ, Mirela Borodi, Alexandra Maria Albu, Gabriela Ingrid Nicolaescu, Andrada Maria Igna, Raluca Bengulescu, Simion Caragia, Georgiana Andreea Necşa şi Răzvan Ciocoi. În baza deciziei juriului din care au făcut parte Aleksandar Dujin, pre-

şedinte, Veronica Demenscu, Ovidiu Ştefan Mureşan şi Romeo Vereşan, pe primul loc s-a plasat Gabriela Ingrid Nicolaescu cu melodia „Mi-e dor de tine” (muzică şi versuri: Virgil Popescu). Pe locul doi s-a situat Mirela Borodi, cu melodia „Prin ochii tăi pot visa” (compozitor: Şerban Georgescu, versuri: Roxana Popescu), iar ocupanta locului trei este Andrada Maria Igna cu melodia „Şi dacă viaţa mea” (compozitor: Viorel Gavrilă, versuri: Roxana Popescu). Un premiu special a revenit solistei Andreea Ioana Şoşdean. Ioţa BULIC

TRILATERALUL CULTURAL: VÂRŞEŢ-REŞIŢA-TIMIŞOARA

A fost semnat încă un protocol de colaborare În urmă cu câţiva ani, a fost semnat Protocolul de colaborare, susţinere şi schimbul de ansambluri între festivalurile internaţionale de folclor din Vârşeţ – „Coroana Vârşeţeană”, Băile Herculane – „Hercules” şi Timişoara „Festivalul primăverii”, iar sâmbăta trecută la sediul Primăriei din Vârşeţ a fost semnat un protocol similar între trei ansambluri reprezentative din aceste oraşe. Este vorba de „Protocolul privind colaborarea îndelungată, preietenia şi concertele comune”, încheiat între Ansamblul Folcloric „Timiş” din Timişoara, Ansamblul Folcloric Semenic” din Reşiţa şi Societatea Cultural-Artistică

Orăşenească „Laza Nančić” din Vârşeţ. Documentul l-au semnat preşedinţii acestora: Toma Francescu, Gheorghe Ţunea şi Pavle Vlahović. Ceremonia semnării documentului s-a desfăşurat în prezenţa membrului în Executivul Comunal responsabil pentru Cultură, Aleksandra Panić, membrilor Consiliului Comunal pentru Minorităţi: Lavinel Pitic şi Marinel Petrică şi sunbsemnatului, căruia şi de data aceasta i-au fost aduse cuvinte de laudă şi mulţumiri pentru îndelungata implicare în contactele şi colaborarea culturală dintre cele trei oraşe şi schimbul de ansambluri la festivalurile amintite. Despre importanţa documentului, în care scrie: „Noi care am crezut că salvăm de la uitare, păstrăm şi cultivăm creaţia populară prin cântec şi joc” – Cu noroc în viitor!, au vorbit, cu alese cuvinte, potrivite momentului, reprezentanta autoguvernării locale, care a inaugurat ceremonia şi cei trei preşedinţi. Aceştia au evidenţiat, între altele, faptul că documentul a fost semnat cu acordul deplin al consiliilor de conducere şi însufleţirea deplină a membrilor, adoptat în unanimitate pe data de 21 august, în Anul Domnului 2015! În urma semnării „Protocolului privind colaborarea îndelungată, prietenia şi concertele comune”, cadrul festiv la care au fost prezenţi şi reprezentanţii massmedia din zonă, a fost încheiat prin ciocnirea paharelor cu şampanie şi înmânarea atenţiilor pe care le-au pregătit reprezentanţii Societăţii Cultural-Artistice „Laza Nančić”, alături de diplomele special realizate pentru acest eveniment. Radomir MUNĆAN

Costa Roşu, Călătorii din amintiri, vol I, Reportaje şi note de drum, Prefaţă: Vasa Barbu, Editura ,,Libertatea”, Panciova 2011, 348 p. şi Costa Roşu, Călătorii din amintiri, vol II, Reportaje şi note de drum, Prefaţă: Vasa Barbu, Editura ,,Libertatea”, Panciova, 2014, 290 p., au fost premiate la Bucureşti, cu Premiul Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România „Cartea care zideşte”I. Autorul este printre membrii titulari ai Asociaţiei Române respective, precum şi printre ajetariştii care vor face în această toamnă, timp de mai multe zile, o vizită de studiu pe litoralul adriatic croat. Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România, cu sediul la Bucureşti, care în fiecare an conferă mai multe premii importante pentru contribuţia deosebită a unor instituţii şi persoane din România şi din afara graniţelor României, la dezvoltarea şi promovarea turismului, pentru cercetările privind turismul în genere în lume, susţinerea proiectelor transfrontaliere, activitatea jurnalistică dedicată promovării turismului românesc, scriierile originale şi documentate publicate pe tema vetrelor istorice şi religioase româneşti, (indiferent unde se afla ele), a acordat unul dintre cele trei premii de elită lui Costa Roşu, autorul celor două volume masive de reportaje şi note de drum Călătorii din amintiri I şi II, apărute la Editura ,,Libertatea” în anii 2011 şi 2014. Este vorba de Premiul ,,Cartea care zideşte” - cel de-al doilea în ordinea premiilor pe care le acordă această asociaţie, respectiv instituţie românească. Primul este Premiul ,,Eveniment”, cu care, anul acesta, a fost distinsă Eva Gligor, director general al firmei europene ,,Atlantic Tour”. Deţinătorii premiului III sunt prof. univ. dr. Alexandru Mircea Nedelea de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, pentru lucrarea „Turism, teorie şi practică” şi Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, pentru lucrarea „Turismul: Cunoaştere – condiţionare – dezvoltare”. Urmează Premiul ,,Tezaur”, acordat acad. Victor Crăciun, pentru volumul „Eminescu regăsit” şi Filialei Iaşi a Academiei Române – pentru cercetările privind turismul rural; Premiul de Excelenţă, conferit lui George Brezoi, secretar de stat la IMM – Ministerul Economiei, Nicolae Dinescu, pentru activitatea jurnalistică dedicată promovării turismului cultural românesc... Amintim şi premiile ,,Gaudeamus”, ,,Juventus”, ,,Ambasador” şi mai multe distincţii pentru reportaj scris şi reportaj TV.II Obţinerea acestui premiu presupune şi încadrarea în „Călătoriile din amintiri” Asociaţiei Jurnaliştilor şi Scride Costa Roşu, itorilor de Turism din România apărute la Editura ,,Libertatea” a publicistului nostru Costa şi premiate de AJSTR din România RoşuIII, precum şi în grupul ajeteriştilor români care, spre sfârşitul lunii septembrie, timp de mai multe zile, vor vizita coasta dalmată a litoralului adriatic. Camelia BUGAR

ANUNŢ Asociaţia ,,Copiii din Torac” din Torac, în colaborare cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, vă invită la o nouă ediţie a Festivalului de Teatru pentru Copii ,,ARLECHIN –Torac 2015“, care va avea loc pe data 31.10.2015, în sala Căminului Cultural din Torac. Regulamentul Festivalului este următorul: Festivalul are caracter de concurs şi pot participa copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani; Concursul se adresează vorbitorilor de limba română; Concursul cuprinde trei secţiuni: 1. Trupe de teatru; 2. Recitări de poezie în limba literară; 3. Recitări de poezie în grai bănăţean. Secţiunea Recitare poezie în limba literară cuprinde următoarele categorii de vârstă: 1. Grădiniţă; 2. Elevii claselor I-IV – şcoala generală; 3. Elevii claselor V-VIII – şcoala generală; 4. Elevii de liceu În categoria Trupelor de teatru şi Recitare de poezie în grai bănăţean, toţi participanţii vor fi în aceeaşi categorie. La secţiunea Recitare poezie în grai bănăţean, portul popular este obligatoriu. Premii: Pentru fiecare secţiune se acorda premiile I,II,III şi premii speciale. Se vor acorda şi premii pentru: 1. regie; 5. muzică; 2. scenarii originale; 6. actor; 3. costume; 7. actriţă. 4. scenografie; Trofeul Festivalului este unic şi se acordă celui mai bun participant ori celei mai bune trupe din concurs. Vă rugăm să anunţaţi participarea şi numărul concurenţilor până la data de 01.10.2015. Până la data de 10.10.2015. se va trimite formular de aplicare (pentru fiecare participant sau trupă se trimite formular de aplicare separat) pe adresa [email protected] sau prin poştă: Asociaţia ,,Copii din Torac”. Ul. Svetozara Markovića 6, 23232 Torak Persoana de contact: Natasa Mili-Jovanovici, tel.069-13-65-691

CULTURĂ

26 SEPTEMBRIE 2015

VITRINA CĂRŢII BISERICILE ORTODOXE ROMÂNEŞTI DIN BANATUL SÂRBESC

O lucrare monumentală ţesută din firele nevăzute ale cunoaşterii Costa Roşu şi Adrian Negru, fotografii de Marius Roşu: Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc, Precuvântare: +DANIIL, Episcop-locţiitor al Daciei Felix, Prefaţă: O lucrare monumentală ţesută din firele nevăzute ale cunoşterii, Cuvântul autorilor, Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc: Costa Roşu, Pictura, arhitectura şi sculptura bisericile: Adrian Negru, Editura ICRV, Zrenianin – Editura Fundaţiei, Novi Sad, 2013, 424 p. Format: 23x28 cm, color. ISBN 978-86-87803-40-0

L

a Editura I.C.R.V. din Zrenianin şi Editura Fundaţiei din Novi Sad, a apărut, după o perioadă îndelungată de cercetări în teren, lucrarea lui Costa Roşu şi Adrian Negru, Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc. Ideea elaborării unei monografii a bisericilor noastre, după cum menţionează Costa Roşu în Cuvântul autorilor, a apărut în urmă cu aproape douăzeci de ani în sânul Fundaţiei, respectiv Societăţii Române de Etnografie şi Folclor, la o şedinţă a Consiliului Editorial al acesteia, la care a participat, în calitate de membru de onoare şi invitat al Fundaţiei, P.S.S. dr. Laurenţiu Streza, Episcopul Caransebeşului şi locţiitor al Episcopului de Vârşeţ, acum Mitropolit al Ardealului. Atunci s-a hotărât începerea lucrărilor la realizarea acestui proiect capital, precum şi la înfăptuirea unui dicţionar al preoţilor români care au slujit sfintele altare ale bisericilor româneşti din Banatul sârbesc. ,,În acel an, am demarat cercetările în teren pe ambele teme împreună cu criticul de artă Adrian Negru, care investiga pictura, sculptura iconostaselor şi arhitectura fiecărei biserici, iar eu cercetam trecutul istoric al bisericilor (când şi cine le-a construit, dimensiunile fiecăreia dintre ele, când şi de cine au fost sfinţite şi sprijinite pe parcursul anilor, precum şi starea lor actuală). Am colindat întreg Banatul şi am cercetat, chiar şi în mai multe rânduri, fiecare biserică în parte.i” După atâţia ani, perioada în care au fost publicate mai multe lucrări despre sfintele noastre lăcaşuri, avem în mâini monografia completă a acestora. „O carte scrisă cu atâta dragoste şi trudă de către cunoscuţii oameni de litere şi de cultură români, dl Costa Roşu de la Torac, Novi Sad şi Zrenianin şi dl prof. dr. Adrian Negru de la Alibunar. Când spunem Bisericile româneşti din Banatul sârbesc, ne gândim, ca episcop, preoţi, credincioşi şi cititori, la cele patruzeci de case ale Domnului zidite pe stâncă (Matei 7, 24-25), sau la cele patruzeci de cetăţi aşezate pe munte, care nu pot rămâne ascunse; lumini ale lumii românilor din Banatul sârbesc, sare a pământului românilor din Voivodina şi sfeşnice care luminează tuturor celor din casa românilor din Serbia (Matei 5, 13-15). Bisericile româneşti din Banatul sârbesc, prezentate în această carte, sunt patruzeci de potire de cristal cu aghiasmă şi Cuminecătură; patruzeci de altare liturgice ale jertfei bineprimite a lui Abel şi a sfântului prooroc Ilie de pe Carmel; sunt patruzeci de stâlpi de foc călăuzitori în Sinaiul Banatului; patruzeci de candele aprinse de moşi şi de strămoşi şi pregătite pentru a ieşi întru întâmpinarea Mirelui Hristos (Matei 25, 1) şi patruzeci de „noduri divine care leagă lucrurile”, după fericita expresie a lui Saint-Exupéry şi care dezleagă de sute de ani aripile sufletelor românilor ortodocşi, în zborul lor şi al nostru spre „ţara de peste veac” (Nichifor Crainic). Citind şi răsfoind cartea dlor Costa Roşu şi Adrian Negru, ni se deschide înaintea ochilor zarea unei vedenii din veacuri trecute, în care desluşim umbre luminoase de preoţi, protopopi şi cântăreţi, ctitori, zugravi şi mulţimi de credincioşi; şi nu în ultimul rând chipuri de vlădici, români şi sârbi, trecători în vizite canonice şi slujitori la târnosiri şi hramuri, picurându-şi semnătura pe hrisoave, antimise şi Sfinte Evanghelii. De aceea, binecuvântând osteneala autorilor şi vremea lecturii cititorilor, nu putem închide uşa cuvântului în urma noastră, decât cu cheia de aur a unei viziuni din Sinaxar, despre cununile pogorâte din cer peste capetele celor patruzeci de sfinţi mucenici din Iezerul Sevastiei, cununi pe care le-am putea vedea aşezându-se şi peste turlele şi cupolele sfintelor şi cuvioaselor noastre biserici româneşti din Banatul sârbesc, care ascund tainic şi descoperă mistic fiecare, stejari de la Marmuri (Facere 18, 1), scări ale cerului de la Betel (Facere 28, 11-22), pietre de hotar de la Eben-Ezer ( I Regi 7, 12), care de foc ale revelaţiei de

la Chebar (Iezechiel 1, 1-28), fântâni ale lui Iacob din Evanghelia samarinencii (Ioan 4, 6-7), Izvoare ale Siloamului (Ioan 9, 7) şi vase de alabastru cu mir de nard de mare preţ ale Mariei din Betania (Ioan 12, 3). De aceea, cele patruzeci de biserici româneşti din acest volum sunt tot atâtea drumuri spre Emaus, drumuri ale Damascului şi insule Patmos ale Revelaţiei românilor din Banatul sârbesc!ii Este vorba de un proiect de investigaţie care mulţi ani a persistat drept unul dintre cele mai importante proiecte ale Societăţii/ Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina. Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc de Costa Roşu şi Adrian Negru, astăzi este o operă capitală de care am avut nevoie şi care ne aduce date esenţiale despre dăinuirea noastră în timp. Lucrarea, dincolo de valoarea intrisecă, este un act civilizatoric, cultural, de atestări istorice indiscutabile,

Paginile acestei lucrări de referinţă imortalizează ceea ce este veşnic prin definiţie - biserica. Volumul este şi un memento autentic înaintaşilor prin care se confirmă că faptele lor nu răman necunoscute; mai mult decât atât, niciodată nu vor fi uitate. Cele patruzeci de biserici, respectiv sfinte lăcaşuri de rugăciune, care reprezintă subiectul acestei cărţi, sunt construite de românii din Banatul sârbesc din agoniseala atâtor anonimi care, dincolo de dimensiunea sacrală a bisericii, inconştient, au ridicat monumente ce adăpostesc valori inestimabile, iar ele prin această carte devin accesibile tuturor. Fiecare biserică imprimată în paginile cărţi ne întâmpină, atât prin cuvânt, cât şi prin imagine, cu nestrămutata evlavie pe care biserica românească şi creştinii din satele noastre o păstrează cu multă sfinţenie şi cu vigoarea credinţei lor. Vom înţelege că aici sunt adăpostite firele de istorie, timpurile în

MEDALION LITERAR

IOAN ALEXANDRU (1941 - 2000)

CLOPOTELE De-atâtea clopote la gâtul turmelor trase pe jos de miile de ani pământul este cea mai curată lacrimă din univers. Din miez de noapte-până-n miez de veac, pe frig, strânşi laolaltă ne încălzim plângând într-una. Din lacrimi facem clopote şi le dosim la gâtul turmelor să nu le vadă luna. Primăvara semănăm în arbori şi în stânci sămânţa clopotelor şi izvorăsc în lume păsări şi flori cântând în limba lor acelaşi dor de moarte cum ne poate spune. Vara ascundem clopotele într-un turn, pieziş le ridicăm în ceruri peste cimitire înfricoşaţi şi batem cu bătaia lor în spatele lui Dumnezeu de fericire. Toamna tragem clopotele din nouri pe pământ şi le gonim pe funii de-a lungul omenirii duhnind a foc şi moarte la-ntoarcerea-napoi le cuibărim cenuşa şi haosul din noi. Dar gerul iernii negre coboară în părinţi, clopotele fierb în fiecare, pământul de departe văzut e-un clopot sugrumat pe-o lacrimă enormă uscată lângă mare.

PSALM Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns Sunt singur e noapte vin să mă ruine Nelegiuri cu câte te-am străpuns De faţa Ta nimic nu mă ascunde Oriunde cer azil sunt prigonit Oceanul nu are îndestule unde Să-mi dea odihna nemărturisit Nici lacrimile nu mă mai încearcă De teama Ta şi ele-au amuţit Poruncă-ai pus în toate să mă-ntoarcă Să mă predea unde te-am pângărit Ştiu că o faci din mila Ta cea mare Ce nu iţi dă odihnă să mă uiţi Să-mi treacă zilele fără lucrare Cu faţa Ta de-acuma mă confrunţi

elaborată în baza unor cercetări în teren efectuate pe parcursul a două decenii. Cunosc îndeaproape energia şi entuziasmul, tenacitatea cu care Costa Roşu a efectuat cercetările, în unele cazuri deloc plăcute, pentru acest proiect monumental – de la îmbrăţişarea firească a slujitorilor altarului bisericii noastre şi până la gustul amar produs de dezinteresul unor preoţi nu numai de a nu colabora, ci măcar de a şterge praful depus pe cărţile bisericeşti, cercetările efectuate în arhive şi biblioteci, condiţiile în care cercetările au fost săvârşite în cimitirele satelor noastre etc. – ca în final să ofere un conţinut pentru o operă deosebit de valoroasă. Prin dimensiunea şi spaţiul abordat, prin complexitate şi datele inedite care ne sunt relevate este atotcuprinzătoare, însă este şi o completare firească a altor lucrări similare, dar de dimensiuni mai reduse, cum ar fi: Biserica Ortodoxă Română din Banatul sârbesc şi de la Sud de Dunăre, de Costa Roşu, Dicţionar al preoţilor români din Banatul sârbesc, de Costa Roşu, Cartea veche românească din Voivodina, de Valeriu Leu şi Costa Roşu (distinsă cu Premiul Academiei Române în categoria cărţilor de mare valoare ale culturii române îndeobşte), Cronici bisericeşti. Manuscrise din Banat secolele XIX-XX, de Valeriu Leu şi Costa Roşu, Bisericile Ortodoxe Româneşti din Banatul sârbesc, Album monografic, de Marius Roşu etc.

care biserica era drept călăuză prin fapte şi ţinută. Prin biserică şi cărţile bisericeşti am avut acces la iniţierea în lumea scrisului şi cunoaşterii – astfel, alături de datele relevante pentru fiecare biserică este trecut şi registrul cărţilor vechi bisericeşti. Bisericile sunt dovada cea mai eclatantă a unui spaţiu geografic, identitar românesc, caracterizat printr-o conştiinţă comună despre propria existenţă, susţinută prin unitatea lingvistică, religie, printr-o istorie comună. De aici vom deduce că fiinţa românească s-a coagulat în jurul a două elemente esenţiale – limbă, drept cucerire civilizatorică şi biserică – care în acelaşi timp este şi aducătoarea mesajului divintăţii. Lumea satului românesc, chiar dacă n-a avut parte de multă lumină intelectuală, totuşi, s-a bucurat de sclipiri aduse de preoţii care au slujit sfântul altar, conştienţi de perenitatea documentelor scrise, chiar mai mult, de necesitatea şi importanţa consemnării unor momente importante şi nu mai puţin de a călăuzi muritorii de rând prin spaţiul nemărginit al învăţăturii. Chiar dacă, prin intenţia ei, cartea, la prima privire, se adresează unui public select, avizat, interesat de aspectul istoric, arhitectural, pictural… al bisericii noastre (Adrian Negru este un bun cunoscător al picturii bisericeşti din Banat, autor al mai multor lucrări care s-au bucurat de înalte aprecieri) – autorii cărţii oferindu-ne un impozant aparat critic care, la rândul său,

este o preţioasă sursă de cercetare şi aprofundare a anumitor detalii ale conţinutului abordat – modalitatea în care sunt prezentate bisericile, fiecare în parte, stilul concret şi claritatea comunicării, metodologia abordată, oferă o lectură degajată oricărui cititor. Remarcăm ţinuta enciclopedică, limbajul elevat, luxul de date cu care autorii cărţii ne întâmpină, detalii deloc cunoscute în mare parte, toate acestea fiind elemente preţioase ale unei lecturi captivante. Firesc că nu puteau fi evitate nici subiectele mai sensibile, relaţiile chiar tensionate la capitolul separării ierarhice a Bisericii Ortodoxe Române de Biserica Ortodoxă Sârbă, mai concret aplicarea deciziilor luate de forurile ecleziastice superioare. E bine că, în final, se elucidează – prin documentele ataşate – această parte oarecum umbrită a istoriei bisericilor noastre şi, nu în ultimul rând, a convieţuirii uneori sacadate în mediile mixte. Acest capitol era necesar în lămurirea procesului de cunoaştere a faptelor istorice, al căror suport ştiinţific sunt documentele şi arhivele cercetate. Colecţia de fotografii ale bisericilor, realizate cu măestrie de Marius Roşu – înalt apreciate la expoziţiile de la Alba Iulia (Sala Unirii), Timişoara (Palatul Consiliului Judeţean Timiş), Bucureşti (Biblioteca Naţională a României), Caransebeş (Episcopia Banatului) etc. în care vibreză interiorul lor, pictura, arhitectura şi sculptura bisericilor, accente ale unor detaliile aşezate cu multă minuţiozitate – incită curiozitatea dincolo de lectura textului. E un îndemn firesc de a medita asupra mesajului pe care ni-l aduce biserica. Imaginile bisericilor se impun prin eleganţa şi decenţa cadrului, au forţa de a naşte clipe de smerenie, oferă fiorul necesar în trăirea imensităţii, sporesc cunoaşterea noastră, revelaţia în faţa eternităţii şi a divinului. Pur şi simplu, au puterea de a emana frumuseţea mesajului unei lucrări orânduite de Marele Creator.iii Textul în limba română despre fiecare biserică este urmat de un rezumat în sârbă şi un rezumat în limba engleză (traducător Cristina Iovanovici), iar lucrarea ca întreg de un rezumat amplu în limba sârbă semnat de Costa Roşu (traducător Ileana Ursu Nenadici) şi de o Bibliografie bogată. Cartea apare într-o ţinută artistică şi prezentare grafică impresionantă, realizată de Marius Roşu. Referenţi ştiinţifici sunt: dr. Nicolae Bocşan din Cluj-Napoca, dr. Costin Feneşan din Bucureşti şi dr. Mircea Măran din Vladimirovaţ/Petrovasâla. Nicu CIOBANU

EuroBoard

26 SEPTEMBRIE 2015

Ungaria şi Croaţia şi-au închis graniţele Săptămâna trecută, au avut loc ciocniri între poliţia maghiară şi migranţii care aşteptau să intre în Ungaria. După ce Ungaria şi-a închis graniţele, autobuzele cu refugiaţii care au plecat din sudul Serbiei au fost redirecţionate spre Croaţia, care, nemaivând capacităţi de distribuire a migranţilor, a urmat exemplul statului maghiar. Liderii europeni par a fi departe de un acord cu privire la distribuirea refugiaţilor în statele UE

P

roblema refugiaţilor din Orientul Mijlociu care au luat calea Europei Occidentale ia amploare şi pare să nu aibă sfârşit. Marţea trecută, poliţia maghiară a închis trecerile de frontiere Horgoš 1 şi 2, iar pe linia de calea ferată în zona gardului, a fost amplasat un vagon de tren de marfă, pe care a fost montată sârmă ghimpată. Trecerea de frontieră Horgoš-Reske va fi închisă în următoarele 30 de zile. Singurul punct de trecere a frontierei care rămas deschis este cel de la Kelebija. În consecinţă, mai multe sute de migranţi au rămas blocaţi pe teritoriul dintre Serbia şi Ungaria. Două persoane au fost rănite, iar între 20 şi 30 de oameni au cerut asistenţă medicală după ce poliţia maghiară a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva migranţilor, care au protestat pentru că nu li se dă voie să intre în Ungaria. La trecerile de frontiere blocate, autorităţile maghiare au analizat cererile de azil, refuzând de regulă, să acorde azil migranţilor, singurii refugiaţi cu şanse de a primi aviz favorabil fiind sirienii cu familii. Cei respinşi au fost retrimişi în Serbia, cu interdicţia să intre pe teritoriul UE în următoarele 12 luni. Începând de marţea trecută, autobuzele care în mod normal transportă migranţi de la frontiera de sud a Serbiei cu Macedonia către cea de nord cu Ungaria au fost redirecţionate spre Croaţia. Până joia trecută, în decurs de trei zile Croaţia au intrat peste 5.000 de migranţi, de unde, după ce au fost înregistraţi, puteau pleca mai departe. Croaţia a încercat să ducă oamenii în centre de azil, dar din cauza numărului foarte mare de migranţi, mulţi au rămas pe străzi. Joi seara, pe fondul numărului mare de refugiaţi, autorităţile croate au închis şapte din opt puncte de trecere a frontierei cu Serbia. Punctul de trecere a frontierei de pe principalul drum dintre Belgrad şi Zagreb, cel de la Bajakovo, pare să fi rămas singurul deschis. După ce Zagrebul a anunţat că nu mai poate primi refugiaţi, s-a ajung la confruntări dintre migranţi şi poliţia croată la graniţa dintre Serbia şi Croaţia, iar mulţi oameni au intrat ilegal pe teritoriul croat. În acest moment, liderii europeni par a fi departe de un acord cu privire la rezolvarea crizei refugiaţilor. La numai câteva zile după ce cancelarul german a făcut un apel către partenerii europeni să accepte refugiaţii, Germania a reintrodus controale la graniţă, suspendând libera circulaţie în spaţiul european pe motiv că nu mai are posibilitatea să distribuie atâţia refugiaţi. Controalele

temporare de la frontiera germană ar putea fi menţinute cel puţin câteva săptămâni. La fel au procedat Austria, Slovacia şi Polonia. Miniştri de Interne sau de Justiţie ai statelor membre UE, reuniţi lunea trecută la Bruxelles pentru a negocia o poziţie comună asupra cotelor de refugiaţi pe care fiecare stat european ar trebui să-i găzduiască, nu au luat o decizie comună. La solicitarea Germaniei, un summit extraordinar al UE privind refugiaţii va fi organizat la 23 septembrie la Bruxelles în contextul crizei migratorii, la o zi de la un consiliu extraordinar al miniştrilor de interne pe

acelaşi subiect. Unele ţări, între care Slovacia, Polonia şi Cehia, au respins cotele şi propunerile UE de distribuire a refugiaţilor. Totuşi, statele UE au convenit să implementeze prima parte a mecanismului de relocare a refugiaţilor, de data aceasta 40.000 de persoane. De asemenea, UE a decis să lanseze operaţiuni miliatare în Marea Mediterană pentru a contracara traficanţii de persoane care introduc ilegal refugiaţii şi migranţii pe teritoriul european. De la începutul anului, peste 500 de mii de refugiaţi şi migranţi au străbătut sau străbat Europa, căutând o ţară unde să ceară azil. Majoritatea ar alege Germania sau alte ţări vest-europene cu o politică mai permisivă în domeniul azilului. Una din rutele urmată de refugiaţi în ultimele luni a fost „ruta balacanică” din Grecia, în Macedonia, Serbia şi mai departe în Ungaria, prima ţara Schengen, iar de acolo, prin Austria, spre Germania sau Suedia.

PRESA GERMANĂ DESPRE CRIZA REFUGIAŢILOR

Situaţie tristă în UE Liderii Uniunii Europene nu au ajuns, săptămâna trecută, la un acord cu privire la rezolvarea crizei refugiaţilor. Ziarele din Germania, citate de postul ,,Deutsche Welle”, comentează acest subiect.

,,Guvernul german a decis să demonstreze cum funcţionează dispozitivele de tortură ţărilor care refuză să dea dovadă de solidaritate şi nu sunt de acord cu distribuirea refugaţilor: ,,Ar putea să fie altcum! Refugiaţii vor rămâne la voi dacă nu sunteţi dispuşi să cooperaţi!” Poate că nu este un gest bun, deoarece, astfel, povara conflictului o suportă migranţii. În 2015, Uniunea Europeană se află într-o situaţie tristă. Drama refugiaţilor poate servi şi ca un exemplu şcolar că soluţiile politice sunt la îndemână numai dacă interesele sunt apărate”, scrie ziarul ,,Rheinpfalz”.

,,Suspendarea Acordului Schengen nu poate fi o soluţie trainică. Nu trebuie să ne facem iluzii că fluxul de refugiaţi va fi oprit prin intensificarea controalelor la frontiere. Aceasta se va întâmpla atunci când vor fi înlăturate cauzele refugierii populaţiei. Responsabilitatea este pasată pe umerii celor care instigă la războaie civile, livrează armament în regiunile de criză şi nu oferă ţărilor sărace şanse egale pe piaţa mondială”, punctează publicaţia ,,Sächsische Zeitung” din Dresden.

,,Acesta este un test pentru Europa. Începând de la criza elenă a datoriilor, atitudinea feroce şi naţionalismul

unor state din UE nimicesc ideea europeană. Cancelarului german i se reproşează faptul că nu acordă prioritate acestui subiect. Viziunea comunităţii, care a fost răspunsul ferm al acestui continent la cele două războaie mondiale, este acum ameninţată”, notează ,,Stuttgarter Zeitung”.

,,Vom reuşi – a spus Angela Merkel acum două săptămâni. A fost un gest de curaj, servind ca imbold pentru persoanele angajate din această ţară, dar, totodată şi o declaraţie pripită. Pentru a găsi soluţia, cea mai puternică femeie din lume trebuie să facă din criza refugiaţilor un subiect principal nu numai în Uniunea Europeană, ci la nivel global”, subliniază publicaţia ,,Nürnberger Nachrichten”.

,,Prin reintroducerea controalelor la frontiere, presiunile asupra oraşelor germane vor scădea, însă nu vor înceta. Aceasta se va întâmpla numai prin implementarea unei politici europene coerente faţă de refugiaţi, însă UE este încă departe de un acord. Pentru ca aceasta să se întâmple, unii vor fi nevoiţi să renunţe la ideea că Europa poate deveni o cetate închisă, iar alţii să uite de ipoteza că umanitatea este suficientă ca Europa să devină casa refugiaţilor din lumea întreagă (...) Politica germană, care dă altora lecţii în domeniul migraţiilor, mai are de învăţat”, relatează cotidianul ,,Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

A FOST LANSAT PROGRAMUL INTERREG IPA DE COLABORARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA-SERBIA

50 de milioane euro pentru proiectele de cooperare româno-sârbă Pe data de 15 septembrie, la hotelul ,,Casa oamenilor de ştiinţă” din Timişoara a avut loc conferinţa de lansare a Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Uniunea Europeană, alături de Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, finanţează primul apel pentru propuneri de proiecte cu 50 de milioane euro, dintre care 22 de milioane sunt destinate proiectelor strategice. Conferinţa de lansare a Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia s-a bucurat de participarea reprezentanţilor din Serbia – Autoritatea Naţională din cadrul Biroului de Integrare Euroepană a Serbiei şi a reprezentanţilor Autorităţii de Management din România din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potenţialii aplicanţi ai Programului sunt: autorităţi publice locale şi regionale (consilii judeţene, consilii locale/municipalităţi etc); autorităţi publice naţionale / regionale care funcţionează în zona eligibilă; alte organisme publice guvernate de dreptul public, înregistrate şi care funcţionează în zona eligibilă (prefecturi, instituţii de sănătate, educaţionale); birouri / filiale ale autorităţilor publice naţionale / regionale care activează în domeniile de intervenţie ale Programului, înregistrate şi care funcţionează în zona elibigilă; organisme nonprofit, asociaţii nonguvernamentale, fundaţii, organizaţii religioase stabilite conform legislaţiei naţionale în vigoare; camere de comerţ; muzee, instituţii culturale, sportive şi turistice etc. Potenţialii aplicanţi ai acestui program trebuie să provină din judeţele Timiş, Caraş Severin sau Mehedinţi şi districtele Banatul de Nord, Banatul Central, Banatul de Sud, Branicevski, Borski şi Podunavski din Serbia. Pentru realizarea unui proiect trebuie să existe minim doi parteneri, dintre care unul obligatoriu din România şi unul din Serbia. Proiectele depuse trebuie să se înscrie într-una dintre cele patru axe prioritare ale Programului: 1 – Promovarea ocupării forţei de muncă şi servicii pentru creşterea incluziunii; 2 – Protecţia mediului şi managemnetul riscurilor; 3 - Mobilitate sustenabilă şi accesibilitate; 4 – Atractivitate pentru un turism sustenabil. Ghidurile aplicantului pot fi găsite pe site-ul programului www.romaniaserbia.net.

Comisia Europeană va propune un sistem de supraveghere a frontierelor Un sistem de supraveghere a graniţelor va fi propus, la iniţiativa Comisiei Europene, a declarat comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, pentru cotidianul german ,,Die Welt”. Potrivit acestuia, deoarece nu există posibilă păzire a graniţelor externe ale UE în Grecia sau Germania, se ia în calcul o altă posibilitate, relatează Euractive.ro. ,,Comisia Europeană va formula o propunere pentru crearea unui sistem comun de supravghere a frontierelor. Scopul este ca graniţele externe ale UE să fie monitorizate în sistem multinaţional”, a spus Avramopoulos. Acesta a mai susţinut că spaţiul Schengen nu este în pericol şi va continua să existe. ,,Controalele la graniţă sunt posibile, în circumstanţe excepţionale. Germania şi alte state le-au utilizat, ceae ce este în regulă”, a completat oficialul european.

HOLLANDE:

Spaţiul Schengen este ameninţat P

reşedintele francez, Francois Hollande, a avertizat asupra ,,pericolelor“ care ar ameninţa spaţiul Schengen dacă nu se ajunge la un acord în Europa privind primirea refugiaţilor din Orientul Mijlociu, relatează Agerpress. ,,Da, dacă mecanismul unor centre de înregistare pentru a distinge refugiaţii de migranţii economici şi a asigura repartizarea beneficiarilor de drept de azil“, a afirmat preşedintele francez, referindu-se la un posibil pericol pentru spaţiul Schengen, zona liberă de circulaţie între 26 de ţări din Europa. ,,Schengen ar fi în pericol dacă nu ar mai exista control la graniţele externe“ ale UE, a subliniat şeful statului francez. În acest caz, ,,statele vor restabili într-o manieră sau alta frontiere naţionale“, a apreciat el. În opinia lui, ,,ar fi atunci obligatoriu să se restabilească puncte vamale, de control, în mijloacele de tranasport şi acesta ar fi finalul Schengen, în sensul unui spaţiu controlat care ar asigura libertatea de circulaţie“. Spaţiul Schengen este în prezent format din 26 de ţări, dintre care 22 membre ale UE (Bulgaria, România, Cipru, Croaţia, Irlanda şi Marea Britania nu fac parte din Schengen) şi patru state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).

Pagină realizată de Marina ANCAIŢAN

CRIZA REFUGIAŢILOR: SOLUŢIA NU SE ÎNTREZĂREŞTE

DE ANI DE LIBERTATE

26 SEPTEMBRIE 2015

LA ÎNCEPUTUL ANULUI ȘCOLAR ÎN COMUNA ALIBUNAR

Momente care se cer luate în seamă

U

n sunet vechi, un sunet cunoscut: clopoțelul școlii a vestit începutul. Din loc în loc, de la școală la școală, zilele acestea porțile s-au deschis. Să-i primească pe cei tineri. Pregătite bine ori nu prea, pentru marea clipă a începutului, pretutindeni în școli, colectivele de muncă folosesc experiențele din ultimul an școlar pentru înlăturarea neajunsurilor care ar putea să apară în munca de viitor. Fiindcă desfășurarea procesului de învățământ pretinde noi și noi eforturi în crearea de condiții tot mai favorabile desăvârșirii celor pretinse de reformă. Iar în ﬁecare an școlar nou se evidențiază tot mai mult acesta. Școlile din comuna Alibunar au ajuns la începutul noului an școlar însoțite de succesele obținute până acum, dar și de o seamă de probleme care se cer grabnic soluționate – pentru bunul mers al învățământului. În comuna Alibunar, de exemplu, funcționează 10 școli elementare de opt ani în care lucrează numai 28 de propunători și 10 profesori, pe lângă cei 136 de învățători. Recaliﬁcarea învățătorilor care lucrează în cursul superior al școlilor elementare se impune ca foarte necesară. Cu toate că unii dintre învățători predau de 5-6 ani anumite obiecte de specialitate, destui dintre ei ﬁind înscriși la școli superioare, ca studenți extraordinari. N-ar mai putea să rămână, de exemplu, școala elementară din Nicolinți fără nici un propunător de specialitate, cum e acum, ori cea din Locve numai cu un singur propunător. În noul an școlar, colectivele trebuie să țină cont de faptul că asupra succesului pe care-l obțin inﬂuențează în mod negativ frecventarea neregulată a cursurilor din partea elevilor. Astfel, în anul școlar trecut n-au putut să ﬁe notați 113 elevi, iar din cauza frecventării neregulate a cursurilor de către elevi, 91 de părinți au fost pedepsiți. Două amănunte care atrag atenția și asupra cărora trebuie să se mediteze. Consiliul de instrucție și ceilalți factori competenți au făcut și fac eforturi ca în ceea ce privește spațiul școlar să ﬁe înlăturate rând pe rând toate greutățile. Rezultat al acestor eforturi sânt cele câteva clădiri școlare noi, cum e cea din Vladimirovaț (colonie), Janoșik (a cărei deschidere va avea loc zilele acestea), alocarea a 8,5 milioane pentru terminarea școlii din Kozjak și adaptarea celei din Ilandža. Într-o situație destul de grea în acest an școlar se găsește Alibunarul, deoarece aici s-a procedat la dărâmarea clădirii vechi și începerea construirii unei noi clădiri, care pe lângă Școala

elementară, va cuprinde și noua Școală medie de economie. În vederea realizării lucrărilor la noua clădire s-au asigurat 120 milioane dinari. Și după toate prevederile, în toamna viitoare școlile amintite vor funcționa sub același acoperiș. Însă, în anul școlar care a început zilele acestea, elevii școlii elementare vor urma cursurile în mai multe clădiri, ceea ce va prilejui greutăți inevitabile în cadreul procesului de învățământ, atât elevilor cât și cadrelor didactice. Însă, mai sunt și altele de făcut. Deși s-a hotărât ca toate instituțiile de învățământ de pe teritoriul comunei Alibunar să intre în noul an școlar cu statute aprobate de adunarea comunală, majoritatea școlilor n-au întreprins nimic în direcția aceasta. Deocamdată statute au școlile elementare din Alibunar și Banatski Karlovac și Școala medie de economie din Alibunar. Școala din Vladimirovaț n-a înaintat nici proiectul de statut, iar dintre celelalte numai cea din Locve a făcut îndreptările necesare în proiectul de statut. Prin urmare, încă o chestiune care trebuie soluționată în cursul noului an școlar. Se așteaptă ca la proxima ședință a Consiliului de instrucție comunal, laolaltă cu directorii școlari, să se dezbată pe lângă analiza succesului obținut în cursul anului școlar trecut, și toate celelalte probleme, cu scopul găsirii celor mai potrivite căi pentru înlăturarea tuturor neajunsurilor. În Alibunar va funcționa, începând din toamna aceasta, o școală nouă – Școala medie de economie. În urma creșterii numărului de tineri absolvenți ai școlilor elementare, care doresc să urmeze școala, s-a impus și la Alibunar necesitatea deschiderii unei școli medii. Pregătirile anterioare: asigurarea de cadre didactice necesare, săli de învățământ, mobilier, examen de admitere pentru cei interesați să urmeze cursurile unei astfel de școlii – toate s-au făcut din timp. Clasa I-a o vor urma circa 80 de elevi, dintre care 23 de naționalitate română. În anii următori, treptat, se vor dechide și celelalte clase. Ca după patru ani să se ajungă la prima generație de absolvenți. Iată câteva momente caracteristice începutului acestui an școlar în comuna Alibunar. Porțile școlilor s-au deschis. Și cei peste 4.000 de elevi au trecut pragul sălilor de învățământ. Unii să continuie ﬁrul întrerupt de vacanța cea mare. Alții de abia să înceapă cea mai frumoasă perioadă a vieții lor. (”Libertatea” 6 septembrie 1964) I.B.

MEREU ALATURI DE CITITORI – CITITORII DESPRE ZIAR Prof. Veronica Stefan din Nicolinț Uneori, cuvintele sunt prea sărace pentru a exprima adevărata dimensiune a sentimentelor care te încearcă la ceasul aniversar al unui ziar, cu care ne-am familiarizat de-a lungul anilor şi care a devenit o parte componentă a vieţii noastre. Dar, cuvintele sunt sincere şi exprimă admiraţia pentru conducerea Casei şi colectivul care în ﬁecare săptămână lasă câte o părticică din suﬂetele lor pe paginile ziarului şi se străduiesc să ne prezinte articole utile şi interesante. „Libertatea” este scânteia care luminează românismul pe aceste meleaguri. În familia mea, a avut dintotdeauna un loc de cinste. S-a citit din generaţie în generaţie, astfel că şi eu acum o citesc cu drag. Urmăresc aproape toate rubricele, dar mai cu seamă paginile de cultură, ştiri şi sfaturi pentru femei, informaţiile despre şcolile noastre. În mod aparte m-am bucurat de noua rubrică, iniţiată de Eufrozina Greoneanţ, referitoare la ,,Zilele de Teatru”. Consider că este bine să ne reamintim de ediţiile precedente şi să facem comparaţie între trecut şi prezent. Despre „Libertatea” am doar cuvinte de laudă şi nu pot decât să vă transmit un sincer La mulţi ani.

În anul aniversar aducem opinii ale oamenilor care au fost în fruntea casei și a ziarului, respectiv ai celor care și-au lăsat amprenta pe paginile ziarului nostru FLORIN RAŞA, ZIARIST LA C.P.E. ,,LIBERTATEA”

Provocarea cea mai mare pentru un ziarist este să-şi reţină cititorii - Ce înseamnă pentru tine să ﬁi ziarist la ,,Libertatea“? - Am debutat ca ziarist în urmă cu patru ani. ,,Libertatea” a decis să deschidă o pagină cu ştiri din comunele Zrenianin şi Jitişte. Aşa am ajuns să scriu, împreună cu colegul meu Ionel Miat, despre evenimentele din Comuna Jitişte, mai cu seamă din Torac. La început mi-a fost greu. Nu am ştiut cum să scriu un articol bun, interesant pentru cititori, dar, citind textele colegilor mei şi alte ziare, mi-am dezvoltat stilul de a scrie. Acum, scrierea textelor pentru ziar a devenit o rutină şi ştiu cum să tratez orice informaţie. Unii spun că este simplu să ﬁi ziarist. Eu aﬁrm că misiunea jurnalistului este de a informa un public larg cu privire la evenimentele care se derulează în diferite domenii ale societăţii, de la cel politic, social, cultural, sportiv, până la cel monden. Un jurnalist nu se plictiseşte nicioadată. Este în permanentă legătură cu tot ce se mişcă în jurul său. În presă nu există monotonie. Zilnic aﬂu ceva nou, diferit, întâlnesc mereu oameni noi cu poveşti diferite. Mai mult, interacţionez mereu cu tot ceea ce mă înconjoară, am acces la anumite informaţii la care alţii nu pot ajunge, iar munca mea poate ﬁ văzută şi apreciată de un număr mare de persoane. E o meserie care nu prea îţi dă timp liber, evenimentele delurându-se zilnic. Ziaristul nu poate spune: „Am terminat programul la 14:30. Mă duc acasă. La revedere”. Mereu se întâmplă ceva, iar jurnalistul trebuie să ﬁe la faţa locului, ﬁe că e ora 5, 6, 1 noaptea, ﬁe că e week-end. Dacă-ţi place, meseria de jurnalist îţi aduce şi satisfacţii. Prin ceea ce scriu, oameni au o oarecare bucurie sau îmi mulţumesc pentru informaţie. - Care sunt cele mai mari provocări pe care ţi le-a scos la cale profesia? - Profesia de ziarist nu este deloc una uşoară. E plină de dinamism ce aduce noi provocări în ﬁecare zi. Totodată, implică şi o doză mare de responsabilitate. Trebuie să ai tărie de caracter şi să ştii să faci faţă criticilor, pentru că munca ta poate ﬁ apreciată şi dată drept exemplu, dar în acelaşi timp, se poate ca cineva să nu o agreeze. În acest timp, cât sunt angajat la ,,Libertatea”, m-am dezvoltat simţurile, am învăţat să ﬁu mult mai receptiv şi atent la detalii, la ce se întâmplă în jurul meu, la felul cum se comportă oamenii, la limbajul lor verbal şi nonverbal. Cea mai mare provocare pentru mine este când dintr-un ,,nimic” reuşesc să fac ,,ceva”. Provocările sunt multe, dar cred că cea mai mare este să-mi reţin cititorii, cărora încă le este pe primul loc ziarul pe care îl răsfoiesc cu două degete şi nu cu mouse-ul. Trăim era informaţională, în care vrem să ştim cât mai mult şi, mai ales, să cunoaştem tot ce se petrece în jurul nostru. Eu, precum şi alţi colegi ziarişti, trebuie să ﬁu la curent cu tot felul de informaţii de interes public. Asta este provocarea cea mai mare. - Generaţia din care faci parte are sarcina să ducă mai departe o tradiţie de 70 de ani. Cu ce dileme se va confrunta pe această cale?

- În prezent este diﬁcil să menţii interesul cititorului. Multe mass-media fac acest lucru publicând zvonuri sau informaţii negative, însă ele nu pot dezvolta un cititor care gândeşte. Pentru asta sunt necesare ştiri bune. O ştire bună înseamnă un om inteligent, un interlocutor inteligent, care spune adevărul oricât de dureros ar ﬁ. Acest lucru este important. Presa de acum 10-20 ani este semniﬁcativ diferită de cea de astăzi. O ştire poate ajunge în câteva zeci de minute în toate colţurile lumii, iar acest lucru creează o presiune constantă de a veni cu cât mai multe noutăţi într-un timp cât mai scurt. Generaţiile de ziarişti mai tineri de azi se confruntă cu dilema de a reţine cititorii pe orice cale, arma lor ﬁind informaţia. Sper că săptămânalul nostru se va menţine. Este un ziar pe care românii de aici îl aşteaptă cu nerăbdare, răsfoindu-l toată săptămâna de mai multe ori, până nu apare numărul nou. Ziariştii sunt cei care trebuie să prezinte informaţiile într-o manieră precisă, dar şi atrăgătoare, să aibă cultură generală, curiozitate, abilităţile de comunicare, capacitatea de a face faţă situaţiilor neprevăzute. Orice scrie un ziarist la ,,Libertatea” trebuie să se lege într-o poveste pe care publicul să o citească cu plăcere. De asemenea, noi, ziariştii, trebuie să-i oferim publicului informaţiile de care are nevoie, sincer şi obiectiv. Aşa vom duce mai departe tradiţia săptămânalului ,,Libertatea” încă 70 de ani sau şi mai mult. Marina ANCAIŢAN



în clepsidra timpului

Mariana STRATULAT

Minerva Ghilezan, preşedinta Asociaţiei Femeilor „Mâini harnici bănăţene” din Petrovasâla Ziarul „Libertatea” îl citesc din frageda-mi copilărie! Părinţii mei l-au citit de la primele ediţii şi eu am fost fericită că avem în casă un ziar românesc, din care am putut aﬂa informaţii utile din satele noastre. Este foarte important să aﬂăm ce se întâmplă şi în alte localităţi, iar ziarul „Libertatea” ne ţine la curent cu ştirile. Îmi place tot ce se scrie în ziar despre femei, despre asociaţiile femeilor şi activităţile lor. Noi, prin asociaţiile noastre, ne străduim să le ajutăm pe femeile de la sate să-şi găsească o ocupaţie prin care să-şi demonstreze talentul. La fel, dorim să stimulăm copiii să rămână la sate, să ﬁe cât mai mulţi elevi în şcolile noastre româneşti, să avem cât mai mulţi oameni în biserici. Astfel şi „Libertatea” va avea un număr mai mare de cititori! M. STRATULAT

Anii 1962- 1963, în biroul directorului Aurel Gavrilov, „la un pahar de vorbă”: Pavel Blagoe, Sever Şdicu, necunoscut, Lucian Coracu şi Ion Bălan

MOZAIC

26 SEPTEMBRIE 2015 FUNDAȚIA / SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR DIN VOIVODINA (XXI)

Două decenii de activitate continuă și susținută • Cea de-a III-a ediție a Simpozionului „Banatul iugoslav - trecut istoric și cultural”, organizat de Fundație, a avut loc în 7 noiembrie 1998, la Novi Sad, în sala Parlamentului voivodinean. Referatele și comunicările prezentate au oferit, la fel ca la primele ediții, date importante, unele chiar de o valoare inestimabilă - toate ﬁind un rezultat al investigațiilor oamenilor de știință și cercetătorilor. Neîndoielnic, aceste lucrări constituie un aport deosebit la analizarea și elucidarea anumitor aspecte și momente din trecutul nostru pe aceste meleaguri, precum și la mai buna cunoaștere a relațiilor româno-sârbe de-a lungul veacurilor1

C

ea de-a III-a ediție a Simpozionului Fundației, devenit tradițional, și-a desfășurat lucrările în sala Parlamentului voivodinean din Novi Sad, în ziua de 7 noiembrie 1998, ﬁind organizată de Societatea Română de Etnograﬁe și Folclor din Voivodina, în colaborare cu Muzeul Voivodinei din Novi Sad, sub înaltul patronaj al Guvernului Republicii Serbia și al Consiliului Executiv al Voivodinei. Oaspeții și participanții au fost salutați de prof. dr. Ion Muncean, președintele comitetului de organizare și Costa Roșu, președintele Fundației. Cuvinte de salut au adresat: acad. dr. Aleksandar Fira, în numele Academiei Sârbe de Științe și acad. dr. Gheorghe Mihailă, în numele Academiei Române, P.S.S. dr. Laurențiu Streza, în numele Sf. Sinod al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române și Traian Borșan (în numele Ambasadei Române la Belgrad). Ediția a III-a a Simpozionului a reunit, în plen și pe secțiuni, peste 120 de academicieni, oameni de știință, folcloriști, etnograﬁ, muzicologi, publiciști, ziariști, oameni de cultură, personalități din viața publică și politică, fețe bisericești din Iugoslavia, România și Ungaria. Au fost expuse 56 de referate și comunicări, vizând trei tematici: 1. Banatul prin istorie și relațiile sârbo-române, respectiv româno-sârbe de-a lungul veacurilor, 2. Banatul - zonă de interferență cultural-folclorică și 3. Rolul școlii și al bisericii românești din Banat în păstrarea datinilor și a tradițiilor străbune. Au expus comunicări: prof. dr. Gligor Popi, mr. Nikola Rodić, pr. vicar Moise Ianeș, preotprof. acad. Mircea Păcurariu (Rom.), prof. dr. Trăilă Spăriosu, prof. dr. Petar Milosavljević, acad. prof. dr. Gheorghe Mihăilă (Rom.), prof. dr. Ionel Cionchin (Rom.), prof. dr. Ljubivoje Cerović, prof. dr. Ion Dejan, prof. dr. Nikola Gavrilović, Pavel Gătăianțu, prof. dr. Saša Kicošev, prof. Mircea Măran, mr. Adrian Negru, prof. dr. Radu Păiușan (Rom.), prof. dr. Milan Vanku, Marija Banski, Vasa Barbu, Vasile Barbu, Gheorghe Bosioc, Ileana Dorina Bulic, Ioța Bulic, Mihai Cozma (Ungaria), Bratislava Idvorean Stefanović, mr. Romanța Iovanovici, prof. dr. Ion Lelea, prof. Gheorghe Lifa, prof. dr. Lia Magdu, prof. dr. Mirjana Maluckov, Vesna Marijanović, prof. dr. Radul Marković, prof. dr. Petar Milosavljević, prof. dr. Ion Muncean, Felicia Marina Munteanu, mr. Cvetko Pavlović, Elena Petrov,

Emilia Petrović, Sima Petrović, Costa Roșu, prof. dr. Momčilo Savić, Mircea Samoilă, prof. Rodica Ursulescu Miličić, preot-prof. dr. Vasile Petrică (Rom.), Nicu Ciobanu, pr. ic. stav. Petru Drăghicescu, preot-prof. Ioan Petraș (Rom.), mr. Nikola Rodić, pr. Semenic Sârbu (Rom.) și dr. Jovan Pejin. La Simpozion a fost lansat volumul al doilea al „Actelor Simpozionului Internațional B.I.T.I.C.” (ediția a II-a de la Torac, 1997, care cuprinde 43 de comunicări științiﬁce, apărut la Editura Fundației. Despre carte au vorbit redactorul șef al Editurii Fundației, Nicu Ciobanu și referentul, prof. univ. dr. Trăilă Spăriosu. Despre această ediție a Simpozionului prof. univ. dr. Ionel Cionchin consemnează (în ,,Renașterea bănățeană”, din 17 noiembrie 1998, p. 8) că „...a fost o mare sărbătoare a românilor bănățeni, dar și din spațiul multicultural și multietnic al Voivodinei.”2 Ea, aşa cum a constatat în cuvântul său de salut Traian Borșan, secretar I al Ambasadei României la Belgrad, „devenită deja tradițională, poate avea o contribuție relevantă la cercetarea multidisciplinară, în conformitate cu rigorile științei și ale adevărului istoric, a unei regiuni speciﬁce a Iugoslaviei și Serbiei, la al cărei tezaur de valori, de cultură și civilizație și-au adus aportul de-a lungul vremurilor, alături de populația sârbă majoritară, toți locuitorii Voivodinei, indiferent de etnie și religie. De aceea, pentru noi este un motiv de satisfacție că etnicii români de pe aceste meleaguri au înțeles să se alinieze cu cinste, hărnicie, abnegație și toleranță la făurirea culturii și civilizației materiale și spirituale a Banatului iugoslav, chiar dacă istoriei acestor pământuri nu i-au lipsit clipe și perioade zbuciumate, mai puțin faste. Aceasta demonstrează cu prisosință, după părerea noastră, că aspirația de aﬁrmare a identității naționale și culturale a unei minorități, cu tot ce implică ea și loialitatea față de statul și țara în care o comunitate etnică trăiește, pot coexista într-o deplină concordie, în pas cu standardele și normele moderne ale relației dintre stat și cetățenii săi.”2 „Lucrările acestei importante manifestări științiﬁce cu caracter internațional au fost onorate de prezența unui mare număr de personalități științiﬁce și oameni de cultură, care bazându-se pe noi cercetări întreprinse, au prezentat comunicări de un real interes, privind trecutul Banatului. Menționăm, cu satisfacție, că temele tratate pe secțiuni, - extrem de variate - au inclus cu precădere domeniile: istoriei, culturii, religiei și tradițiilor”4, concluzionează prof. dr. Ion Dejan în ,,Tradiția” (Novi Sad, nr. 11-14, ian. 1999, p. 9). Simpozionul, de altfel, s-a bucurat de o largă participare a oamenilor de știință și cultură din Iugoslavia, România şi Ungaria. Comunicările susținute în cadrul celor trei secțiuni au tratat aspecte și momente privind istoria relațiilor și colaborării româno-sârbe, a relațiilor bisericești româno-sârbe de-a lungul veacurilor, precum și datini și obiceiuri tradiționale, interferențe cultural-folclorice, relații etnograﬁce în Banat etc. De asemenea, a fost prezentă contribuția instituțiilor

Lucrările sesiunilor plenare ale Simpozionului au fost moderate de Costa Roșu (Novi Sad, 7 noiembrie 1998) de învățământ și a Bisericii Ortodoxe Române la cultivarea și păstrarea obiceiurilor stămoșești. De remarcat că în elaborarea unor lucrări s-au folosit surse documentare din arhive, în vederea elucidării obiective a unor evenimente din trecutul istoric și cultural al Banatului iugoslav. ,,Reuniunea științiﬁcă organizată la Novi Sad poate ﬁ caracterizată drept o adevărată manifestare cultural-științiﬁcă prestigioasă a românilor de pe aceste meleaguri. Aș dori să devină tradițională, căci în cadrul unor manifestări științiﬁce se conﬁrmă creativitatea și spiritualitatea oamenilor de cultură și știință din Banatul iugoslav. Comunicările științiﬁce au îmbogățit cunoștințele nostre despre problematica trecutului istoric și cultural a Banatului iugoslav, contribuind la promovarea valorilor spirituale ale românilor de aici”5, apreciază prof. dr. Gligor Popi în ,,Tradiția” (Novi Sad, nr. 11-12, ian. 1999, p. 9). La cele menționate se mai poate adăuga faptul că mulți dintre participanți cu referate au reușit să surprindă în lucrările lor și aspecte noi, necunoscute până în prezent, din viața românilor care trăiesc în aceste spații. Un număr considerabil dintre aceste lucrări sunt, în realitate, adevărate studii sintetice despre trecutul istoric și cultural al românilor din Banatul iugoslav. Rezultatele acestor cercetări ar urma să ﬁe prezentate la viitoarele reuniuni științiﬁce. Cât privește relațiile româno-sârbe, despre care s-a scris mult și în trecut, dar și la simpozioanele organizate de Societatea (Fundația) Română de Etnograﬁe și Folclor din Voivodina, ele demonstrează o seamă de apropieri și similitudini cu privire la modul de viață și la creația, pe multiple planuri, a celor două popoare vecine.6 În concluzie, vrând-nevrând trebuie să recunoaștem că această reuniune științiﬁcă se înscrie în șirul activităților pe planul spiritualității inițiate de Fundația noastră. Această manifestare culturală de primă importanță pentru românii din Iugoslavia prezintă una dintre principalele forme de promovare, pe de o parte a valorilor istorice și culturale ale românilor de pe aceste meleaguri și a legăturilor de bună colaborare cu popoarele cu care conviețuim și cu cultura lor, iar pe de altă parte, de dezvoltare a rapoartelor dintre românii și poporul sârb, respectiv dintre sârbi și poporul român.”7

*** Cea de-a IV-a ediție a Simpozionului Științiﬁc Intrenațional „Banatul iugoslav - trecut istorc și cultural”, acum deja tradițional, organizat de Societatea Română de Etnograﬁe și Folclor din Voivodina, va avea loc la Novi Sad, anunţă Costa Roșu într-un articol publicat în numărul din 31 iulie 1999 al săptămânalului ,,Libertatea”. Ediția a IV-a a Simpozionului nostru continuă concepția edițiilor. Prima va cuprinde comunicări cu privire la mobilitatea populației românești, migrațiunile în străinătate, învățământul (elevi, cadre didactice, planuri, manuale, școli), situația satelor noastre (declinul lor material și economic, căsniciile etc.), starea sanitară a populației, activitatea edilitară etc., iar cea de-a doua, comunicări cu privire la activitatea literară, informațională, editorială, teatrală, științiﬁcă, de traducere, muzică, arte plastice...”8 Costa ROȘU

Note:

1. Florin Ursulescu, Simpozionele științiﬁce ale Fundației - reuniuni de importanță capitală pentru valoriﬁcarea trecutului istoric și cultural al Banatului, în Actele Simpozionului „Banatul iugoslav - trecut istoric și cultural”, Editura Fundației, Novi Sad, 2001, p. 186-189; Vasa Barbu, Simpozionale și sesiunile științiﬁce tradiționale de la noi, O cumpănă peste vremuri, în Libertatea, Panciova, 27 mai 2000, p. 19; 2. Prof. Ionel Cionchin, Renașterea Bănățeană, Timișoara, 17 noiembrie 1998, p. 8; 3. Traian Borșan, în Libertatea, Panciova, 14 noiembrie 1998, p. 11; 4. Prof. dr. Ion Dejan, în Tradiția, Novi Sad, nr. 11-12, ianuarie 1999, p. 9; 5. Prof. dr. Gligor Popi, în Tradiția, Novi Sad. Nr. 11-12, ianuarie 1999, p.9; 6. Florin Ursulescu, Promovarea valorilor spirituale, în Tradiția, Novi Sad, Nr. 11-12, ianuarie 1999, p. 8-9; 7. Costa Roșu, președintele Fundației, Simpozionul „Banatul iugoslav - trecut istoric și cultural” în Libertatea, Panciova, 11 noiembrie 1998, p. 11; 8. Costa Roșu, Cea de a IV-a ediție a Simpozionului Internațional „Banatul iugoslav - trecut istoric și cultural”, La Novi Sad, pe 23 octombrie, în Libertatea, Panciova, 31 iulie 1999, p. 8.

CĂRŢI PRIMITE DE LA EDITORI: Istoriograﬁa românescă din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean

O lucrare documentată care contribuie la lămurirea fundamentală a istoriei Banatului Tiberiu Ciobanu, Istoriografia românescă din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean, Prefaţă: Prima perioadă a dezvoltării libere a istoriograﬁei româneşti bănăţene, de Aurel Turcuş, Introducere, Tiberiu Ciobanu, Editura ,,Eurostampa”, Timişoara, 2009, 344 p. Cartea este dedicată academicianului Ioan-Aurel Pop şi familiei sale Istoria e disciplina care cercetează metodic, expune obiectiv şi lămureşte cauzal dezvoltarea întregii omeniri. Constantin C. Giurescu Am prezentat, într-unul din numerele trecute ale săptămânalului ,,Libertatea”, cartea lui Tiberiu Ciobanu, Istoria medievală a Banatului în viziunea unor cărturari români ardeleni din secolele XIX-XX. Lucrarea reprezintă, în bună măsură, conţinutul câtorva capitole din teza de doctorat a autorului şi anume: Banatul medieval în viziunea cărturarilor August Treboniu Laurian, Victor Motogna, Silviu Dragomir şi Ştefan Manciulea, toţi mari istorici români ardeleni, preocupaţi de trecutul Banatului istoric. Tema amplă de cercetare – Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval – abordată de Tiberiu Ciobanu, în vederea elaborării tezei sale de doctorat, s-a concretizat în alte câteva lucrări publicate pe parcurs, de exemplu: Incursiuni în istoriografia românească referitoare la Banatul medieval, Editura ,,Excelsior Art”, Timişoara, 2004; Banatul medieval în viziunea istorică a lui Patriciu Drăgălina, Editura ,,Eurostampa”, Timişoara, 2008; Monografism bănăţean (Istoria medievală a Banatului reflectată în monografiile alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, Editura ,,Eurostampa”, 2008; Istoriografia românescă de la începutul secolului al XIX-lea până la Marea Unire privitoare la Evul Mediu bănăţean, Editura ,,Eurostampa”, 2009. Acestora li se adaugă, acum, lucrarea de faţă, intitulată Istoriografia românescă din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean. În viaţa culturală românescă a Banatului, începând cu deceniul al IV-lea, din veacul al XX-lea şi până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o evidentă prioritate a avut-o istoriograﬁa, concretizată, cu câteva excepţii, nu atât în ample lucrări de autor, cât, mai ales, în articole şi în studii apărute în presa vremii. Atunci a fost creat şi un cadru instituţional propice pentru promovarea unei asemenea preocupări intelectuale. Dezideratul suprem al intelectualilor români, din acea perioadă, era „românizarea” culturii de aici. Din perspectiva aceasta a existat o excepţională strădanie de a se constitui un climat prielnic care să susţină publicaţii româneşti, acestea având datoria să promoveze apariţia unor articole şi studii despre trecutul provinciei, pentru ca bănăţenii să-şi cunoască istoria şi pentru ca realităţile de aici să ﬁe integrate ﬁresc, organic în istoriograﬁa naţională, constată publicistul Aurel Turcuş în Prefaţa lucrării. În acest sens, putem spune că un prim pas s-a făcut în anul 1922, odată cu municipalizarea Muzeului din Timişoara, respectiv prin intrarea patrimoniului de aici în proprietatea Primăriei. Astfel, instituţia respectivă a ajuns sub administraţia statului român, integrându-se în programul cultural naţional al României, urmând – conform acestui program – să devină un centru al cercetării istoriei Banatului. A fost fondată pe atunci publicaţia ,,Istoria Banatului”, apoi au apărut „Analele Banatului”. Ambele publicaţii au avut o scurtă perioadă de apariţie. În anul 1932 s-a înﬁinţat, la Timişoara, Institutul Social ,,Banat-Crişana”. Aceasta-i adevărata instituţie care a acordat o atenţie deosebită cercetării istoriei Evului Mediu în Banat; îndeosebi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Institutul îl avea ca director pe dr. Cornel Grofşorean, care s-a angajat să-şi axeze cercetările istorice, potrivit „Programului pentru pregătirea materialului documentar de informare şi propagandă

în vederea Conferinţei de pace”, iniţiat de Ministerul Propagandei Naţionale. În acea perioadă, Cornel Grofşorean a luat hotărârea ca, în cadrul Institutului, să ﬁe elaborată lucrarea Istoria Banatului, după cum se constată dintr-o scrisoare a lui, trimisă lui Dimitrie Gusti, în 15 iulie 1943. În privinţa ﬁnalizării cercetărilor istorice de către grupul de intelectuali, din cadrul Institutului Social ,,Banat-Crişana”, sunt concludente studiile lor, apărute în publicaţia acestei instituţii. Este vorba de „Revista Institutului Social Banat-Crişana”. Studiile apărute în paginile acesteia au fost incluse în vol. I al Istoriei Banatului (Timişoara 1944). În lucrarea de faţă, Istoriograﬁa românească din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean, Tiberiu Ciobanu redă – potrivit opiniilor prefaţatorului Aurel Turcuş - într-un mod foarte convingător faptul că avem o bogată şi temeinică cercetare ştiinţiﬁcă a trecutului acestei regiuni, cuprins între anii 1000 şi 1718. Reţinem câteva contribuţii, între care prezentarea de Iuliu Vuia a districtelor româneşti din Timiş - lucrare care a apărut în două numere ale publicaţiei „Analele Banatului” din 1919 (în anul următor ea ﬁind tipărită într-un volum aparte); cercetările lui Ioachim Miloia cu privire la restaurării Bisericii Ortodoxe Române din Lipova; cercetările lui Traian Birăiescu în „arhiva secretă a Curţii din Viena” , fără să ﬁe cunoscute împrejurările concrete în care a putut face acest lucru; cetăţile medievale bănăţene puse în lumină de Traian Simu (Cetatea Keva, Cetatea Peech sau Pez, Cetatea Iladia, Cetatea Căraşului sau Caraşovei, Cetatea Bocşei, respectiv Buza Turcului, Cetatea Er-Somlyo de pe Dealul Vărădiei, Cetatea Timişoara, Cetatea Lugojului, Cetatea Jdioara, Cetatea Sebeşului, Cetatea Mehadiei, Cetatea Gewren sau Castrum Gewryen, Cetatea Drencova şi Cetatea Orşova). Urmează Gheorghe Cotoşan, în 1934, tânăr preot care a activat la Jimbolia, debutând editorial concomitent cu mai multe lucrări şi anume Comuna şi bisericile din Sânnicolaul Mare (1934); Comuna şi bisericile din Comloşu Mare şi Lunga (1934) şi Din trecutul Banatului (1934); Silviu Dragomir, cu lucrarea Vechimea elementului românesc şi colonizările străine din Banat (1925) şi Cornel Grofşoreanu, căruia autorul acestei lucrări, istoricul Tiberiu Cioban, îi acordă o atenţie deosebită în cartea sa, atenţie pe care acesta o merită pe deplin, atât datorită impresionante sale opere, cât şi a contribuţiei excepţionale în calitate de director al Institutului Social ,,Banat-Crişana” la promovarea trecutului istoric al Banatului. Mai amintim trei istorici bănăţeni de seamă, despre care Tiberiu Ciobanu consemnează în lucrarea sa. Este vorba despre Ştefan Manciulea, stabilit la Timişoara în anul 1940, odată cu mutarea temporară aici a Facultăţii de Geograﬁe a Universităţii din Cluj, autor al lucrării Frontiera politică şi etnică româno-maghiară (Bucureşti 1938); Traian Popa, o ﬁgură mai puţin cunoscută din grupul de cărturari care efectua cercetări istorice în cadrul Institutului Social ,,Banat-Crişana” din Timişoara; Ioan Stoia Udrea, un om de largă cultură, dar cu foarte puţine contribuţii şi multe promisiuni nerealizate. Din păcate, a fost unul dintre istoricii bănăţeni care avea ce lăsa posterităţii. Urmează un Abstract în engleză de Marius Stoicevici, o anexă (Cărturari români bănăţeni şi nu numai, cu preocupări privitoare la istoria Banatului medieval: Note biobibliografice), o Bibliograﬁe foarte bogată în lucrări despre tema abordată de Tiberiu Ciobanu în studiul său, precum şi Date biobibliograﬁce despre autor. Volumul a apărut sub egida Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, cu sprijinul ﬁnanciar al Consiliului Judeţean Timiş. Costa ROŞU

REPERE ECONOMICE

26 SEPTEMBRIE 2015

EXODUL FORŢEI DE MUNCĂ CU CALIFICARE ÎNALTĂ

Cetăţenii Serbiei migrează din motive economice Cu timpul şi structura pieţei muncii a avut de suferit din cauza sârbilor care au emigrat, spune profesorul Grečić: „În loc de muncitori necalificaţi sau cu slabă calificare, acum pleacă mai ales oamenii cu pregătire, specialiştii”. În anii ´90 se pleca mai ales din cauza situaţiei politice, a războiului şi a sancţiunilor împotriva lui Slobodan Milosević. „Dar şi atunci emigrau din motive economice”, admite Grečić. În spatele migraţiei se ascund diverse motive, sărăcia, instabilitatea, conflictele şi sancţiunile internaţionale au dus la emigraţia masivă începută în anii ´90 şi continuată şi-n ziua de azi. Sârbii aleg să plece în ţări în care cred că se pot pune mai bine la adăpost. De exemplu, în Germania.

PIRATERIA PERICLITEAZĂ ECONOMIA SERBIEI

Firmele particulare încă preferă sotwarele ilegale Potrivit unui studiu al “International Data Corporation”, rata pirateriei software din Serbia s-a menţinut la 74% în ultimii patru ani. În Europa, doar Albania şi Muntenegru au rate mai mari ale pirateriei software decât Serbia. Valoarea totală a software-ului legal din Serbia este estimată la aproximativ 71 milioane euro anual, în timp ce valoarea software-ului ilegal este estimată la 73 milioann euro. Potrivit “Microsoft Serbia”, o reducere de 10% a ratei pirateriei software din Serbia ar suplimenta anual bugetul de stat cu 20 milioane euro şi ar crea 10 000 de locuri de muncă. Administraţia Fiscală din Ministerul Finanţelor a înfiinţat un departament care se va ocupa de problemele de piraterie software din Serbia. Prima inspecţie a fost efectuată în perioada 16 mai-31 octombrie la 161 de companii contribuabile. Rezultatele au arătat că 42% din companii folosesc software legal, 57% ilegal, iar 1% au încălcat drepturile de licenţă. Inspecţia a arătat că software-ul piratat este utilizat îndeosebi în activităţi de arhitectură şi inginerie, precum şi în consultanţă tehnică şi tipă-

rire. Administraţia Fiscală dezvoltă în prezent un registru al producătorilor şi distribuitorilor de software care ar trebui să permită o utilizare mai mare a software-ului legal de către companii şi indivizi.

Cu toate acestea, o problemă majoră este descoperirea şi urmărirea penală atât a producătorilor, cât şi a consumatorilor de software piratat. Anul trecut, Ministerul sârb de Interne a descoperit doar 30 de cazuri de piraterie. Majoritatea cazurilor erau legate de producerea, distribuţia şi utilizarea software-ului ilegal în industria auto. Cadrul legal este în conformitate cu reglementările şi legile UE, însă

numărul scăzut de urmăriri penale şi penalităţile mici fac ca pirateria software să fie profitabilă. Poliţia l-a arestat recent pe G.C. din Belgrad, care producea şi vindea o cantitate mare de software piratat pentru diagnosticarea pagubelor la vehicule precum “Honda”, “Fiat”, “Ford”, “Daimler Chrysler” şi “Toyota”. El vindea software de 20 până la 200 de euro. El şi-a făcut de asemenea reclamă la activitatea ilegală prin intermediul paginii proprii de Internet, în presa scrisă şi pe alte site-uri care vând software legal. La nivel regional, Ministerul de Interne cooperează cu Croaţia şi Republica Srpska. Însă, cooperarea cu alte ţări din regiune depinde de modul în care alte guverne combat pirateria software. În Albania există doar trei inspectori însărcinaţi cu infracţiunile de piraterie software, iar pentru Muntenegru nu există nicio informaţie în acest sens. Dezvoltarea unui cadru legal care să protejeze drepturile proprietăţii intelectuale şi să combată eficient pirateria software, ar avea un impact pozitiv asupra perspectivelor Serbiei de aderare la UE şi OMC.

COŞUL DE CONSUM NU SE MAI POATE ACOPERI DIN SALARIUL MEDIU

Din ce în ce mai greu Venitul mediu de 372 de euro nu mai este suficient pentru a acoperi coşul de consum al cetăţenilor, având în vedere că cea mai mare parte a venitului se cheltuie pe hrană. Cetăţenii Serbiei plătesc curentul mai ieftin, precum şi transportul urban, taxiul şi alte servicii, însă veniturile le sunt pe jumătate mai mici decât media europeană. Statistica europeană arată că Serbia face parte din statele ieftine. Dintre 36 de state, preţuri mai reduse decât noi au numai Bulgaria, Albania şi B-H. Potrivit datelor statistice, în Serbia totuşi nu se poate trăi din venituri, indiferent de faptul că preţurile sunt mici.

Statisticile europene arată că preţurile mărfurilor din coşul de consum sunt, în medie, mai mari decât în UE. Când este vorba de preţul hranei, situaţia s-a îmbunătăţit, având în vedere că, datorită caracterului de sezon, preţurile unor alimente sunt cu 50% mai mici. Aceasta, însă, nu se referă la preţul la încălţăminte, îmbrăcăminte, care sunt mai mari decât în zona europeană. Banca Naţională a Serbiei susţine că preţurile mai mari la hrană în Serbia sunt cauzate de faptul că produsele noastre nu prezintă concurenţă pe piaţa UE. Ei consideră că politica monetară restrictivă a Băncii Centrale şi întărirea dinarului faţă de euro, mai ales în decursul anului trecut, a lăsat impresia unei puteri economice mai mari a cetăţenilor Serbiei, decât a fost într-adevăr. Anume, ve-

niturile cetăţenilor, calculate în euro, sunt şi în continuare mici, dar, totuşi, sunt mai mari în comparaţie cu veniturile personale din regiune, de exemplu, din România şi Bulgaria. Aceste state, care sunt şi membre ale UE, în ciuda creşterii egale a produsului social brut pe cap de locuitor, au salarii medii mai mici decât în Serbia. Interesul economic al Serbiei ar trebui, înainte de toate, să fie bazat pe crearea strategiei sectorului industrial orientat spre export, care unicul poate să contribuie la o deschidere mai mare a locurilor de muncă şi la majorarea capacităţii de concurenţă a economiei sârbeşti în străinătate. Cetăţenii vor trăi mai bine atunci când în fiecare oraş din Serbia se vor deschide de trei ori mai multe întreprinderi private, iar asemenea condiţii poate să creeze numai statul. Faptul că Germania şi Franţa au reuşit să iese din recesiune şi au realizat o uşoară creştere industrială, ar putea să însemne că criza economică globală îşi pierde intensitatea. Aceasta ar trebui să influenţeze pozitiv în Serbia, pentru că ar putea să ducă la îmbunătăţirea climatului economic deja la începutul anului viitor. Experţii autohtoni susţin că şi agricutura, care anul acesta a dat rezultate record, nu numai în Serbia, ci şi în întreaga lume, va contribui la ieşirea treptată din criză. Pentru Serbia ar fi cel mai bine dacă ar realiza pe deplin noul aranjament cu Fondul Monetar Internaţional, pentru că aceasta ar însemna o garanţie a stabilităţii macroeconomice. Până când vor continua tratativele cu reprezentanţii acestei instituţii financiare internaţionale, cabinetul premierului Vučić trebuie să pregătească un pachet de măsuri prin care se va micşora deficitul bugetar. După cum a fost anunţat, se planifică reforma atotcuprinzătoare a administraţiei de stat, însă şi în domeniul sistemului de pensii, în cel sanitar şi al învăţământului. De aceea, perioada care urmează este cea mai bună pentru a se stabili o înţelegere în legătură cu un asemenea aranjament, pentru că urmează adoptarea recalculării bugetului pentru anul acesta.

INFLUENŢA BURSEI DIN CHINA ASUPRA ECONOMIEI SERBIEI

Fără legături directe Recentele scăderi dramatice de pe bursa din China se vor reflecta indirect şi asupra economiei locale, fiind de aşteptat ca importurile Serbiei care sunt denominate în dolari să continue să se scumpească. Printre bunurile la care vor avea loc creşteri de preţuri se numără produsele electronice importate din Asia de Sud-Est, dar vor putea avea loc şi scumpiri ale combustibililor. Situaţia vine pe fondul vânzărilor agresive care au avut loc în ultimele zile la bursa din China şi care au determinat scăderi semnificative ale indicilor. De altfel, primele vânzări la bursa din China au apărut încă de la mijlocul lunii trecute, atunci când a fost anunţat un nou val de IPO-uri care urma să absoarbă o cantitate uriaşă de lichiditate din piaţă şi, de asemenea, o nouă serie de restricţii privind marjele de tranzacţionare. Întrucât cifrele de poziţionare erau deja extrem de mari, iar 90% din componenţa bursei înseamnă investitori mici locali, vânzările s-au transformat rapid în lichidări forţate, în panică. Autorităţile chineze au reacţionat deja, însă măsurile lor de a opri escaladarea situaţiei sunt timide, astfel că lichidările forţate ale poziţiilor de cumpărare cel mai probabil vor continua şi în părţile importante ale sistemului său financiar. Prin urmare este posibil ca măsurile stimulative să devină tot mai credibile în viitorul apropiat şi, astfel, bursa locală să aibă o oarecare corecţie pozitivă. Câştigătorul acestei situaţii cel mai probabil va fi, pe termen mai lung, dolarul american, care va continua să se aprecieze, inclusiv faţă de euro. Totuşi, acest lucru nu va genera avantaje competitive pentru exportatorii sârbi. Bursa de la Belgrad, precum şi dinarul, nu au o legătură directă cu bursa din China, iar economia chineză nu este atât de mult influenţată de bursă, întrucât mecanismul de transmitere nu se aseamănă cu cel din alte economii importante. Însă escaladarea situaţiei la bursa din China poate genera o pierdere de credibilitate la nivel global în sistemul financiar chinez şi în abilitatea autorităţilor de a controla sistemul. Din perspectiva pieţelor noastre de capital, efectele nu vor fi semnificative, însă în perioade de apreciere a dolarului american, economiile şi pieţele emergente sunt, de regulă, vulnerabile. Totuşi, Serbia este poziţionată rezonabil, având o balanţă echilibrată a contului curent şi o stabilitate a cursului valutar, astfel încât ne aşteptăm ca efectele să fie limitate. REFACEREA ECONOMIEI, PE CALEA CEA BUNĂ

Rezultatele Guvernului lui Vučić – tot mai vizibile În timp ce Guvernul Serbiei este optimist în legătură cu deschiderea capitolelor de negociere cu UE, experţii au declarat că Serbia abordează cu succes principalele sale trei probleme: relaţiile cu Kosovo, lupta împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea economiei. Soluţionarea chestiunii referitoare la instituţiile sârbe din nordul Kosovo este cea mai mare provocare cu care se confruntă actualul guvern. A doua provocare cu care se confruntă acest guvern este efortul de a pune capăt corupţiei. Vladimir Goati, directorul “Transparency Serbia”, a declarat că Guvernul Serbiei a pus bazele pentru progres şi în acest domeniu. „Aceasta nu este doar o operaţiune de moment, ci pe termen lung”, a declarat Goati. Goati a declarat că guvernul sârb transmite un mesaj clar prin atacarea „Triunghiului Bermudelor” al corupţiei – partidele politice, întreprinderile publice şi achiziţiile publice. Experţii sunt de acord că arestarea magnaţilor şi oficialilor corupţi a reînnoit încrederea cetăţenilor. Adjunctul primului ministru a cerut schimbări la Legea privind Agenţia Anticorupţie, care vor îmbunătăţi eficienţa juridică şi vor introduce o nouă infracţiune penală, care incriminează raportarea inexactă a cheltuielilor din campaniile electorale. Anul acesta, Serbia a adoptat o lege care impune cetăţenilor să raporteze proprietăţile evaluate la peste 350 000 de euro, precum şi însoţitoare, care să permită Guvernului Serbiei să confişte aceste proprietăţi de la deţinătorii lor, dacă aceştia nu pot demonstra modul în care au fost obţinute proprietăţile. Serbia încearcă de asemenea să îşi extindă baza economică. Ministrul Comerţului Exterior şi Interior, Rasim Ljajic, a declarat că piaţa UE ar trebui să fie o prioritate întrucât reprezintă peste jumătate din comerţul extern al Serbiei, dar Belgradul încearcă de asemenea să reviziteze pieţele pe care le-a dominat odată în Africa şi Asia. INFLAŢIA ÎN SERBIA – SUB CONTROL

Preţul produselor agricole pot destabiliza celelalte preţuri ână la sfârşitul anului, inflaţia în Serbia trebuie să fie în P medie de 0,9 % la nivel lunar, a spus

directorul Sectorului pentru analiza economică şi de cercetare al Băncii Naţionale a Serbiei, prezentând un raport cu privire la inflaţie. Această proiectare a inflaţiei ar putea să fie periclitată de scumpirea curentului electric sau de majorare preţurilor la produsele agricole. În luna august, inflaţia a fost de 0,8 % şi nu se aşteaptă o creştere mai mare, în ciuda majorărilor de preţuri anunţate. De la începutul anului este evidentă o creştere de preţuri mai lentă, iar o ieftinire a produselor agricole se aşteptă şi în cel de-al treilea cvartal. În decursul ultimelor trei luni creşterea preţurilor a fost negativă. Inflaţia, însă, este sub influenţa puternică a descreşterii preţuilor la produse şi servicii, pe care le reglementează statul. Ele au fost majorate, de la începutul anului cu 14,8 la sută. Când este vorba de cel de-al patrulea trimestru, se aşteaptă creşterea inflaţiei cu doi la sută, care va fi cauzată de majorarea preţurilor produselor agricole cu 2 la sută.

Pagină realizată de Valentin MIC

S

erbia suferă de pe urma exodului specialiştilor. În anii ´90, mulţi au plecat peste hotare, mai ales din cauza războiului din fosta Iugoslavie. În ziua de azi, cetăţenii Serbiei preferă Occidentul din cu totul alte motive. Doar statul vest-african Guinea-Bissau o duce mai rău ca Serbia în privinţa fenomenului brandrain. Aceasta este concluzia unui studiu al Forumului Economic Mondial, în care au fost analizate 133 de ţări. Despre exodul sârbilor cu înaltă calificare vorbeşte şi sociologul Vladimir Grečić de la Universitatea din Belgrad, în cartea „Diaspora ştiinţifică sârbă”. „Din păcate, nu există statistici privind numărul sârbilor cu studii înalte care au părăsit locurile natale”, spune Grečić. „Agenţia Naţională pentru Statistică nu este capabilă să întocmească o situaţie şi nicio altă instituţie din Serbia nu se ocupă cu aşa ceva”. Conform datelor publicate în 2011, în Germania erau înregistraţi, în 2010, aproape 200.000 de sârbi. Vârsta medie a acestora este de 36,5 ani (sub media de vârstă din Serbia – 41,2 ani). Comparativ cu anul 2009, numărul cetăţenilor sârbi din Germania a crescut cu 8,6 procente. În Germania sunt circa o sută de mii de oameni din fosta Serbie şi Muntenegru. Începând din 2006, după destrămarea acestei uniuni statale, oamenii din Serbia şi Muntenegru au început să fie înregistraţi cu cetăţenii separate. Din anul 2008 şi kosovarii sunt menţionaţi separat în statistici. În anii ´90, ţările pe care aceştia le preferau erau SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. După anul 2000, preferinţele s-au îndreptat către ţările Uniunii Europene.

OGLINZI

26 SEPTEMBRIE 2015

Cum ajutăm cultura grâului în toamnă „Ziua bună se arată de dimineaţă” – este o zicală care ar putea fi un ghid pentru cultura grâului, cel puţin în ceea ce priveşte interpretarea acţiunilor ce pot avea loc toamna. Din punct de vedere al tehnologiei, fiecare agronom ia în calcul, în primul rând, faptul că factorul pe care nu poate să-l controleze, este – vremea. Tocmai de aceea fiecare verigă tehnologică studiată şi pentru care se fac recomandări, are la bază, de asemenea, factorul incontrolabil – vremea. Aşadar, pentru cultura grâului, în contextul anului agricol 2015-2016, putem să încercăm câteva reţete care să ne aducă în final rezultatul dorit. Din studiile efectuate până la acest moment, putem să scoatem în evidenţă câteva elemente tehnologice care au rol foarte important în protejarea faţă de acţiunile vremii asupra culturii de grâu.

fi, de exemplu, rapiţa. În schimb, dacă ţinta agricultorului este de a obţine culturi performante, trebuie să acorde o importanţă cât mai mare tuturor verigilor tehnologice, inclusiv lucrărilor de pregătire a solului. Lucrările solului la cultura de grâu pot fi făcute în funcţie de planta premergătoare şi de tipul de sol, cu diferite utilaje, astfel încât să ne atingem obiectivul, şi anume, acela de a avea un pat germinativ care să permită germinarea şi dezvoltarea plantelor de grâu în mod uniform, fără goluri sau fără zone cu plante neuniform dezvoltate. În toamnele secetoase, aşa cum au fost anul trecut şi este anul acesta, se recomandă pregătirea terenului cu utilaje care să permită realizarea unui pat germinativ cât mai apropiat de optim şi cu cât mai puţine treceri. Marea majoritate a agricultorilor folosesc discul greu pentru lucrarea de bază, după care se definitivează cu combinatorare de diferite tipuri, care permit semănatul în bune condiţii, cu respectarea adâncimii de semanăt. De asemenea, avantajul pregătirii terenului cu utilaje precum discul greu şi combinatorul, este acela că se conserve apa în sol şi să permită acumularea unei cantităţi suficiente de apă în toamnă, necesară pentru fazele de vegetaţie ale grâului în această perioadă.

Sămânţa şi semănatul

Asolamentul În marea majoritate a cazurilor, grâul urmează în asolament după culturile de porumb şi floarea-soarelui. În acest caz trebuie să se ţină cont de consumurile specifice de elemente nutritive ale fiecărei specii şi să se intervină pentru corectarea deficienţelor care pot apărea din această cauză. După cultura de floarea-soarelui, în mod obligatoriu, trebuie să se ţină cont şi de produsele chimice care au fost folosite pentru combaterea buruienilor, fiind ştiut faptul că unele dintre ele au efect remanent care poate influenţa negativ comportamentul plantelor de grâu.

Lucrările solului Grâul nu este foarte pretenţios din punct de vedere al pregătirii patului germinativ, precum alte culturi, cum ar

Este foarte important ca semănatul culturilor de grâu să se facă în perioada optimă, astfel încât la momentul la care grâul intră în iarnă să fie înfrăţit şi călit pentru a prezenta o toleranţă la ger cât mai ridicată. Din punct de vedere calendaristic, în mod normal ar trebui ca semănatul să fie încheiat la data de 25 octombrie. În practică se pot întâlni diferite situaţii care confirmă sau infirmă teoria, dar de asemenea trebuie ţinut cont că excepţiile nu pot fi luate ca reguli. Sămânţa folosită reprezintă, la rândul ei, un factor determinant în ceea ce priveşte comportamentul ulterior al culturii de grâu şi din această cauză trebuie să îi acordăm o foarte mare importanţă. Când vorbim de sămânţă, vorbim de soi, de calitatea seminţei şi de tratamentul la sămânţă. La noi, ponderea cea mai mare a seminţelor folosite este a celor obţinute în institutele autohtone, care se poate spune că sunt cele mai adaptate la condiţiile climatice din ţara noastră şi care la recoltare au indici de calitate în parametrii ceruţi de piaţă. Trebuie ţinut cont că toate varietăţile de grâu realizează producţii şi indici de calitate în funcţie de tehnologia oferită şi de zona de adresabilitate. În ultimii ani, pe piaţă au pătruns cu succes varietăţi de grâu de la companii străine, care realizează performanţe cel puţin egale cu cele autohtone, iar unele sunt specializate pentru anumite utilizări ulterioare.

DICŢIONAR DE PLANTE MEDICINALE Plantele medicinale au fost folosite de oameni din cele mai vechi timpuri pentru a-şi alina suferinţele. Până au început să le descopere proprietăţile, oamenii au crezut că sunt magice, darul zeilor pentru umanitate. Efectele plantelor medicinale asupra organismului variază mult, în funcţie de constituenţii lor activi.

Năsturelul Denumire ştiinţifică: Nasturtium officinale. Denumire populară: cardamă. Prezentare. Năsturelul este o erbacee din familia cruciferelor, remarcându-se prin tulpina sa târâtoare, ramificată. Frunzele sunt alterne, iar florile mici şi adunate într-o inflorescenţă de culoare albă. Năsturelul creşte în apele curgătoare. Datorită importanţei sale, s-a trecut şi la cultivarea acestei plante. Pentru terapii se foloseşte întreaga plantă, crudă, din care se prepară un suc sau se face salată. Năsturelul se consumă mai ales în luna mai, când planta este fragedă în întregul ei. Substanţe active importante: un complex de vitamine (A, C, B2, PP), săruri minerale, printre care cea de iod. Întrebuinţări. Năsturelul este un diuretic foarte activ. Are asupra organismului o acţiune tonică, fortifiantă, depurativă. În mod obişnuit, năsturelul este un regularizator al proceselor metabolice. Un pahar de suc de năsturel, amestecat cu miere, poate fi considerat un adevărat flacon cu vitamine şi săruri esenţiale. Năsturelul poate fi utilizat în fortificarea organismului aflat în momente dificile – datorită unor afecţiuni – sau în cazuri de anemie, de epuizare.

Calendarul lucrărilor agricole în luna octombrie * la începutul lunii se mai poate semăna spanac pentru consumul de primăvară; * se face aprovizionarea cu amestecurile de pământ necesare producerii răsadurilor în primăvară.

VITICULTURĂ * se termină recoltatul strugurilor; * se aplică gunoiul de grajd şi se încorporează în sol, concomitent se pot încorpora îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu; * se vor completa golurile existente.

POMICULTURĂ * în a doua jumătate a lunii octombrie pot începe plantările de toamnă; * se termină recoltarea merelor; * se execută tratamentul de toamnă după încheierea recoltărilor, cu scopul distrugerii rezervelor de boli şi dăunători care pot afecta calitatea şi cantitatea producţiei din anul viitor.

LEGUMICULTURĂ

CREŞTEREA ANIMALELOR

* se recoltează vărzoasele şi rădăcinoasele destinate pentru consumul de iarnă; * se recoltează dovleacul pentru copt, care ajunge la maturitate în această perioadă; * odată cu recoltarea culturilor, se adună resturile vegetale într-o platformă pentru compostare, devenind astfel un îngrăşământ organic preţios; * se plantează salata pentru consumul de primăvară, folosind soiuri rezistente la iernat; * se plantează ceapa, pentru a avea ceapă verde primăvara cât mai timpuriu;

* se fac ultimele verificări la adăposturi în ceea ce priveşte pardoseala, uşile, geamurile; recoltarea ultimelor produse furajere şi depozitarea lor în spaţii protejate; * continuă păşunatul ovinelor pe parcelele de porumb; * continuă însămânţarea artificială şi naturală cu berbeci, la ovine; * se instalează grătare la urdinişurile stupilor contra şoarecilor se construiesc adăposturi improvizate pentru protejarea stupilor pe timpul iernii; * se aplică măsurile sanitar - veterinare prevăzute pentru această lună.

FAO: Preţurile alimentelor au scăzut foarte mult în august şi septembrie Indicele preţurilor la produsele alimentare, la nivel mondial, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a înregistrat în lunile august şi septembrie 2015 cele mai mari scăderi lunare din ultimii şapte ani, pe fondul ofertelor abundente, dar şi a factorilor externi, precum scăderea preţurilor la energie şi îngrijorările cu privire la încetinirea economiei chineze, a anunţat recent FAO. În august 2015, indicele a ajuns la valoarea medie de 155,7 puncte, fiind mai mic cu 8,5 puncte sau cu 5,2%, faţa de luna iulie 2015. FAO a precizat că aceasta a fost cea mai gravă scădere lunară înregistrată după decembrie 2008. Scăderea din luna august a afectat toate produsele alimentare principale, precum laptele, uleiurile vegetale, zahărul sau cerealele, care au înregistrat un recul de 7% în raport cu iulie şi unul de 15% în raport cu luna august a anului trecut. Preţurile uleiurilor vegetale s-au diminuat, la rândul lor, cu 8,6% în comparaţie cu luna iulie, iar preţul la zahăr s-a redus cu 10%.

Pagină realizată de Dan MATA

Octombrie este luna în care se termină recoltarea culturilor agricole de câmp: porumb, sfeclă de zahăr, tutun, cartofi. Se recomandă a fi recoltate suprafeţele ce urmează a fi însămânţate. Arătura este recomandat a se executa imediat după recoltarea culturilor în agregat cu grapa stelată, la o adâncime de 20-22 cm., concomitent cu încorporarea îngrăşămintelor sub arătură. Îngrăşămintele pot fi administrate şi la suprafaţă, urmând a fi încorporate în sol odată cu pregătirea patului germinativ. Pe suprafeţele ce se însămânţează în toamnă, se execută arături la 25-30 cm., pentru însămânţările de primăvară. Tot în octombrie are loc finalizarea însămânţărilor de toamnă, care trebuie să se termine până la finele lunii octombrie. Agricultorii pregătesc depozitarea produselor: cartofi, sfeclă furajeră, porumb şi efectuează controlul produselor depozitate, având în vedere schimbările de temperatură şi umiditate. Are loc tratarea seminţelor de cereale contra bolilor şi dăunătorilor.

PANONICE

26 SEPTEMBRIE 2015 ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

„ASPERGILUS“ NU EXISTĂ LA PORUMB, ÎNSĂ ESTE NECESAR UN CONTROL MAI SIGUR

Agriculturii trebuie să urmărească situaţia de pe holde (dacă de fapt au fost efectuate). În felul acesta s-a întâmplat ca porumbul infectat să fie depozitat împreună cu porumbul sănătos. Astfel au fost contaminate contingente întregi, care apoi au fost exportate. Să reamintim că abia la controlul efectuat în Italia s-a constat că au fost infectate 6.000 tone de porumb producţie din Serbia, care peste Croaţia a fost exportat, la finele anului 2012, pe piaţa italiană şi despre aceasta a fost informată Comisia pentru siguranţa hranei a Uniunii Europene. Consecinţele au

rumbul nostru a fost sinonim pentru un porumb bun, sănătos şi calitativ pentru alinentaţia omului. Pentru noi această poziţie este foarte importantă şi din cauza preţului, fiindcă numai un astfel de porumb poate să se bucure de tratamentul pe care l-a avut în trecut de piaţa străină. Specialiştii, printre care şi Goran Živkov, consultant agricol şi fost ministru al Agriculturii, afirmă că aflatoxina la porumbul nostru, înregistrată în anul 2012, nu se mai poate repeta, fiindcă aceia care practic trăiesc de

fost introducrea unui regim special de control atât al spaţiilor de depozitare, cât şi al exportatorilor, însă a fost foarte grav că a fost compromis brandul nostru. Din păcate, şi în urma acestui scandal, unii comercianţi necoştiincioşi au folosit unele aranjamente pentru export ca prilej să-şi cureţe spaţiile de depozitare. În felul acesta şi anul trecut în Germania a fost înregistrată aflatoxină în porumbul din Serbia, însă în cantităţi mai mici. Încrederea pe piaţă se obţine greu, spune Vukosav Saković, directoul Fondului pentru Cereale, dar se pierde foarte uşor şi avem nevoie de foarte mult timp ca să o recâştigăm, să ne reîntoarcem pe fostele poziţii, pe poziţiile când po-

pe urma porumbului s-au păcălit de-a binelea, serios şi, fără doar şi poate, nu vor mai permite să se fie într-o situaţie similară. Însă, seceta din anul acesta, care aseamănă foarte mult cu aceea din anul 2012, spune dânsul, îngrijorează din alte motive – din cauza reducerii producţiei la porumb, apoi pentru că a fost stopat exportul pe Dunăre, datorită nivelul redus al apei, astfel că el aproape că nu a existat în luna august.

PRODUCŢIA DE LEGUME

Seceta a redus recoltele de roşii, ardei, castraveţi... Despre majoritatea culturilor legumicole din anul acesta se poate spune că au fost reduse sau vor fi la nivelul mediilor din anii trecuţi, cu excepţia unor feluri de legume, cum sunt cartoful şi ardeiul iute, la care recoltele vor fi ceva mai reduse din cauza condiţiilor climatice nefavorabile. Temeperaturile extrem de înalte şi seceta din iulie şi august, care au durat între 55 şi 60 de zile, în dependenţă de regiune, au influenţat într-o măsură destul de mare aparţia stresului la majoritatea culturirlor legumicole, cum sunt de pildă, bostănoasele, castraveţii, ardeiul, roşiile şi dovleacul. La cele mai multe feluri de legume au apărut unele boli care au redus fecundarea, iar odată cu recoltarea au apărut, mai ales la ardei, unele boli, a declarat Agenţiei „Tanjug“ Kolinda Hrehorović, şefa Sectorului pentru legume, fructe şi băuturi alcoolice de pe lângă Ministerul Agriculturii. Ceva mai mari pagube la recolte se înregistrează la ardeii iuţi şi cartofii produşi fără irigaţii suplimentare, a spus dânsa, adăugând că restul legumelor, mai ales pe câmpurile deschise, vor da recoltele aşteptate, fiindcă irigaţiile pe plantaţii au fost efectuate în mod intens, astfel că stresul abiotic provocat de temepraturile înalte s-a redus destul de mult prin această măsură agrotehnică, respectiv prin irigaţii. Recoltele la ardei, în dependenţă de tip şi de regiunea în care a fost cultivat, sunt de 25-50 de tone la hectar, la roşiile industriale sunt la nivel de 6 până la 8 tone la hectar, la porumbul zaharat pentru procesare industrială sunt de circa 15 tone la hectar, iar la fasolea verde succesivă şi pentru procesare industrială sunt de 6-15 tone la hectar. Recolte ceva mai reduse s-au înregistrat la bostănoase, la castraveţii „cornişoni“ şi ceapă şi usturoi. Recoltele la aceste legume sunt reduse cu 1520 la sută, în dependenţă de agrothenica aplicată. Când este vorba despre cartofi, trebuie să spunem că, în raport cu recoltele medii din anii trecuţi, această cultură legumicolă a fost cultivată pe o suprafaţă totală redusă cu 6 la sută şi că s-au obţinut recolte de 6-10 tone la hectar, ceea este cu opt la sută mai puţin faţă de anul trecut, a spus dânsa. Având în vedere aceşti parametri, în anul 2015 se aşteaptă o producţie de cartofi de circa 605.665 tone, ceea ce este cu 25 la sută mai puţin faţă de producţia medie de mai mulţi ani.

Un milion tone de porumb mai puţin la export Vukosav Saković a declarat că estimările arată că producţia de porumb din anul acesta va fi mai mică cu zece la sută faţă de producţia medie din anii trecuţi respectiv se pot aştepta circa 6 milioane tone de porumb. Aceasta, însă, înseamnă că producţia de porumb din anul acesta va fi mai mică cu două milioane de tone faţă de producţia de porumb din anul trecut, ceea ce înseamnă concret că vom avea şi porumb pentru export mult mai puţin, adică, în cel mai bun caz, pe piaţa străină vom plasa circa două milioane de tone de porumb faţă de cele trei milioane de tone din anul trecut, ceea ce, fără doar şi poate, se va reflecta asupra venitului valutar. La aceasta mai trebuie adăugată oscilarea preţului la bursele din lume, fiindcă la ora actuală porumbul este mai scump pe piaţa noastră decât pe piaţa mondială.

Serbia aşteptă ca până la finele anului curent să obţină părera Comsiei Europene că poată deschide fără condiţii suplimentare tratativele cu Uniunea Europeană privind Capitolul 27 despre protecţia mediului ambiant şi ca acestea să poată începe la anul viitor, a declarat zilele trecute Aleksandar Vesić, adjunctul ministrului Agriiculturii şi protecţiei mediului ambiant. Noi aşteptăm ca fără condiţii suplimentare să fie deshis Capitolul 27. Aşetptăm această decizie până la finele anului. Sperăm că tratativele în legătură cu Capitolul 27 să înceapă în anul 2016, a spus dânsul. Dânsul a adăugat că Guvernul Serbiei a adoptat la 4 septembrie curent un documenet postscreening pentru Capitolul 27 şi le-a trimis la Bruxelles. Dânsul a reamintit că acest document, pregătit pentru Comisia Europeană, care l-a solicitat împreună cu unele explicaţii suplimentare privind încheierea screeningului, şi că Serbia este unica ţară în proces de aderare care a pregătit un astfel de document. Acest ultim document nu este atât de obligatoriu. El prezintă starea şi dorinţele noastre în legătură cu prescripţiile tranzitorii, iar Serbia, aşa cum se menţionează la Bruxelles, ar trebui ca până în anul 2018 să transfere în legislaţia sa prescripţiile în domeniul protecţiei mediului ambiant. Dânsul a arătat asupra problemei capacităţilor insuficiente din Serbia, mai ales la nivelul puterii locale, pentru eliberarea permiselor integrate prin care se limitează poluarea, precum şi pentru pregătirea proiectelor pentru folosirea ajutorului de preaderare în domeniul protecţiei mediului ambiant. Mi-e teamă că vom pierde posibilităţile să folosim aceste mijloace, a spus dânsul. Vesić a spus că aplicarea Directivei privind împiedicarea integrată şi controlul poluării IPPC, prin care se prescrie elibrarea permiselor integrate, va fi pretenţioasă şi că, atunci când este vorba despre marile obiective, se vor duce tratative despre fiecare dintre ele în mod aparte. Pentru creşterea păsărilor de curte şi a porcinelor, în Serbia, în anul 2014, a fost eliberat doar un permis integrat, la Kraljevo, şi a fost pregătit încă un anteproiect de permis. În cadrul Uniunii Europene există 50.000 de obiective în toate cele şase domenii cuprinse în Directiva IPPC, încadrându-se aci şi agricultura, care are acelaşi permis prin care se reglementează folosirea celor mai bune tehnici accesibile şi se determină condiţiile pentru protejarea arealului, pământului şi apei, pentru administrarea reziduurilor, pentru protecţia de gălăgie şi vibraţii, pentru folosirea eficace a energiei şi pentru împiedicarea accidentelor. În Serbia, în anul 2006, a fost adoptată Legea privind împiedicarea integrată şi controlul poluării mediului ambiant, prin care s-a introdus sistemul de eliberare a permiselor integrate.

LA FACULTATEA DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

Un nou program de studii Este vorba despre producţia vegetală şi zootehnică organică În toi este înscrierea noilor studenţi la studiile de bază ale Facultăţii de Agricultură Ecologică a Universităţii „Educons“ din Sremska Kamenica. Facultatea de Agricultură Ecologică pregăteşte ingineri agricoli care se vor ocupa cu producţia şi siguranţa hranei sănătoase. Studiile încep cu cunoştinţele de bază din toate domeniile agriculturii, care apoi se aplică la cerinţele producţiei organice sau în domeniul siguranţei hranei sănătoase, odată cu aplicarea principiilor ecologice. Începând din anul 2015, Facultatea de Agricultură Ecologică din cadrul Universităţii „Educons“ din Sremska Kamenica, adică din Novi Sad, introduce un nou program de studii de patru ani - producţia vegetală şi zootehnică organică, având un cămin studenţesc modern şi internate gratuite în cerc de circa 20 de kilometri de la oraşul Novi Sad, şi anume, pentru toţi studenţii, iar prelegerile se desfăşoară în limbile sârbă şi engleză. Tot la această facultate din Sremska Kamenica se introduc şi studiile academice master cu o durată de un an la obiectul vizând producţia vegetală şi zootehnică organică, în limbile sârbă şi engleză. Facultatea de Agricultură Ecologică a acreditat programul de studii de doctorat vizând ştiinţa agricolă, în limbile sârbă şi engleză.

BURSA DE PRODUSE AGRICOLE

Creşterea preţului la soia Recoltarea soiei şi a florii-soarelui este în plin avânt. Ea reperzintă motivul principal că aceste plante oleaginoase sunt produsele principale în cadrul structurii comercializărilor de săptămâna trecută la Bursa din Novi Sad. O adevărată curiozitate a comercializărilor din săptămâna lăsată în urmă reprezintă datele care nu au mai fost înregistrate până în prezent la Bursa din Novi Sad. Anume, faptul că cerealele nu au fost comercializate deloc. Lipsa grâului şi a porumbului pe piaţă nici nu este o surpriză, spun specialiştii de la această bursă. Anume, pe de o parte este o surpriză, căci este vorba despre produsele agricole primare cu cele mai mari potenţiale şi surplusuri de piaţă, dar pe de altă parte, reducerea drastică a preţurilor la porumb şi piaţa stabilă a grâului, fără niciun semn de schimbări posibile, au arătat că există o pasivitate deplină şi a ofertei şi a cererii peaceste pieţe. Porumbul se apropie în mare viteză de un preţ corespunzător exportatorilor, acesta fiind deocamdată un segmet important când este vorba despre o cerere mai mare pe piaţă. Desigur că un factor motrice important al acestei pieţe este recolarea porumbului, care va începe zilele acestea. Aşteptările de la noua producţie nu sunt la nivelul rezultatelor din anul trecut, însă şi pe mai departe el va fi produsul cu cele mai mari surplusuri pe piaţa noastră. Soia din noua producţie, în pofida prevederilor sau a dorinţelor unor cumpărători, totuşi deţine nivelul unui preţ înalt, care la finele săptămânii trecute a ajuns la 40,00 dinari kilogramul, fără TVA. Preţul mediu de comercializare din săptămâna lăsată în urmă a fost de 43,86 dinari kilogramul, respectiv de 39,87 dinari kilogramul, fără TVA.

Soia a fost însămânţată pe o suprafaţă destul de mare, însă recolta la hectar este relativ mică, ceea ce înseamnă că vom avea o ofertă satisfăcătoare, însă nu la un nivel care să reducă preţul actual faţă de preţul la soia din anul trecut. Mai amintim turtele de floarea-soarelui cu 33 procente proteine, obţinute din floarea-soarelui din anul acesta. Preţul mediu la acest produs, din săptămâna trecută, a fost de 28,73 dinari kilogramul, TVA inclus, adică de 23,94 dinari kilogramul, fără TVA. S-a mai înregistrat comercializarea sămânţei de grâu, producţie din anul 2014, la preţul de 28,05 dinari kilogramul. Produsele agricole au fost vândute la următoarele preţuri (la toate preţurile care urmează, TVA este inclus): soia producţie din anul 2015 – 43,67-44,00 dinari kilogramul; turtele de floarea-soarelui cu minim 33 la sută proteine – 28,62-28,80 dinari kilogramul; grâul semincier de soiul „Ilina”, producţie din anul 2014, redeclarat – 28,05 dinari kilogramul; şi porumbul uscat artificial producţie din anul 2015 – 17,05 dinari kilogramul, preţ de ofertă, dar nu a fost vândut. La Bursa din Budapesta, grâul a avut preţul de 152,83 euro tona, iar porumbul 141,10 euro tona. La Bursa „Euronext” din Paris, grâul s-a vândut la preţul de 148,75 euro tona, iar porumbul cu 164,00 euro tona. INFO SLUŽBA, telefon 021 443- 413.

Pagină redactată de George SUBU

S

eceta din anul 2012 a rămas în amintire nu numai prin reducerea recoltelor şi prin apariţia aflatoxinei, respectiv că o mare parte din porumb a fost infectat cu ciuperca „aspergilus“, care „produce“ această materie cancerogene, şi că acest porumb s-a aflat în comercializare, atât când este vorba despre export, cât şi când este vorba despre producţia de nutreţuri concentrate, iar drept consecinţă a apărut scandalul care a zguduit industria de procesare a laptelui şi, bineînţeles, a provocat pagube destul de mari. Temeparturile înregistrate în perioda lăsată în urma noastră, aşa cum a fost cazul şi în anul 2012, au fost mai mult decât favorabile pentru dezvoltarea ciupercii „aspergilus“, ca apoi să se înregistreze precipitaţii, însă specialiştii afirmă că la ora actuală nu există infecţii pe holdele noastre, însă aceasta nu înseamnă că agricultorii nu trebuie să urmărească situaţia de pe holdele lor. Dimpotrivă. Specialiştii de la Departamentul pentru porumb al Institutului pentru Producţia Vegetală şi Legumicultură din Novi Sad, dar mai ales prof. dr. Biljana Purar, a declarat zilele trecute că specialiştii în materie au vizitat holdele însămânţate cu porumb din Banat, au făcut controlul necesar referitor la aparaţia ciuperii „aspergilus“ şi au constat că nu există astfel de fenomene, iar în anul 2012 au fost înregistrate suprafeţe destul de mari. Se pune întrebarea dacă în urma ploilor înregistrate se poate dezvolta această cipuercă. Aceasta depinde de mulţi factori: de cantitatea de umiditate, de grupa de coacere a porumbului şi aşa mai departe. Pentru unele estimări reale este nevoie de mai mult timp, însă, în tot cazul, încurajează faptul că până în prezent nu a fost găsit niciun ştiulete cu simpotome de „aspergilus“. Este cert faptul că scandalul cu aflatoxina ne-a costat foarte mult, mai ales producţia de lapte, dar şi exportul de porumb. Speciliştii adaugă că „aspergilus“ nu a fost înregistrat ani în şir în regiunile noastre şi de aceea au fost efectuate doar analize de bază

Până la finele anului, Comisia Europeană va decide despre Capitolul 27

CASA ROMÂNEASCĂ

26 SEPTEMBRIE 2015

FAMILIA CINA - ALU` TORĂCEANU DIN OVCEA Există personalităţi şi familii a căror istorie nu poate ﬁ povestită în câteva pagini. Familia Cina face parte din categoria acestor oameni deosebiţi. I-am admirat la manifestări muzicale, de ﬁecare dată întrebându-mă cum sunt aceşti oameni minunaţi, atunci când îi cunoşti mai îndeaproape. Am avut privilegiul să-i cunosc şi am descoperit multe detalii despre familia căreia îi datorăm atât de multe pentru promovarea valorilor noastre culturale, cântecului popular, artei şi tradiţiei. Acești oameni modești au acceptat bucuroși să ne împărtăşească, fără a depăşi limita decenţei, momente din viaţa personală, pasiunile, interesele, entuzismul şi realizările lor.

Bucurie, armonie, emoţii şi optimism, transmise prin muzică Cu muzica am cutreierat lumea Suntem convinşi că Dorel Cina a venit pe lume pentru a alina dorul şi durerile suﬂeteşti ale familei şi neamului din care îşi trage originea şi îşi hrăneşte destinul. S-a născut în 29 noiembrie 1969, la Belgrad, din părinţi ţărani, foarte harnici şi cumsecade, care din moşistrămoşi, de la străbunic, bunic şi tată, cântau la vioară, tatăl Ionel ﬁind şi un cunoscut ţambalist. Porecla familiei ,,Torăceanu” şi numele Cina provine de la străbunicul Pătru, de origine din Toracu-Mic, care a venit ginere la Ovcea şi s-a căsătorit cu Maria Ilescu, o fată bogată pe acele vremuri. Tatăl Ionel, fost muncitor la fabrica de bere BIP, trecut în lumea umbrelor prea devreme şi mama Ana (n. 1941) de origine din Satu-Nou, au crescut mezinul familiei cu multă dragoste, insuﬂându-i încă din primii ani ai copilăriei pasiunea faţă de muzică. Trăind întro familie de violonişti, Dorel, la vârsta de 4 ani primeşte cadou de la părinţi un acordeon pitic, instrument pe care l-a îndrăgit şi care urma să-i ﬁe destinul, reuşind să pătrundă cu acesta în conştiinţa iubitorilor muzicii populare autentice din ţară şi străinatate. Şcoala generală a terminat-o la Ovcea, iar Şcoala Inferioară şi Medie de Muzică, la Belgrad. Primii paşi în muzică - o adevărată artă a suﬂetului, i-a făcut alături de tatăl Ionel, iar consăteanul Rade Popović l-a iniţiat în secretele acordeonului şi tehnicii intepretării la instrumentul cu care urma să atingă consacrarea. La șapte ani se include în activitatea renumitei S.C.A. ,,Steaua”, la secţia de dansatori, instruită de Aﬁlon Laţcu, participând la concerte, festivaluri şi evenimente artistice timp de aproape

Surorile Lidia și Firuța un deceniu. De la debutul artistic al tânărului solist instrumentist de 17 ani, în 1986, când S.C.A. ,,Steaua” a fost laureata Marelui Premiu la Festivalul de Muzică Românească de la Alibunar (tânărul Dorel Cina ﬁind copleşit de aplauze după interpretarea impecabilă a melodiilor alese), până la ultima sa participare la Marele Festival organizat la Uzdin, au trecut aproape trei decenii de apariţie neîntreruptă pe scenele emulaţiilor folclorice de la noi. Din anul 2007, la toate ediţiile Marelui Festival, orchestra, grupul vocal, soliştii vocali şi instrumentişti de la S.C.A. ,,Steaua” cuceresc premiile I şi II, iar în 2011, sub bagheta dirijorală a lui Dorel, ovcenii sunt laureaţii Marele Premiu la Festivalul de la Coştei. A cântat cu mai toate orchestrele din Banat, alături de cei mai mari interpreţi. Este prieten apropiat cu aproape toţi muzicieni de la noi, de la care a primit aprecieri şi îndemnuri de a merge mai departe, prezicându-i-se un viitor strălucit încă din tinereţe. A cântat romanţe, doine, ardelene, brâuri şi alte melodii româ-

neşti în spectacole, evenimente şi festivaluri, a dat o strălucire aparte cântecului de petreceri, a evoluat, aproape trei decenii, sub bagheta apreciaţilor dirijori şi a condus renumita orchestră ,,Steaua”, propagând muzica străbunilor pe diverse meridiane al Terrei. Din 1984 cântă la acordeon în taraful renumitului Traian Deheleanu-Glumă, apoi cu Gheorgehe Trocea, ,,Bănăţenii veseli”, iar în ultimii câţiva ani şi cu formaţia ,,Bravo”. Dorel ne spune că a străbătut mări şi ţări: Kitchner, Toronto - Canada, Skene, Kinna, Jonkoping - Suedia, diverse oraşe din Danemarca, România, Serbia şi fosta Iugoslavie şi toate localităţile din Banatul sârbesc, alături de orchestrele şi tarafurile cu care a atins consacrarea. În sânul familiei i s-a insuﬂat de la început dragostea pentru arta noastră populară, pentru frumos. Deşi recunoaşte că în tinereţe a încercat să cânte şi alte genuri de muzică, niciodată n-a simţit acea trăire pe scenă, măcar asămănătoare cu cea a muzicii populare. Nu l-a atras altceva decât folclorul românesc. Pe plan personal, Dorel duce o viaţă fericită. Este căsătorit şi are două fete care îi calcă pe urme. Ambele au moştenit vocea, darul cântecului şi a instrumentului îndrăgit de generaţiile de violonişti din familia Cina. În viaţa cotidiană, când nu cântă la acordeon, la diversele petreceri şi evenimente muzicale, Dorel cultivă, alături de soţia Dorina, cele 40 de hectare pământ moştenite de la predecesorii săi. Sora mai mare, Firuţa Vasiljević, trăieşte în Australia, iar fratele Mugurel Cina este domiciliat în Ovcea. Mama e acolo unde e familia Dorina Cina provine din familia Mendreu şi s-a născută în prima zi a anului 1974 la Belgrad. În Ovcea, satul de baştină, a absolvit Şcoala generală, iar în Capitală a frecventat Şcoala Medie de Tehnică-Construcţii. De cinci ani lucrează la cooperativa agricolă ,,Milenijum”. Dorina s-a dedicat întru totul familiei, ﬁind o gospodină extraordinară, o femeie harnică, ordonată, soţie şi mamă devotată, înţelegătoare, conştiincioasă, muncind umăr la umăr cu soţul ei, dedicându-se în totalitate educaţiei ﬁicelor. Alături de soţ a insuﬂat ﬁicelor sistemul de valori, oferindu-le susţinere în orice decizie, încurajându-le să-şi dezvolte gândirea proprie şi independenţa. Cu multă pasiune, înţelegere şi insistenţă le-a îndreptat spre muzică, petrecând uneori alături de ele zile întregi, când făceau naveta, zilnic, la Şcoala de Muzică ,,Jovan Bandur” din Panciova, la care micuţele Lidia şi Firuţa erau înscrise de vârsta de 7 ani. Deseori, mama îşi conducea o ﬁică la Panciova, iar după terminarea cursurilor revenea la Ovcea şi mergea din nou cu autobuzul cu cealaltă, susţinând astfel talentul şi pasiunea lor faţă de muzică. Nu trecea nici măcar un concurs, concert, eveniment sau festival la care se prezentau ﬁicele ei, fără ca Dorina să nu le susţină din public, să le îmbrace costumul popular sau să le încurajeze în spatele cortinei. Recent a descoperit o nouă pasiune şi anume acea de preparare a torturilor - îndeletnicire care, pe zi ce trece, rezultă cu numeroşi beneﬁciari mulţumiţi de aspectul şi gustul delicios al acestor delicateţe. În sezonul agricol, urcă pe tractor şi combină, cultivând cu mult zel pământul alături de soţul Dorel, în ﬁecare dintre aceste maşini agricole ﬁind şi tăbliţe cu numele ei inscripţionat.

Vioara moştenită şi talentul - cheia succesului Născută la 7 noiembrie 1990, la Belgrad, Lidia Cina, este o tânără împătimită de muzică, ﬁind mângâiată încă din anii copilăriei de iubirea faţă de cântecul popular româneasc, când atracţia faţă de artă a început să-şi exercite pre-

zenţa în suﬂetul ei. La 6 şi jumătate se înscrie la ªcoala Inferioară de Muzică ,,Jovan Bandur” din Panciova. La Belgrad termină cu succes eminent Şcoala Medie de Muzică ,,Dr. Vojislav Vučković” - secţia - vioară, iar Facultatea de Muzică - secţia interpretarea intrumentală la vioară şi studiile de masterat - ,,Stilistica interpetativă - muzica de cameră“ le absolvă la Timişoara. În toamna anului 1994, la doar patru anişori, Lidia îşi înscrie prima apariţie pe scenă ca solistă vocală, iar la competiţiile comunale ,,Zlatna sirena” cucereşte locurile II şi III. Spectacolele formaţiilor artistice şi concursurile erau potenţiale manifestări descoperitoare de talente, ea prezentându-se în mai multe rânduri în calitate de solistă vocală la manifestarea ,,Raspevano proleće“ şi Festivalul Copiilor, organizate la Alibunar, Seleuş - locul II şi Vârşeţ. Înzestrată cu un talent ieşit din comun, pasiune şi interes pentru arta muzicii, în special instrumentul vioară, în 2006 Lidia participă la Marele Festival de la Alibunar, unde cucereşte premiul I pentru cel mai bun debutant. La festivalurile de la Torac şi Sân-Mihai deţine locul de frunte în concurenţa soliştilor instrumentişti, înscriindu-şi în palmares şi premiul II la emulaţia de la Panciova (2007), participarea la Marele Festival de la Uzdin (2010) şi Premiul special la Concursul Internaţional - ,,Bănăţenii de pretutindeni” (Reşiţa). Alături de tatăl Dorel este membră a orchestrei C.N.M.N.R.S, a Comisiei Artistice a Marelui Festival, iar în anii copilăriei a cântat la vioară în Orchestra Simfonică de Copii din Capitală. Bogata carieră artistică a tinerei Lidia se mai caracterizează şi prin activitatea dirijorală, ea ﬁind fondatoarea corului ,,Raspevane zvezdice”, cu care a fost invitată să concerteze la majoritatea posturilor de televiziune belgrădene, iar la Festivalul Copiilor şi Festivalul ,,Tinerele talente” această formaţie corală a fost recompensată cu premiul I şi plachetă specială.

Dorina şi Dorel Cina Urmând o constantă perioadă de perfecţionare în domeniul muzicii instrumentale, a instruirii formaţiilor corale şi orchestrale, din 2011 devine şi dirijoarea grupului coral mixt din Ovcea şi în primul an cucereşte premiul I şi premiul special la Marele Festival de la Coştei. La manifestările de la Torac şi Grebenaţ, corul S.C.A. ,,Steaua” obţine locul II, iar la emulaţia din 2014 conduce şi orchestra din satul natal. Poate că o părticică din succesele Lidiei se datorează şi instrumentului preferat - vioara care datează din perioada Primului Război Mondial şi pe care a moştenit-o de la străbunicul Pătru.

Aﬁnitate deosebită pentru muzică încununată cu lauri Dacă Dorel şi sora mai mare Lidia şi-au îndreptat interesul spre muzica instrumentală, Firuţa, cea mai tânără din familia Cina, născută în 24 martie 1994, s-a proﬁlat spre muzica vocală.

Călătorind prin Europa - Lidia și Firuța Având o aﬁnitate deosebită pentru muzică, se înscrie şi ea la Şcoala Inferioară de Muzică ,,Jovan Bandur” din Panciova, la Belgrad continuă Şcoala Medie de Muzică ,,Dr. Vojislav Vučković” - secţia vioară şi canto, iar la Vârşeţ a terminat anul al III-lea la Facultatea de Învăţători - Secţia în limba română. Cu multă muncă şi dorinţă de a atinge culmile succesului, Firuţa a reuşit să obţină premii importante la concursuri din ţară şi străinătate. A început să cânte în corul de copii ,,Zvončica” din Panciova, iar la 7 ani debutează la concursul ,,Zlatna sirena”, ﬁind căştigătoarea acestei manifestări de 8 ori consecutiv. Colecţia impresionantă de premii a tinerei soliste în diverse genuri de muzică constituie evoluţia la diverse festivaluri şi manifestări naţionale şi internaţionale la care a cucerit trofeele menite învingătorului: ,,Zlatna pahulja” - Rožaje, ,,Naša radost” - Podgorica, ,,Zlatno slovejče“ - Macedonia, ,,Male skale” - Bjela, ,,Sunﬂower” - Zrenianin, ,,Zlatni ceki“ şi ,,Zlatno zvonce” - Novi Sad. A mai participat la ediţiile Festivalului Copiilor de la Seleuş, Alibunar, Vârşeţ şi Grebenaţ, iar la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina cariera solistică extraordinară o încunună debutând la emulaţia folclorică de la Ecica, participarea la manifestarea organizată la Grebenaţ. Cu noi locuri pe podium, premiul I la emulaţiile de la Coştei şi Sân-Mihai, unde a câştigat şi locul III la Concursul Internaţional, dovedeşte că este una dintre cele mai valoroase soliste vocale ale cântecului românesc de la noi. Pe lângă toate acestea, printre realizările Firuţei se mai enumeră şi două participări, în calitate de solistă vocală, la prestigiosul Festival ,,Maria Tănase” de la Craiova (2011 şi 2013), Festivalul ,,Ileana Rus” - premiul special, numeroase apariţii pe scenele din România , cu Şcoala Populară de Arte în clasa profesoarei Carmen Popovici Dubravă sau ca dirijor a orchestrelor şcolare pe care le conduce. În ultimii ani s-a prezentat la toate cele patru ediţii ale Festivalului de Romanţe. Am urmărit-o la Festivalul de Muzică Uşoară ,,Tinereţea Cântă” în anii 2008, 2009 şi 2010. Compune muzică pop şi concertează cu orchestra C.N.M.R.S. Doinele, baladele, romanţele şi piesele ritmate, culese din lada de zestre a strămoşilor, au lansat pe scenele festivalurilor de la noi şi din România o nouă interpretă care îi dă suﬂet, în toată splendoarea, cântecului şi dansul popular românesc. După multe emoţii, la Concursul Internaţional din cadrul ediţiei jubiliare, Marele Festival Românesc şi-a desemnat, în cea de-a patra zi a manifestării, câştigătorii. Îmbrăcaţi în costume populare de o rară frumuseţe, etalând talentul şi purtând în suﬂet cântecul popular, concurenţii au urcat pe scena Festivalului, în seara Galei Laureaţilor, pentru a mulţumi juriului şi publicului, iar tânăra Firuţa Cina şi-a adăugat în palmares încă o prestigioasă performanţă, ﬁind laureata premiului II. Dan MATA

PROGRAMUL RTV

26 SEPTEMBRIE 2015

ORA DE TRANSMISIE ESTE ORA ROMÂNIEI

RTV 2 PROGRAMUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ 27 SEPTEMBRIE - 3 OCTOMBRIE 2015 SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 08,00 Gala umorului (R) 09,00 Starea naţiei 10,00 Zon@ 11,00 O dată-n viaţă 13,30 Impact global 14,30 Mărturii despre viitor 16,10 Akram Khan Company 18,50 Teleenciclopedia 21,10 Film* Se rezolvă, amigo 23,10 Film* Domnul Klein 01,15 Profesioniştii

SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 08,00 Cap Compas 09,30 Natură şi sănătate 10,00 Pelerin 12,00 Serial TV * Burlacii 13,00 Memorialul durerii 14,10 Film* Prieteni pe viaţă 18,00 Telejurnal * Ştiri * Sport 20,10 Film* Hope ranch 22,00 MomentArt 22,30 Filmul de artă 01,50 Muzica e viaţa mea

DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 08,20 Simbolica 09,30 Pro Patria 10,35 Viaţa satului 14,30 Foc încucişat 14,30 Film* Charlot se întoarce 15,00 Gimnastică artistică 21,00 Cu ochii-n 4 * Best of 22,00 Starea naţiei 23,10 Film *Cosa nostra 01,00 Garantat 100% 01,55 Tezaur folcloric (R)

DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 09,00 Ferma 10,00 Pescar hoinar 10,40 Matinissimo 12,00 Caiac -Canoe 14,10 Film* Străinul 16,00 Circ de la Monte-Carlo 18,00 Telejurnal * Ştiri 19,00 Europa 360° 20,10 Film* O vară cu Mara 21,35 Interviurile TVR 2 22,35 Mituri muzicale româneşti

LUNI, 28 SEPTEMBRIE

LUNI, 28 SEPTEMBRIE

09,55 Serial * Armăsarul sălbatic 11,30 S.O.S. pe Marea Neagră 12,30 Lumea şi noi 14,00 Telejurnal *Sport 17,00 Împreună astă seară 18,50 Maurovlahica 21,00 Vorbeşte liber 22,00 Starea naţiei 23,10 Film * Cheia 01,10 Împreună astă seară (R) 02,40 Vorbeşte corect! MARȚI, 29 SEPTEMBRIE

09,10 Bună dimineaţa mea 10,00 Documentar 360° 12,00 Piersic Show 13,40 Cartea cea de toate zilele 14,30 Cultura minorităţilor 16,00 Ieri- Azi – Mâine 16,10 Film* Poveste din Palm Beach 18,00 Telejurnal * Ştiri 19,00 Documentar 360° 20,10 Teatru TV 23,10 Serial*Primăria lui da Vinci MARȚI, 29 SEPTEMBRIE

08,55 Andograﬁa zilei 09,55 Serial * Armăsarul sălbatic 11,30 Maurovlahica 13,00 EURO polis 14,00 Telejurnal *Sport*Meteo 17,10 Faimoşii (redifuzare) 18,45 Maurovlahica 19,59 Telejurnal *Meteo 21,00 Vorbeşte liber 22,00 Starea naţiei 23,10 Film * 100 de grade sub zero MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE 09,00 Starea naţiei 09,55 Serial * Armăsarul sălbatic 12,30 Lumea şi noi (R) 13,00 Fără etichetă 14,00 Telejurnal *Sport*Meteo 15,30 Convieţuiri 18,00 Discover România 19,45 Vorbeşte corect! 21,00 Vorbeşte liber 22,00 Starea naţiei 23,55 Film * Tatăl mireselor JOI, 1 OCTOMBRIE 09,55 Serial * Armăsarul sălbatic 11,30 Vlacherne 13,00 De joi până joi 14,00 Telejurnal *Sport 15,30 Akzente 16,55 Faimoşii 18,45 Vlacherne 19,59 Telejurnal *Meteo 21,00 Vorbeşte liber 22,00 Starea naţiei 23,10 Film * Ca frunzele-n vânt VINERI, 2 OCTOMBRIE

09,10 Bună dimineaţa mea 10,00 Documentar 360° 12,00 Piersic Show 13,00 Proﬁl. Poveste. Personaj. 14,00 5 x 5 minute de istorie (R) 15,00 Telejurnal *Sport 16,00 Ieri- Azi – Mâine 16,10 Film* Patimă şi furie 18,00 Telejurnal * Ştiri 20,10 Film* Amos şi Andrew 23,10 Serial*Primăria lui da Vinci MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE 09,00 Bună dimineaţa mea 10,00 Documentar 360° 11,10 Cap Compas (R) 12,00 Faimoşii 14,30 Cultura minorităţilor * Identităţi 16,10 Film* Peter Ibbetson 18,00 Telejurnal * Ştiri 19,00 Documentar 360° 20,10 Telecinemateca 22,10 Serial*Primăria lui da Vinci 24,00 Natură şi aventură (R) JOI, 1 OCTOMBRIE 08,00 Ferma (R) 09,00 Bună dimineaţa mea 10,00 Documentar 360° 12,10 Transformarea 13,00 Proﬁl. Poveste. Personaj 15,00 Telejurnal *Sport 16,10 Film * Suﬂete în larg 18,00 Telejurnal * Ştiri 20,10 Film* Darrow 23,10 Serial*Primăria lui da Vinci 24,00 Motomagia VINERI, 2 OCTOMBRIE

09,55 Serial * Armăsarul sălbatic 11,30 Vlacherne 13,00 Europa mea 13,30 M.A.I. aproape de tine 14,00 Telejurnal *Sport*Meteo 15,30 Oameni ca noi 18,30 Mărturii pentru viitor 19,45 Vorbeşte corect! 21,10 Bradule, dragule 22,20 Film* Poloneza 23,55 Nocturne

09,00 Bună dimineaţa mea 10,00 Documentar 360° 11,10 Motomagia.(R) 13,10 Proﬁl. Poveste. Personaj 16,10 Film* Dezonorata 18,00 Telejurnal * Ştiri 19,00 Natură şi aventură 20,10 Film* Cel mai scurt drum 22,00 Ora de ştiri * Ştiri * Sport 23,10 Film* Dincolo de uşi 00,50 Teatru TV(R)

SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 11.00-12.00 Cantecul de acasa (r) 12.00 -12.30 Sarea în bucate (r) 12.30-13.30 Descoperă vestul (r) 13.30-17.00 Retransmisie TVR3 17.00-18.00 În prelungiri 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-20.00 Tableta de sănătate 20.00-21.00 Piper pe limbă 21.00-21.30 Vest exclusiv DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 10.00-11.00 Tableta de sănătate (r) 11.00-12.00 Piper pe limbă (r) 12.00 -12.30 Vest exclusiv (r) 12.30-14.00 Descoperă vestul (r) 14.00-17.00 Retransmisie TVR3 17.00-18.00 Cap de aﬁş 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-20.30 Cântec şi poveste 20.30-21.00 Drumuri aproape 21.00-21.30 Europa 360

DUMINICĂ - 27 SEPTEMBRIE

VINERI - 2 OCTOMBRIE

12,00 - MAGAZIN TV - emisiune colaj; Redifuzare luni, 16,40

10,10 - RTV 1- PALETA - emisiune titrată în l. sârbă RTV 2 - Redifuzare la ora 21,55 şi sâmbătă, 3 octombrie la

14.30 - Film documentar titrat în l. sârbă. Redifuzare luni, la ora 6,30 şi vineri, 25 septembrie la ora 12,40 ora 3,30 şi 8,40 21,00 – TELECLUB – 11 octombrie Ediția a XXVII-a a Festivalului „TiLUNI - SÂMBĂTĂ nereţea cântă” Uzdin 2015 28 SEPT. - 3 OCTOMBRIE Redifuzare luni 12 octombrie, la 18,30 - TELEJURNAL muzică populară românească 02,00; 15,10 şi duminică 18 octombrie, la ora 06,10

MIERCURI - 30 SEPTEMBRIE 19,30 – EMISIUNE MUZICALĂ Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – Serbia, Uzdin 2015; Redifuzare joi, 1 octombrie la ora 3,30 și sâmbătă, 3 octombrie la ora 09,30 20,00 - BUNĂ SEARA, VOIVODINĂ! Contact:Cartea Anului Editorial

Ediția a X-a a Festivalului răchiei Redifuzare joi, la ora 2,10 şi 15,10

Radio Novi Sad

programul în limba română

VÂRȘEȚ (Emisiunile în limba română)

LUNI, 28 SEPTEMBRIE 13.00-14.30 Descoperă vestul (r) 14.30-17.00 Retransmisie TVR3 17.00-18.00 Ediţia de vest 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-19.30 Arhiva sentimentala 19.30-20.00 Magazin minorităţi 20.00-21.00 Ora regiunii 21.00-21.30 Rialiţi Soc 21.30-22.00 Jurnal regional 22.00-10.30 Retransmisie TVR3 MARȚI, 29 SEPTEMBRIE 12.30-13.00 Rialiţi soc (r) 13.00- 14.30 Descoperă vestul (r) 14.30-18.00 Retransmisie TVR3 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-19.30 Viaţa la ţară 19.30-20.00 Magazin minorităţi 20.00-21.00 Ora regiunii 21.00-21.30 Dincolo de graniţe 21.30-22.00 Jurnal regional 22.00-10.30 Retransmisie TVR3 MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE 12.30 -13.00 Dincolo de graniţe (r) 13.00-14.30 Descoperă vestul (r) 14.30-18.00 Retransmisie TVR3 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-19.30 Dialog spiritual 19.30-20.00 Magazin minorităţi 20.00-21.00 Ora regiunii 21.00-21.30 Lecţii de viaţă 21.30-22.00 Jurnal regional 22.00-10.30 Retransmisie TVR3 JOI, 1 OCTOMBRIE 12.30-13.00 Lectii de viata (r) 13.00-14.30 Descoperă vestul (r) 14.30-18.00 Retransmisie TVR3 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-19.30 Sﬁntii ai Banatului 19.30-20.00 Magazin minorităţi 20.00-21.00 Ora regiunii 21.00-21.30 Turist în lume 21.30-22.00 Jurnal regional VINERI, 2 OCTOMBRIE 11.30-12.30 Ora regiunii (r) 12.30-13.00 Turist în lume (r) 13.00-14.30 Descoperă vestul (r) 14.30-18.00 Retransmisie TVR3 18.00-18.20 Telejurnal (TVR2) 18.20-19.00 Jurnal regional 19.00-21.00 Cântecul de acasă 21.00-21.30 Sarea în bucate 21.30-22.00 Jurnal regional

(pe lungimea de undă ultrascurtă cu frecvențele de 100 și 107,1 megaherți)

SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 De la o melodie la alta 11.00 Ştiri 11.05 Panorama culturală 18.00 Radiojurnal 18.10 Evantai distractiv 19.00 Sâmbăta cu prietenii 20.00 Vibraţii DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Mozaic muzical distractiv 11.00 Ştiri 11.05 Emisiunea pentru sat 18.00 Radiojurnal 18.00 Religie şi tradiţie 19.00 Cutia muzicală 20.00 Romanţe LUNI, 28 SEPTEMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Împreună cu d-voastră 11.00 Ştiri 11.05 Împreună cu d-voastră (cont.) 18.00 Radiojurnal 18.15 Lunea sportivă 19.00 Cronica comunelor 19.30 Culorile serii 20.00 Ştiri 20.05 Caleidoscop muzical Program nocturn 23.00 Clasica pentru toţi 01.00 Muzică uşoară 03.00 Muzică cultă MARȚI, 29 SEPTEMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Împreună cu d-voastră 11.00 Ştiri 11.05 Împreună cu d-voastră ( cont.) 18.00 Radiojurnal 18.15 Prisma economică 19.00 Orizonturi voivodinene 20.00 Ştiri 20.05 Refrene MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Împreună cu d-voastră 11.00 Ştiri 11.05 Împreună cu d-voastră ( cont.) 18.00 Radiojurnal 18.15 Sub semnul dialogului 19.00 Radiospectru 20.00 Ştiri 20.05 Moment muzical JOI, 1 OCTOMBRIE

LUNI – VINERI 07:30 Știri pe scurt 07:40 D’ale copiilor 07:50 Busola dimineții 08:00 ȘTIRI 08:15 Revista presei naționale 08:30 Știri pe scurt 08:40 Revista presei internaționale 08:50 Minutul de economie 09:00 ȘTIRI 09:15 Curs valutar 09:25 Ziua creștină 09:30 Știri pe scurt 09:40 Pastila de umor 10:00 De zece ori România 11:00 ȘTIRI 11:10 La izvor de dor 12:00 PANORAMIC FM 12:00 JURNAL REGIONAL 12:20 Subiectul zilei în actualitate 13:30 Știri pe scurt 13:45 Actualitatea sportivă 14:00 ȘTIRI 14:25 În slujba comunității 14:35 Minutul de sport 14:25 Minutul de cultură 14:40 Vorbe, fapte și exemple 15:00 ȘTIRI 15:15 Ascultă cum te ascult 15:45 Despre economie, pe înțelesul tuturor 16:10 Refrene vechi, refrene noi

17:00 JURNAL REGIONAL 17:15 ÎMPREUNĂ 17:30 Cronometrul performanțelor 18:00 Radiojurnal 18:10 La izvor de dor 19:00 ȘTIRI 19:10 Minorități – Limba ucraineană 19:40 Tribuna partidelor parlamentare 20:00 ȘTIRI 20:10 Folkul, frate cu românul 21:00 ȘTIRI 21:10 „Solistul preferat” 22:00 Radiojurnal 22:10 BUNĂ SEARA BANAT 22:25 Teatru radiofonic SÂMBĂTĂ 07:25 Ziua creștină 07:30 România de nota zece 08:00 ȘTIRI 08:08 Emisiune interactivă 09:00 ȘTIRI 09:08 Emisiune interactivă 10:00 La izvor de dor 11:00 INTERFERENȚE PE FRECVENȚE 13:15 Armata 13:30 Știri pe scurt 13:35 Minutul de știință 13:40 „Vânătorul și pescarul” 14:00 ȘTIRI 14:10 Top 16

14:50 Minutul de sport 15:00 ȘTIRI 15:10 Între noi femeile 16:00 ȘTIRI 16:10 Refrene vechi, refrene noi 17:00 ȘTIRI 17:10 Clubul părinților 18:10 La izvor de dor 19:00 ARMONIILE SERII 22:00 19:00 ȘTIRI 19:10 Minorități – Limba slovacă 19:45 Minutele de prelungire 20:00 ȘTIRI 20:10 Country Club 21:00 ȘTIRI 21:10 Descoperă TERRA 21:45 Împletituri de argint 22:10 BUNĂ SEARA BANAT 22:10 Discoteca DUMINICĂ 07:39 Calendarul zilei 07:50 Ziua creștină 08:00 ȘTIRI 08:08 Emisiune interactivă 09:00 ȘTIRI 09:08 Emisiune interactivă 10:00 La izvor de dor 11:00 INTERFERENȚE PE FRECVENȚE 11:00 ȘTIRI 11:50 Slujba duminicală 12:00 ȘTIRI

12:10 Doine și cântece de voie bună 13:00 Radiojurnal 13:10 Bucătăria, ca la mama acasă 13:30 Știri pe scurt 13:35 Minutul de Știință 14:00 ȘTIRI 14:10 „Oglinda sunetelor” 14:50 Minutul de sport 15:00 ȘTIRI 15:10 „Prietenii noștri necuvântători” 16:00 ȘTIRI 16:10 Refrene vechi, refrene noi 17:00 ȘTIRI 17:10 Muzicomania 18:00 Radiojurnal 18:10 La izvor de dor 19:00 ARMONIILE SERII 19:00 ȘTIRI 19:10 Minorități – Limba Cehă 19:40 Roadele pământului 20:00 ȘTIRI 20:10 Café latino 20:40 Retrospectiva 21:00 ȘTIRI 21:10 Clubul de blues 21:40 Radiocinema 22:10 BUNĂ SEARA BANAT 22:30 Radioenciclopedia 23:10 Bijuterii muzicale 23.40 Simbolistica umanității

Tv Banat

10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Împreună cu d-voastră 11.00 Ştiri 11.05 Împreună cu d-voastră ( cont.) 18.00 Radiojurnal 18.15 Univers şcolar 19.00 Cadran cultural 20.00 Ştiri 20.05 Izvoare folclorice VINERI, 2 OCTOMBRIE 10.00 Buletin de ştiri şi recomandări 10.10 Împreună cu d-voastră 11.00 Ştiri 11.05 Împreună cu d-voastră ( cont.) 18.00 Radiojurnal 18.15 Muzică pe gustul Tău * 19.00 Dragu mi-i unde-am venit 20.00 Ştiri 20.05 Pop itinerar Program nocturn 22.30 Teatru la microfon 23.30 Portativ 00.30 Muzică uşoară 02.00 Muzică cultă 03.00 Muzică populară

Știri - ora 18,10 în ﬁecare zi lucrătoare; Caleidoscop - ora 17,30 - în ﬁecare miercuri, (reluare, vineri - 10,30, sâmbătă - 07,30) Printre noi - ora 21,10 - marți

RADIO TELEVIZIUNEA PANCIOVA Programul radio în limba română Miercuri - 17,00 emisiunea “ORIZONTURI ROMÂNEȘTI” Duminică - 16,00 “ORIZONTURI ROMÂNEȘTI” (R) Programul TV în limba română Marți - 19,40 emisiunea “BANATICA”

RADIO TELEVIZIUNEA COMUNEI COVĂCIȚA Redacția Programului în limba română

Programul radio

zilnic între orele 11-12 programul informativ LUNI: Repriza a III-a MARȚI: Actualități MIERCURI: Zări panonice JOI: Punți culturale; emisiune serală de la 19-23 “Joia bănățeană” - Emisiune distractivă (contact) VINERI: La sfârșit de săptămână SÂMBĂTĂ: Uzdinul - Zonă speciﬁcă DUMINICĂ: Ce simt, ce gândesc

Programul TV

MIERCURI între orele 16 - 18 Emisiune în limba română Interferențe În reluare sâmbăta între orele 12 -14

Radio Far LUNI-VINERI 18,00 - Radio jurnal; 18,30 Actualități BBC; 18,20 - Muzică ușoară; 19,00 - “I-auzi valea cum mai sună” - Program de muzică populară și reclame; 19,30 - Mica publicitate și anunțuri; 19,40 - “Dragu-mi unde am venit” - Emisiune contact; 20,00 - Dedicații muzicale și reclame; 20,30 - Cântece de veselie; 21-00 - Știri Deutche Welle; 22,00 Muzică nocturnă; SÂMBĂTĂ 18,00 - Știrile de seară; 18,30 - Actualități BBC; 18,35 - “I-auzi valea cum mai sună” - Program de muzică populară și reclame; 19,30 - Mica publicitate și anunțuri; 19,40 - “Dragu-mi unde am venit” - Emisiune contact; 20,00 - Dedicații muzicale și reclame; 20,30 - Cântece de veselie și reclame; 21,00 - Știri Deutche Welle; 22,00 - Muzică nocturnă și reclame; DUMINICĂ 08,00 - Emisiunea “MARANATA” - Glasul îndrumătorului creștin, realizează Biserica Baptistă din Alibunar; 08,30 - Emisiunea “VOCEA SPERANȚEI” realizează Biserica Adventistă “Creștină de ziua șaptea” din Alibunar; 09-00 - Program de muzică ușoară și reclame; 18,00 - Știrile de seară; 18,05 - 22,00 - Mozaic seral “Vorbim deschis despre noi”; 22,00 - Mu-zică nocturnă și reclame.

LUMEA FEMEII

26 SEPTEMBRIE 2015

Tatijana Mrdak, președinta Asociației Apicultorilor ,,Šivac”

OASPETELE NOSTRU

SPECIAL

Harnică, precum o albină! Pe Tatijana Mrdak am cunoscut-o la seminarele organizate de Ombudsmanul Provincial la Andrevlje. Mi-a atras atenţia prin povestea ei de viață şi îndeletnicirea neobișnuită pentru o femeie. Este vorba de apicultură Cehă, alături de apiculturii din Serbia şi Croaţia. Au vizitat Institutul pentru Apicultură ,,Dol”, comunitatea apicultorilor din Praga, şcoala de apicultură, Centrul de Educație pentru Apicultori ,,Nouvanavky” și ferma de albine Luna trecută a participat la prelegerile organizate la Apatin. Tatijana se bucură de sprijinul necondiţionat al soţului. Este mamă, soţie şi casnică de nota 10. Nu ne rămâne decât să o admirăm și să o felicităm pentru ambiție și munca depusă. Ileana BELU

REȚETE TRADIȚIONALE

Gogoși murați Pentru această reţetă aveţi nevoie de gogoşi (mai bine galbeni), un borcan, sare, zahăr, conservant, oţet şi apă. Gogoşii se spală bine, se pun să se usuce puţin, apoi se aranjează frumos în borcan. Se pune peste ei puţin conservant. Anume, la un borcan de 5 litri se pune un conservant de 5 gr, apoi 5 linguri de sare şi 5 linguri de zahăr. Punem o parte de oţet şi trei părţi de apă rece, în proproţie de 3 :1. Închidem borcanul bine cu un capac, sau îl legăm cu celofan.

Compot de prune Pentru această reţetă aveţi nevoie de un borcan de 800 gr. cu capac de metal, pe care îl spălaţi foarte bine. În acest borcan, aşezăm prunele spălate, la care le-am înlâturat sâmburele. Prunele trebuie să ﬁe coapte, dar mai tari. Peste prune punem 4 linguri zahăr, apoi punem apă până umplem borcanul. Închidem bine borcanul cu capacul. Aşezăm aşa borcanele într-o caserolă în care am pus un şerveţel de bucătărie şi apă până la jumătatea borcanelor. Punem totul pe aragaz şi ﬁerbem apa 10 minute. Când se răcesc, ştergem borcanele şi le aşezăm în cămară. Acest compot este foarte sănătos căci nu conţine aditive. Ileana BELU

Raportul U.N.H.C.R.: 145.000 de femei refugiate din Siria luptă pentru supravieţuire Peste 145.000 de familii siriene refugiate din Egipt, Liban, Irak şi Iordania - sau una din patru gospodării - sunt conduse de femei care se confruntă singure cu lupta pentru supravieţuire, scrie într-un nou raport al U.N.H.C.R Raportul scoate la lumină lupta de zi cu zi pentru a duce un trai decent, deoarece femeile luptă pentru a-şi menţine demnitatea şi au grijă de familiile lor în case dărăpănate şi supraaglomerate, în adăposturi şi corturi improvizate şi fără niciun fel de siguranţă. Multe dintre ele trăiesc sub ameninţarea cu violenţa sau exploatarea, iar copiii lor se confruntă cu traume şi suferinţe foarte mari. Raportul ,,Femeia de una singură - lupta pentru supravieţuire a femeilor siriene refugiate” se bazează pe mărturiile a 135 dintre aceste femei, adunate în decursul a mai mult de trei luni de interviuri. Forţate să îşi asume responsabilitatea exclusivă pentru familiile lor după ce soţii lor au fost ucişi, capturaţi sau de care au fost despărţite în alt mod, ele sunt prinse în vârtejul greutăţilor, izolării şi anxietăţii. Diﬁcultatea numărul unu menţionată de către femei este lipsa resurselor. Cele mai multe dintre femei se zbat pentru a plăti chiria, a pune mâncare pe masă şi a cumpăra obiecte de uz casnic de bază. Multe au ajuns să-şi cheltuiască toate economiile - chiar şi-au vândut verighetele. Doar o cincime dintre ele fac o muncă plătită; multora le este greu să obţină un loc de muncă sau au prea multe de făcut. Doar o cincime se bucură de sprijinul altor rude adulte. Unele beneﬁciază de generozitatea locală - cum ar ﬁ proprietarii care le lasă să locuiască fără să plătească chiria sau în moschei. Unele îşi trimit copiii la muncă. Un sfert primesc ajutor în bani din partea U.N.H.C.R. şi alte agenţii umanitare; două treimi dintre cele care au primit asistenţă sunt dependente de ea în întregime. O treime dintre femei spun că nu au hrană suﬁcientă. U.N.H.C.R. a solicitat noi măsuri urgente de la donatori, guverne din ţări gazdă şi agenţii umanitare. ,,Pentru sute de mii de femei, a scăpa din patria lor ruinată a fost doar primul pas într-o călătorie plină de greutăţi”, a declarat António Guterres, Înaltul Comisar al O.N.U. pentru Refugiaţi. ,,Ele au rămas fără bani, se confruntă zi de zi cu ameninţări la siguranţa lor şi sunt tratate ca nişte proscrise pentru singura vină de a-şi fi pierdut bărbaţii într-un război vicios. E ruşinos. Sunt umilite pentru că au pierdut totul.” ,,Femeile siriene refugiate sunt liantul care ţine la un loc o societate distrusă. Puterea lor este extraordinară, dar sunt singure în această luptă. Vocile lor sunt un strigăt de ajutor şi protecţie care nu poate fi ignorat”, a declarat Angelina Jolie, trimisul special al U.N.H.C.R.

Viața în exil Pentru aceste femei, viaţa în exil a însemnat să devină principalul susţinător şi îngrijitor al familiei, trăind de pe azi pe mâine împreună cu familiile lor, departe de comunităţile şi sursele tradiţionale de sprijin. Pentru cele mai multe dintre ele, această povară este copleşitoare şi multe sunt în întregime dependente de ajutorul din afară. 60% dintre femeile intervievate şi-au exprimat sentimentele de nesiguranţă, iar una din trei era prea speriată să îşi părăsească locuinţa.

Nuha a venit în Cairo împreună cu soţul ei, dar acesta a fost împuşcat şi ucis în timp ce se aﬂa la locul de muncă. ,,Nu vreau să plec din casă din cauza tristeţii din inima mea”, a spus ea. ,,Am fugit de moarte în Siria, ca să o găsim apoi aşteptându-ne aici, în Egipt.” Multe femei s-au plâns de hărţuirea verbală frecventă – din partea şoferilor de taxi, şoferilor de autobuz, proprietarilor şi furnizorilor de servicii, dar şi din partea bărbaţilor din magazine, la piaţă, în mijloacele de transport în comun şi chiar în locurile de distribuire a ajutoarelor. ,,O femeie singură în Egipt este o pradă pentru toţi bărbaţii”, a spus Diala, care locuieşte în Alexandria. Zahwa din Iordania spune chiar că a fost hărţuită de refugiaţi, atunci când aduna cupoane de alimente. ,,Am trăit cu demnitate, dar acum nimeni nu mă mai respectă, pentru că eu nu am un bărbat lângă mine”, a spus ea. O femeie a mărturisit că a fost violată, dar mulţi nu erau pregătiţi pentru a discuta despre violenţă sexuală şi bazată pe discriminări. ,,Nu m-aş adresa niciodată unei organizaţii pentru ajutor”, a declarat Noor din Liban. ,,Mi-aş pune sare pe rană şi aş tăcea, dar nu aş spune niciodată nimic, nimănui.” Impactul asupra copiilor Cele mai multe dintre femei erau îngrijorate despre impactul asupra copiilor. ,,Eu trebuie să-mi fac griji cu privire la bani şi şcoală. Trebuie să îmi protejez copiii, să le asigur traiul şi să le ofer dragostea unei mame, toate în acelaşi timp. Mă simt copleșită”, a spus Dina din Egipt. Peste 150 de organizaţii asigură servicii sau sprijin pentru femeile refugiate siriene şi familiile lor. Prin acest studiu s-au găsit multe exemple de femei refugiate care iau iniţiativa, se sprijină reciproc şi muncesc să găsească soluţii pentru lupta lor de zi cu zi. Acesta a scos la lumină, de asemenea, mai multe acte de bunătate şi generozitate din partea ţărilor şi comunităţilor gazdă, dar a descoperit faptul că această asistenţă nu cuprindea ceea ce era necesar şi a solicitat donatorilor să facă mai mult pentru a ajuta femeile refugiate din Siria să ﬁe din nou pe picioarele lor şi să câştige destui bani pentru a trăi. O femeie din cinci este separată de soț sau familie din cauza absenței unei vize sau datorită altor restricţii. Din acest motiv, autorii raportului cer guvernelor gazdă să găsească soluţii pentru a le reuni cu familiile lor. Comunităţile gazdă au nevoie şi ele de multă susţinere. Multe dintre greutăţile – şi tensiunile crescânde – ale acestor femei - reﬂectă preocupări generale ale comunităţilor în care trăiesc. Înregistrând 2,8 milioane de refugiaţi şi alte milioane de persoane strămutate în interiorul ţării, Siria are cea mai mare criză de relocare din lume. De la începutul anului 2014, peste 100.000 de refugiaţi sirieni s-au înregistrat în ţările vecine în ﬁecare lună. Se aşteaptă ca numărul total al refugiaţilor să ajungă la 3,6 milioane până la sfârşitul anului.

Așteptăm sugestiile voastre la adresa de e-mail: [email protected]

Pagină redactată de Mariana STRATULAT

T

atijana este de origine din Banatsko Veliko Selo, dar trăiește în localitatea Šivac. Este unica femeie din țara noastră, președintă a unei asociații de apicultori. De mai mulţi ani conduce Asociația Apicultorilor ,,Šivac”. ,,Albinele sunt ﬁințe plăpânde și harnice. Le admir pentru gingășia și energia lor. Apicultura este o afacere rentabilă. Hobby-ul poate deveni afacere lucrativă dacă te ocupi de ea la modul corespunzător. Mai mult, apicultura îţi oferă ocazia să ﬁi mereu în natură”, mărturisește interlocutoarea noastră, o femeie energică, pozitivă și harnică, precum o albină. Tatijana, cu susţinerea colegilor de la asociaţie, participă în ﬁecare an cu proiecte la concursurile autorităţilor provinciale şi la cele din domeniul colaborării transfrontaliere. În acest sens, amintim proiectul ,,Pčelarski Vidovdan”, pentru care au primit ﬁnanţare de la Secretariatul Provincial pentru Agricultură, condus de Branislav Bogaroški. Banii vor ﬁ investiţi în funcţionarea nestingherită a asociaţiei. Tatijana spune că oamenii au multe de învăţat de la albine. Ele, când sunt bolnave, nu intră în stup, ca să nu le îmbolnăvească pe celelalte. ,,Albinele sunt sârguincioase, iar mierea lor are proprietăţi terapeutice”, mărturisește Tatijana.

Interlocutoarea noastră este interesată şi de proprietăţile medicinale ale plantelor, aşa că participă la seminarele din acest domeniu. Iubeşte natura şi ﬂorile, pe care le îngrijeşte cu drag. Tatijana este de părere că la noi în ţară multe femei ar putea începe activităţi de antreprenoriat, dar ele trebuie sprijinite de la bun început în demersul lor. Preşedinta Asociaţiei Apiculturilor ,,Šivac” participă la târgurile agricole şi la cele de apicultură din țară și străinătate. În cadrul proiectului transfrontalier ,,Panonska pčela”, anul trecut a călătorit în Republica

COMEMORĂRI / PUBLICITATE

26 SEPTEMBRIE 2015 În seara zilei de 8 septembrie a.c., pe neaşteptate s-a stins din viaţă şi a plecat la cele veşnice scumpul nostru soţ şi tată

DOMINIK BOLIANAŢ (21.9.1986 – 5.6.2015) din Satu-Nou

Cine-n braţe te-o lua Cine obrajii ţi i-o săruta Cine, urări de ziua ta Copile drag, ţi-o mai spunea? Mama şi tăticul tău Au rămas cu dor prea greu şi de ziua ta Ei îţi pot doar ura: „Dumnezeu să te-odihnească.” Îngerii să te păzească!

DOMINIK BOLIANAŢ (21.9.1986 – 5.6. 2015) din Satu-Nou

Spune lună, spune soare, Spune inimă, cu doare, Spune, nepoţelul meu Cum să ducem dorul tău. Bunicul şi bunica ta Cum ziua te-or gratula, Că eşti puiule-n, pământ şi nu te-om vedea nicicând Doar Dumnezeu să-ţi dea Puiule, uşoară ţărâna ta.

Veşnic îndoliaţi: bunica Marinca şi bunicul Arun.

Veşnic îndoliaţi: mama Aneta şi tata Paia.

Cu profundă durere amintim că pe data de 28 septembrie 2015 se împlinesc şase luni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul şi neuitatul nostru fiu, tată şi soţ

NICOLIŢĂ MUŢUL 52 de ani din Satu-Nou (20.2.1963-28.3.2015)

PROF. NICOLA PASCU (1947- 2015) din Uzdin

Veşnic va rămâne în inimile noastre: soţia Doina şi fiul Daniel.

Pe data de 28 septembrie 2015 se vor împlini şase luni de când moartea nemiloasă l-a smuls prea devreme din mijlocul nostru pe neuitatul nostru ginere şi cumnat

Pe data de 18 septembrie s-au împlinit patruzeci de zile de când ne-a părăsit pentru totdeauna

NICOLIŢĂ MUŢUL 52 de ani din Satu-Nou

GEORGE PAUNESCU (ŞORAICU) din Torac (20.10.1930 – 10.08.2015) în etate de 85 de ani

Îndoliaţi: soacra Ana Nicodin din Petrovasâla, cumnata Elena, cumnatul – PAŠA Sinişa cu fiul lor Mario Modoşanov din Satu-Nou.

Ultimul salut mătuşii Nini

Veşnic îndoliaţi: fiul Ionel, nora Alexandra, nepoata Maria şi celelalte rudenii.

Cu profundă durere aducem la cunoştinţă că pe data de 5 septembrie ne-a părăsit scumpa noastră mamă, bunică şi străbunică

Fără tine, timpul nu vindecă durerea, ci măreşte jalea şi aduce amintiri despre bucuriile şi viaţa frumoasă petrecută cu tine! Tatăl a dispărut într-un moment. Viaţa este o clipă, iar amintirea veşnică! NE LIPSEŞTI NESPUS DE MULT!

CATALINA ARDELEAN din Sân-Mihai

Veşnic vei rămâne în inimile noastre: mama Catarina, fiii Marius şi Robert, soţia Reghina Muţul din Satu-Nou.

Tăietor de piatră Kamenorezac Puzdrea, Zemljoradnička 48, Jankov Most 023-3894-376, 064-170-93-29, 062-44-93-29 Închiriez apartament cu 2 camere în Timişoara, strada B-dul Cetăţii, etajul I, aproape de Iulius Mall. Mijloc de transport în imediata apropiere a blocului (50 de m.) Informaţii la telefon: 063/408-438

CONVENABIL ACCESIBIL...!!!!

Îndoliaţi: Dragan, Bilja, Boris şi Maja.

CATALINA ARDELEAN 1938-2015 din Sân-Mihai

Îndoliaţi: fiul Ion, nora Speranţa, nepotul Sorin, nora Mărioara şi strănepoţii Patricia şi Patrik.

Pe data de 19 septembrie s-a împlinit un an de când ne-a părăsit scumpa noastră soţie, mamă, bunică şi soacră

Pe data de 24 septembrie s-au împlinit doi ani de când ne-a părăsit acela care a fost cu noi

ANUŢA BRĂGEAN (1954-2014) din Ovcea

PAVEL BULIC 68 de ani din Zrenianin

Îndoliaţi: soţul Romanel, fiul Graţian, nora Aorica, nepoatele Graţiela şi Gabriela.

Îndoliaţi: soţia Mărioara, fiii Daniel şi Puiu cu familiile.

La preţ mai mult decât avantajos:

Dacia Logan – 1,4 mpi Dacia Logan Van – 1,5 dci nu rataţi ocazia, chiar azi le puteţi avea şi dvs. Pentru informaţii suplimentare sunaţi la tel. 063/439-782; 013/346-451

ECOLOGIE

26 SEPTEMBRIE 2015 ACŢIUNI ECOLOGICE LA PANCIOVA

CURŢI, GRĂDINI, TERASE CU FLORI

A fost marcată Săptămâna Europeană a Mobilităţii În holul clădirii administraţiei oraşului a avut loc vernisajul expoziţiei de lucrări ale copiilor sub genericul ,,Cu bicicleta la şcoală”

P

anciova s-a inclus şi anul acesta în campania de marcare a Săptămânii Europene a Mobilităţii (16 - 22 septembrie), care are rolul de a încuraja autorităţile locale europene să aplice măsuri durabile în domeniul transporturilor şi de a invita cetăţenii să încerce şi alte modalităţi de deplasare în afara automobilului. Săptămâna Europeană a Mobilităţii, a fost iniţiată acum 14 ani, cu scopul reducerii poluării fonice oraşelor şi a localităţilor.

Mottoul campaniei din acest an este ,,Alege. Schimbă. Combină”, obiectivul ei fiind popularizarea biciclismului şi mersului pe jos, cu scopul reducerii poluării fonice. Secretariatul pentru Protecţia Mediului al Oraşului Panciova şi Cancelaria pentru Tineret de pe lângă administraţia oraşului, au indicat asupra urmărilor folosirii excesive a maşinilor şi necesităţii dezvoltării conştiinţei la cetăţeni despre necesitatea utilizării mijloacelor de transport ecologice. Iniţiativa este sprijinită de Ministerul sârb de Construcţiii, Trafic şi Infrastructură, se menţionează în comunicatul emis de Secretariatul pentru Protecţia Mediului al Oraşului Panciova. În prima zi a Săptămânii Mobilităţii Europene, 16 septembrie, în holul clădirii administraţiei oraşului a fost

vernisată expoziţia de lucrări ale copiilor sub genericul ,,Cu bicicleta la şcoală”. Autorii sunt elevii de la ciclul inferior al şcolilor generale care au câştigat concursul ,,Adună şi economiseşte, vei vedea că merită”, organizat în anul şcolar trecut: ,,Žarko Zrenjanin” din Kačarevo, ,,Vuk Stefanovic Karadzic” din Starčevo şi ,,Isidora Sekulić” din Panciova. Secretariatul pentru Protecţia Mediului al Oraşului Panciova a oferit copiilor publicaţiile sale pe tema protecţiei mediului şi ecologiei: revista ,,Ekopedija”, Dicţionarul pentru protecţia planetei şi ,,Ekobukvica”. Premiile vor fi înmânate de către reprezentantul Ministerului Construcţiilor, Circulaţiei şi Infrastructurii al Republicii Serbiei. Autorul celei mai reuşite lucrări va primi o bicicletă, iar ceilalţi elevi vor primi echipament pentru biciclişti. Săptămâna Europeană a Mobilităţii a fost un prilej de promovare a ideii privind înmatricularea electronică a bicicletelor la Panciova şi în localităţile din împrejurimi. Având în vedere continuitatea în ceea ce priveşte marcarea Săptămânii Europene a Mobilităţii, acţiunile şi proiectele prin care Panciova şi-a dovedit responsabilitatea privind protecţia mediului şi afirmarea mijloacelor alternative de transport, Panciova ar putea să candideze la titlul de Capitală europeană a mobilităţii, se specifică în comunicatul emis. Săptămâna Europeană a Mobilităţii (SEM) este o campanie anuală despre mobilitatea urbană sustenabilă, organizată de Secretariatul Coordonator European cu sprijinul politic şi financiar al Directoratului General pentru Mediu şi Transport al Comisiei Europene. Concentrându-se pe mobilitatea alternativă, Săptămâna Europeană a Mobilităţii vrea să susţină tranziţia spre un sistem de transport eficient pentru resurse promovând moduri nepoluante, eficiente în ceea ce priveşte combustibilul şi transport ce foloseşte puterea umană. Scopul campaniei este de a mediatiza problemele legate de consecinţele actuale ale creşterii traficului rutier, în special în mediul urban precum: poluarea aerului, poluarea fonică, creşterea riscului de accidente rutiere, oferind totodată alternative durabile privind transportul ecologic.

METEOROLOGII BRITANICI AVERTIZEAZĂ:

Următorii doi ani vor fi cei mai călduroşi Următorii doi ani vor fi cei mai fierbinţi de pe Terra, potrivit Serviciul Naţional de Meteorologie din Marea Britanie (Met Office). După cum a comunicat Met Office, o serie de schimbări majore sunt în plină derulare în cadrul sistemului climatic global, iar gazele cu efect de seră vor avea impact tot mai mare asupra tendinţelor naturale ale climei de pe planeta noastră, informează ,,Green report”. Studiul meteorologilor britanici a evidenţiat o nouă manifestare a fenomenului El Nino, în desfăşurare în Oceanul Pacific, care va determina o încălzire globală a climei. Cu toate acestea, verile din Europa ar putea deveni ceva mai reci, pentru o vreme, în timp ce restul globului se va încălzi. De asemenea, oamenii de ştiinţă au confirmat faptul că în 2015, temperatura medie de la suprafaţa Terrei a atins – sau este aproape – niveluri record (0,68 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990). O serie de tipare naturale contribuie la creşterea temperaturilor globale în anumiţi ani, dar temperaturile foarte ridicate înregistrate până acum în acest an indică un impact continuu al gazelor cu efect de seră rezultate din activităţi umane. Ţinând cont de posibilitatea ca şi anul viitor să fie la fel de cald, este evident că tiparul climei

METEO

AccuWeather.com

Întreaga familie iubeşte natura şi florile

În zilele caniculare de vară, am vizitat familia Jovičin din Alibunar, unde am găsit oază de prospeţime şi frumuseţe. Grădina cu flori, amenajată cu mult gust, este o dovadă că întreaga familie iubeşte natura. Slađa îngrijeşte florile, iar Rade cultivă pomi fructiferi, între care banani şi kiwi. ,,Oricine poate avea în grădină plante exotice, dacă respectă reguli-

le de cultivare. Iarna, bananul trebuie protejat de ger şi udat cu regularitate pe tot parcursul anului. De fructe se bucură cel mai mult copiii noştri Ivana şi Ivan”, afirmă Rade. Slađa îngrijeşte o multitudine de flori, în funcţie de sezon. Cei mai numeroşi sunt trandafirii, gladiolele şi crinii. Interiorul casei este înnobilat de prezenţa diefenbahilor, dracenelor, ficuşilor şi adamilor, iar muşcatele, preponderent roşii, decorează scările. Slađa spune că toate florile îi sunt dragi deopotrivă.

,,Îngrijirea plantelor este o activitate care mă relaxează, chiar dacă, verile udatul îmi răpeşte mult din timp. O dată pe lună administrez îngrăşăminte”, povesteşte femeia. Verile, Slađa amplasează pe terasă florile de cameră. Adamii îi protejează de vânt, pentru că, altfel, se vestejeşte prea devreme. Pentru a da strălucire florilor, Slađa spală frunezele adamilor cu bere. Palmierii de apă sunt şi ei interesanţi în felul lor. Aceste plante, care preferă lumina, se înmulţesc prin tăiere, iar butaşii se pun într-o sticlă cu apă. După ce dau rădăcini, Slađa îi transplantează în ghiveci. Cea mai potrivită perioadă pentru această activitate este luna august, pentru că vremea caldă favorizează dezvoltarea rădăcinilor. Fiica Ivana o ajută pe Slađa la udatul florilor. Tot Ivana înlătură resturile moarte ale plantelor, pentru ca ele să se dezvolte şi să împrăştie mireasma lor îmbătătoare. Am părăsit casa familiei Jovičin cu emoţii pozitive pe care le ai atunci când priveşti o grădină cu flori. Ileana BELU

noastre va continua să se schimbe, au declarat experţii de la Met Office. Oamenii de ştiinţă consideră că efectele creşterii concentraţiei de CO2, în combinaţie cu tendinţa naturală de încălzire pe termen lung a oceanelor au făcut ca actualul sistem climatic al planetei să devină unul extrem de interesant. Ei se aşteptă ca o serie de schimbări majore să fie în derulare şi să se manifeste în viitorul apropiat.

26 SEPTEMBRIE - 2 OCTOMBRIE 2015

26.09

27.09

28.09

29.09

30.09

1.10

2.10

12 24

8 23

5 19

6 18

12 22

12 23

12 23

10 22

6 21

4 17

4 16

12 23

12 23

13 24

13 24

10 23

6 19

7 18

13 24

13 23

14 25

12 24

8 23

5 19

6 18

12 23

12 24

13 24

12 24

8 23

5 19

6 18

13 23

13 23

13 24

Invităm cititorii care doresc ca al lor colţ cu flori să fie prezentat în această pagină să se anunţe la numerele de telefon 013/35 34 01 sau 013/ 34 64 47.

Pagină realizată de Marina ANCAIŢAN

ANUNŢURILE DE PUBLICITATE se primesc pe adresa redacţiei Ž.Zrenjanina 7, 26.000 Panciova, Tel/fax: 013/35-34-01 şi 013/34-64-47; e-mail: [email protected] sau [email protected]; www.libertatea.rs profilul pe Facebook: Săptămânalul Libertatea CONT CURENT: NIU „Libertatea” Pančevo; CONTURI VALUTARE: (pentru EUROPA) CONTURI VALUTARE: (pentru S.U.A.) SWIFT: JUBARSBGXXX Alpha bank Srbija AD; SWIFT: JUBARSBGXXX Alpha bank Srbija AD; BANKA INTESA 160-115495-75 IBAN: RS35180330100066500324; Mb 08061475 IBAN: RS35180330100066500324; Mb 08061475 VOJVOĐANSKA BANKA 355-1026346-64 ACCOUNT: 180128121002210350 ACCOUNT: 180128121002181250 BANKA POŠTANSKA ŠTEDIONICA 200-2281070101001-44 NIU „Libertatea” Pančevo; NIU „Libertatea” Pančevo; Săptămânalul „Libertatea” se poate procura la sediul Casei din Panciova şi la punctele de corespondenţă din Vârşeţ, strada Feliks Mileker nr. 13 (Tel: 013/83-91-43) şi Novi Sad, Bul. M.Pupina nr. 6, etaj III (Tel: 021/42-41-86). Abonamentul anual este de 1040 dinari în Serbia, pentru ţările din Europa 80 euro, iar pentru S.U.A. 180 dolari.